19 aprilie 2024, ora 16:11

O delegație a Republicii Moldova, inclusiv mai multe organizații ale societății civile prezente la ședința Comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale la Geneva, au prezentat în perioada 18 – 19 aprilie curent, un raport privind implementarea Convenției Internaționale pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (CERD). Astfel, în raportul Centrului de Politici și Reforme este concluzionat faptul că refugiații, apatrizii și solicitanții de azi în Republica Moldova se confruntă cu mai multe provocări, iar Guvernul și autoritățile ar trebui să se implice mai mult.

În raportul alternativ, a fost evaluată implementarea Observațiilor Finale CERD pe perioada 2017-2023 și au fost constate provocări semnificative cu care se confruntă Republica Moldova în implementarea prevederilor Convenției și recomandările formulate de către Comitet în 2017.

Astfel, printre principalele provocări ale refugiaților din Republica Moldova, evidențiate în raport, se numără:

1. Dificultăți în obținerea protecției temporare de către refugiați din cauza barierelor administrative și birocratice;
2. Limitări în accesul la locuințe, în special pentru refugiații de etnie romă;
3. Restricții în accesul la piața muncii din cauza constrângerilor legate de îngrijirea copiilor, barierele lingvistice și dificultățile birocratice;
4. Probleme în furnizarea serviciilor medicale esențiale și acces limitat la asistență medicală;
5. Segregarea și discriminarea persoanelor de etnie romă în centrele de cazare pentru refugiați.

Mai mult, delegația Republicii Moldova a prezentat Comitetului ONU privind Discriminarea Rasială un șir de recomandări, care ulterior să fie comunicate Executivului de la Chișinău. Printre ele se numără:

● Eliminarea barierelor și a birocrației pentru obținerea protecției temporare;
● Asigurarea accesului egal la locuințe și întreprinderea măsurilor eficiente privind combaterea segregării rasiale a persoanelor refugiate de etnie romă;
● Îmbunătățirea condițiilor de trai în centrele de plasament pentru refugiați și asigurarea acomodării rezonabile pentru refugiații cu nevoi speciale;
● Implementarea celor mai bune practici în furnizarea de asistență medicală și extinderea serviciilor medicale;
● Elaborarea normelor interne (politici de prevenire a abuzului și exploatării sexuale, de nediscriminare și de protecție) în cadrul centrelor de plasament pentru a preveni discriminarea și a promova egalitatea de șanse de plasament pentru minoritățile etnice.

Organizațiile semnatare ale acestui raport fac apel la autoritățile naționale să intensifice eforturile în combaterea discriminării și să ia măsuri concrete pentru a asigura respectarea drepturilor tuturor persoanelor refugiate, solicitanților de azil și apatrizilor, aflate sub jurisdicția Republicii Moldova.

15 ianuarie 2025, ora 14:15

Astăzi se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu. Cu această ocazie, la bustul său de pe „Aleea Clasicilor” au fost depuse flori și organizate recitaluri de poezii. Eminescu ne-a învățat să ne iubim neamul și să nu uităm rădăcinile, ne-au spus mai mulți oameni veniți să-l omagieze pe „Luceafărul poeziei românești”.

Eminescu a fost „puterea de unificare a întregului neam”, spune profesorul Ion Teleman, prezent la bustul poetului. Acesta i-a dedicat lui Eminescu un catren: „El n-adună bun cu bun,/ Fiii neamului străbun/ Cu al lui vers plin de povață, Neamul să-ntregim ne-nvață”.

„Suntem români și punctum” este „cel mai profund și cel mai înălțător vers al lui Mihai Eminescu” pentru un bărbat venit să-l omagieze. În acest vers încape toată opera poetului, crede acesta.

O fostă profesoară din raionul Orhei, Valentina Romanciuc, ne-a recitat un vers din opera sa preferată a lui Eminescu: „Cum nu vii tu, Țepeș Doamne,/ Ca punând mâna pe ei,/ Să-i împarți în două cete/ În smintiți și în mișei”.

Femeia a menționat că „lirica lui de dragoste, lirica lui protestatoare a fost importantă pentru societatea în care a trăit el, și cred că este actuală și pentru societatea în care noi viețuim”: 

„Ne-a deschis porțile în cultura neamului nostru și românesc. El ne-a deschis porțile ca noi să știm, să fim, să iubim: țara, să iubim limba, să iubim neamul”, spune pensionarul Nicolae, care a recitat și o poezie.

Mihai Eminescu amintește prin versurile lui să nu ne uităm rădăcinile, a spus Bogdan Voevuțki.

„Eminescu ne unește, în aceste momente, la Academia de Științe a Moldovei și Academia Română. Ne-am adunat, astăzi pentru a omagia figura emblematică a culturii noastre naționale, pe Mihai Eminescu, poetul, gânditorul și simbolul identității românești. Cu prilejul aniversării a 175 de ani de la nașterea sa, aducem un omagiu nu doar unui mare scriitor, ci și unui spirit care continuă să lumineze conștiința națională pe ambele maluri ale Prutului. La mulți ani culturii românești, la mulți ani spiritului eminescian!”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Și pentru că odată cu ziua nașterii marelui poet, Mihai Eminescu, marcăm și Ziua Culturii, ministrul a adresat mesaj pentru toți oamenii de cultură:

„Ne închinăm în fața celor care, prin talentul, dăruirea și munca lor, duc mai departe moștenirea culturală a poporului nostru. Este ziua în care celebrăm nu doar valorile artistice, literare și intelectuale care ne definesc ca națiune, ci și oamenii care le creează, le păstrează și le promovează.

Vă mulțumesc, dragi oameni de cultură, pentru misiunea nobilă pe care o îndepliniți cu pasiune și profesionalism. Prin arta, literatura, muzica, teatrul, cinematografia și toate celelalte forme de expresie creativă, oferiți inspirație, sens și frumusețe vieții noastre. Munca dumneavoastră este esențială nu doar pentru a păstra vie tradiția, ci și pentru a modela viitorul nostru cultural”.