„Ultimele zile ale bisericii de lemn din satul Măcăreuca” - e semnalul de alarmă pe care opinia publică l-a primit de la un jurnalist din nordul țării, Vadim Șterbate, care a depistat că, față de anul trecut, biserica, ce are peste 200 de ani, se înclină tot mai mult spre pământ, fiind un indiciu că se prăbușește. Construcția figurează în Registrul Monumentelor ocrotite de stat, respectiv orice intervenție la ea trebuie autorizată, în caz contrar, legea prevede amenzi. Am interacționat cu toate autoritățile care au tangență cu această biserică. Toate ne-au spus că monumentul este valoros și că trebuie conservat, dar nu sunt bani și nici specialiști în asemenea lucrări complexe. Și mai este o necunoscută în această situație - nu este clar cui mai exact aparține pământul de sub biserică.
„Suntem într-o biserică din secolul 18, o adevărată bijuterie arhitecturală, care astăzi este într-o stare de degradare avansată, dar această clădire are nevoie urgentă de restaurare completă. E păcat să pierdem asemenea perle, care și așa sunt puține”.
„Biserica era păstrată, este vreme deamu, ea are peste 200 de ani. Am fi bucuroși, nu doar satul, dar si republica. Nu este un suflet care să se apuce și să o ducă la capăt”, a spus parohul bisericii, Fiodor Zeru.
Biserica din lemn din satul Măcăreuca, pomenită prima dată în documente în anul 1793, a fost locul în care mii de oameni l-au slujit pe Dumnezeu. Aici sătenii se cununau, își botezau copiii, își plângeau morții. În acest lăcaș sfânt a primit taina sfântului botez și actualul preot al satului. De aproape trei decenii, ușile bisericii nu mai sunt deschise pentru slujbe, iar cuvântul Domnului nu se mai face auzit.
„Problemă foarte grea, sunt amărât pe suflet, dar tragem nădejde la Dumnezeu și la Maica Domnului”.
A ajuns să se încreadă în forțele divine, după ce și-a pierdut speranța că autoritățile vor putea salva biserica.
„Au fost aici mulți, și din România au fost. Au arătat și pe televizor. Nimic nu s-a făcut. Și preotul de până la mine a încercat, dar fără folos. - Dar oamenii din sat vor? - Oamenii din sat, matele singur vezi că nu prea sunt cei care erau cândva. Parcă ești om învățat. Nu era dragoste, tragere de inimă. Eu încă o dată spun: nu am cu nimeni nimic, cu cei care au fost primari, dar cred că primăria Cotova, Drochia puteau să facă o facă, dar dacă nu-i?”, spune preotul.
„Biserica din lemn de la Măcăreuca este un monument de arhitectură, inclus în Registrul monumentelor de stat. Direcția noastră a elaborat în 2013-2014, de restaurare. Costul de atunci era de 3 milioane de lei, pe care autoritatea de nivel 1 nu îi avea. Așa si a rămas. În urmă cu câțiva ani, am lansat o campanie de sensibilizare la nivel național, au fost scrise articole în ziare, la televiziuni, dar pe contul deschis nu s-au acumulat bani. Acum costurile sunt mult mai mari, dar se află totul într-o stare deplorabilă. E nevoie de intervenția urgentă a tuturor instituțiilor de resort, pentru că pierdem un monument istoric valoros pentru comunitate”, a declarat șefa direcției cultură din raionul Drochia, Cristina Țurcanu.
O restaurare a avut loc în anul 1985, la inițiativa lui Petru Flocosu, în prezent președintele asociației fermierilor din raionul Drochia.
„În biserica de lemn aveau loc slujbe, mai ales iarna, era cald aici. Nu funcționează de vreo 25 de ani. Din 85, ea a fost reparată timp de 1,5 ani. Dar nu a lucrat din 86, dar din momentul în care a început renașterea bisericilor. - Dacă dvs nu v-ați fi apucat atunci de restaurare, ea mai era acum? - Păi. nu. La momentul cela, dacă acum e într-o stare de degradare, atunci era și mai rău”.
Apoi a încercat să depună proiectul de restaurare la diferite proiecte. Însă, de fiecare dată, dosarul nu trecea. Ultima încercare a fost în anul 2018, la un proiect transfrontalier România-Moldova.
„Am decăzut când ni s-a spus că pământul de sub biserică nu-i și contractul s-a terminat. Un proiect oglindă trebuia să fie la Iași și la noi. Am făcut demersuri ca să fie trecută biserica la primăria Cotova, au fost de acord, dar terenul de sub biserică este hașurat că aparține Mitropoliei Moldovei. De asta Ministerul Culturii nu a putut să încheie contractul de transmitere. Despre teren nu s-a știut nimic. Ea poate fi reparată de orișicine”, a spus Flocosu.
„Această biserică se poate salva, dacă toate instituțiile statului s-ar implica. Vorbesc inclusiv de instituții precum Guvern, Ministerul Culturii”, a menționat Cristina Țurcanu.
Pe de altă parte, ministrul Culturii afirmă că responsabilitatea pentru starea monumentului istoric aparține... primăriei.
„Dacă se află un monument, aparține APL-ului, unui agent economic sau persoană privată, responsabil de acest monument este, în primul rând, APL-ul. Dacă ceea ce se întâmplă depășește posibilitățile pe care le au la dispoziție, să vină la Ministerul Culturii, ca să nu fie adus prejudiciu monumentului istoric”, a spus Sergiu Prodan.
Actualul primar, care a preluat mandatul acum câteva luni, nu are bani pentru asemenea lucrări. O altă neînțelegere ține de cui aparține pământul de sub biserică. Cineva susține că aparține Mitropoliei Basarabiei, altcineva spune că Mitropoliei Moldovei. Am telefonat ambele părți și am aflat că mitropoliile nu au nicio legătură cu terenul. Am studiat datele de la Cadastru, unde terenul este indicat că aparține primăriei din localitate.
„Noi am verificat la Cadastru, iar pământul arată că aparține APL, ceea ce nu vă împiedică să faceți lucrări de conservare? - Când s-a planificat bugetul pentru 2024, nu a fost inclusă soluționarea, cred că cu ajutorul consiliului raional, al Guvernului, vom putea găsi rezolvare”, a declarat primarul Dmitri Cuțchi.
„Cât timp ați fost primar, au fost încercări de a o reabilita, conserva? Noi am lucrat cu Direcția raională de Cultura, ne-am adresat și la Ministerul Culturii, dar primăria nu a avut bani să facă. - Ce răspunsuri ati primit? - Că o să vină, că o să facă inspectare, dar s-a stopat totul. - Credeți ca trebuie conservată? - Chestia e ca primăria nu are posibilitate sa repare. Acolo trebuiesc meșteri diferiți, specialiști la noi nu sunt, anterior din România au fost meșteri, dar de atunci au trecut vreo 30-40 de ani”, am vorbit cu fostul primar, Ion Berladean.
De altfel, conservarea bisericii din lemn din Măcăreuca figurează în lista de proiecte câștigate în anul 2022, în cadrul programului „Satul European”, de rând cu reabilitarea conacului Russo. Doar că lucrările, care încă nu sunt gata, vizează doar conacul. Am încercat să aflăm de ce biserica a fost exclusă de la managerul de proiect, care s-a dovedit a fi Petru Flocosu.
„De ce faceți un obiectiv, dar biserica nu o puteți include. - V-am spus că cu 3 ani în urmă, am depus la ADR Nord, dar nu a trecut proiectul. Peste un an, am depus la Satul European, dar acolo pentru patrimoniu se dă până la 5 milioane și am optat pentru conac, dar cu biserica trebuia să se facă un sarcofag, pentru conservare - vreun milion de lei. Nu s-a acceptat, acolo și amenajarea parcului costă vreo 700 de mii. - Dar proiectul era pentru conac și biserică. Așa ați câștigat. - Așa a fost proiectul tehnic. - Dacă vin să verifice, nu veți avea probleme? - Nu, nu, contractul este pentru restaurarea conacului”.
Nu este prima dată când jurnaliștii scriu despre starea deplorabilă în care se află această biserică seculară. Și de această dată, atenția a pornit după ce jurnalistul Vadim Șterbate, din nordul țării, a constatat că față de anul trecut, construcția s-a înclinat și mai mult, semn că se prăbușește. A făcut o postare pe Facebook prin care a cerut intervenția imediată a Guvernului și a Ministerului Culturii pentru salvarea construcției.
„Titlurile care au fost folosite și argumentele, mi se par puțin incorecte. Titlul este „ultimele zile ale bisericii”, asta înseamnă că se prăbușește acum. Am văzut în comentarii să luăm să punem scândura, dragii mei, asta este un îndemn la crimă”, spune Sergiu Prodan.
Un reportaj de Constantin Niculae și Veronica Gherbovețchii
Imagini și montaj de Vlad Glinjan
