Pachetul de ajutor militar de circa 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina a fost aprobat de Congresul SUA și ar putea fi semnat în câteva zile. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că forțele ucrainene vor reuși să oprească ofensiva rusă, dacă SUA oferă rapid ajutor. Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a făcut luni apel la omologii săi din Uniunea Europeană să nu se relaxeze în privinţa trimiterii de ajutoare militare Kievului. Sprijinul Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei pentru Ucraina implică riscuri strategice grave privind o confruntare directă între cele mai mari puteri nucleare din lume, a avertizat ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, informează Reuters.

O navă a luat foc duminică în portul Sevastopol din peninsula ucraineană Crimeea, ocupată de Rusia. Surse militare de la Kiev afirmă că este vorba de nava de salvare submarină Kommuna, un catamaran lansat la apă în 1912, în prezent probabil cel mai vechi vas în serviciu activ din marina militară rusă. Reprezentantul Armatei Voluntare Ucrainene din Sud, Serghei Bratciuk, a catalogat scufundarea navei drept lucru destul de simbolic, ca o lovitură uriașă pentru Rusia. Pe de altă parte, un contingent alcătuit din 20.000 până la 25.000 de militari ruşi din trupele de paraşutişti participă la asaltul asupra oraşului Ceasov Iar în provincia Doneţk din estul Ucrainei.

UPDATE Luni, în cadrul unei convorbiri telefonice, dar şi printr-un comunicat de presă, preşedintele american Joe Biden l-a asigurat pe omologul său ucrainean că va trimite „rapid” ajutoare militare „importante” Ucrainei, scrie Adevărul.

UPDATE Blocul Victoria, creat de oligarhul fugar Ilan Șor, va permite Kremlinului să se concentreze asupra unui efort politic în Rep. Moldova, în loc să mențină relații cu mai mulți actori și partide moldovenești pro-ruse, așa cum a făcut până acum, se arată în cea mai recentă analiză a ISW.

UPDATE Sistemele de apărare aeriană, rachetele cu rază medie și lungă de acțiune și artileria rămân cele mai presante arme de care are nevoie Ucraina. Aici ar putea merge ajutorul SUA, scrie BBC.

UPDATE Șeful Direcţiei Principale de Informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Kirilo Budanov, a declarat, pentru BBC, că ţara sa se va confrunta cu o situaţie dificilă la mijlocul lunii mai şi la începutul lunii iunie. "Ne vom confrunta cu o situaţie destul de dificilă în viitorul apropiat, conform evaluării noastre. Dar nu este catastrofală şi trebuie să înţelegem acest lucru. Nu se va întâmpla Armagedonul, aşa cum încep să spună acum mulţi oameni. Dar vor exista probleme începând cu jumătatea lunii mai", a declarat Kirilo Budanov. Şeful GUR a precizat că predicţia sa se referă la Ucraina în ansamblu, nu doar la situaţia de pe front.

UPDATE Pentru artileriştii ucraineni epuizaţi care ţin pe loc trupele ruse lângă oraşul estic Kupiansk, pachetul de ajutor american votat în sfârşit sâmbătă de Camera Reprezentanţilor a SUA este o salvare şi poate schimba evoluţia pe front, dar asta va necesita timp şi noi trupe, se arată într-o analiză Reuters.

UPDATE Aprobarea ajutorului militar pentru Ucraina a fost posibilă după ce președintele Camerei Reprezentanților a primit o informare de la șeful CIA, care l-a avertizat că Rusia “ar putea continua să mărșăluiască prin Europa”, dacă va câștiga războiul, arată o analiză NY Times, citată de Biziday.

UPDATE Miniştrii europeni de externe şi ai apărării, reuniţi luni la Luxemburg, au promis suplimentarea ajutorului pentru Ucraina în materie de apărare antiaeriană.  

UPDATE ​Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat asigurări că Moscova va răspunde scrisorii trimise de președintele Elveției lui Vladimir Putin privind negocierile de pace cu Ucraina, relatează Lenta.

UPDATE NATO și UE vor să cheltuie 100 de miliarde de euro pe apărare, iar acest lucru duce la neînțelegeri. Uniunea Europeană îmbracă uniforma de camuflaj și își încordează mușchii, pregătindu-și apărarea, iar acesta nu-i un motiv de bucurie pentru NATO, se arată într-o analiză publicată de Politico.

UPDATE Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a făcut luni apel la omologii săi din Uniunea Europeană să nu se relaxeze în privinţa trimiterii de ajutoare militare Kievului, după ce, sâmbătă, după luni de blocaj, Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA a adoptat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina în valoare de peste 60 de miliarde de dolari, relatează EFE, potrivit Agerpres.

UPDATE Un contingent alcătuit din 20.000 până la 25.000 de militari ruşi din trupele de paraşutişti participă la asaltul asupra oraşului Ceasiv Iar, în provincia Doneţk din estul Ucrainei, localitate devenită principala ţintă a acţiunilor ofensive ruseşti pe acest sector al frontului, scrie Ziare.com.

UPDATE Norvegia, ţară care a oferit deja un sprijin important Ucrainei, are în vedere o creştere semnificativă a ajutorului său pentru Kiev, a declarat luni şeful diplomaţiei norvegiene, Espen Barth Eide, relatează AFP, citată de Agerpres. Ţara scandinavă s-a angajat să acorde Ucrainei un ajutor civil şi militar în valoare de 75 de miliarde de coroane (6,5 miliarde de euro) în perioada 2023-2027.

UPDATE "Cea mai importantă sursă a slăbiciunii ucrainene este lipsa de oameni", a declarat Konrad Muzyka, director al companiei de consultanţă militară Rochan din Polonia. După luni de dezbateri, o lege semnată de Zelenski la 16 aprilie pentru a revizui regulile de mobilizare a civililor în armată intră în vigoare în luna mai, cu scopul de a face procesul mai rapid, mai transparent şi mai eficient. Dar noii recruţi - a căror vârstă a fost scăzută de la 27 la 25 de ani - vor avea nevoie de luni de pregătire înainte de a putea fi desfăşuraţi, ceea ce, la rândul său, creează o "fereastră de oportunitate" pe care Rusia o poate exploata, a declarat Muzyka, scrie Ziare.com.

UPDATE Kremlinul a afirmat luni că Rusia va lua măsuri pentru a-şi „garanta” securitatea, dacă Polonia va găzdui arme nucleare pe teritoriul său, transmite Agerpres. 

UPDATE În condiţiile în care Rusia îşi consolidează capacitățile nucleare în Belarus şi militarizează enclava sa Kaliningrad, Polonia este dispusă să găzduiască arme nucleare dacă NATO va lua o decizie în acest sens, a declarat președintele polonez Andrzej Duda într-un interviu publicat luni, 22 aprilie, relatează The Guardian, potrivit News.ro.

UPDATE Șeful Ceceniei, Ramzan Kadîrov, este grav bolnav. El suferă de necroză pancreatică, ceea ce nu lasă nicio speranță de însănătoșire, relatează ziarul rus „Novaya Gazeta. Europa". „De un an de zile, starea de sănătate a șefului Ceceniei a ridicat multe întrebări. Faptul că Kadîrov este bolnav este negat în mod oficial, în primul rând, de el și de anturajul său. Dar există lucruri care nu pot fi ascunse, și anume schimbările izbitoare în aspectul, comportamentul și programul de lucru al liderului cecen. Kadîrov este bolnav, iar Kremlinul se confruntă cu o problemă serioasă - cum să pregătească cea mai dificilă regiune a Rusiei pentru schimbarea de putere care ar putea avea loc în viitorul apropiat în cel mai nedureros mod posibil", relatează ziarul rus „Novaya Gazeta. Europa".

UPDATE Forțele ruseşti au preluat controlul asupra satului Novomihailivka, situat la 40 de kilometri sud-vest de orașul ucrainean Donețk, a anunțat luni Ministerul rus al Apărării.

UPDATE Turnul Televiziunii din Harkov a fost distrus luni, într-un atac rusesc care nu s-a soldat cu victime, după ce a mai fost atacat în 2022, dar a rămas ”în picioare”, anunţă autorităţile regionale semnalând întreruperea semnalului.

UPDATE Noile arme și muniții americane așteptate să sosească în Ucraina după votul din Congresul SUA vor încetini avansul rusesc pe front, dar nu îl vor opri, spun oficialii și analiștii citați de Reuters, și Hotnews. Întârzierea ajutorului a fost, însă, foarte costisitoare pentru Kiev.

UPDATE „Avem nevoie de tot și orice. De fiecare cartuș, de fiecare cent, de fiecare gând de încurajare.” Este reacția unui soldat ucrainean după ce, la Washington, Camera Reprezentanților a aprobat, în sfârșit, un nou pachet de asistență militară pentru Kiev.

UPDATE Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu 24%, până la 109 miliarde de dolari în 2023, marcând o creștere de 57% față de 2014, anul în care Rusia a anexat Crimeea. În 2023, cheltuielile militare ale Rusiei reprezentau 16% din totalul cheltuielilor guvernamentale, iar povara sa militară (cheltuielile militare ca pondere din produsul intern brut, PIB) a fost de 5,9%. Ucraina a fost al optulea cel mai mare cheltuitor în 2023, după o creștere a cheltuielilor de 51%, ajungând la 64,8 miliarde de dolari. Acest lucru a dat Ucrainei o povară militară de 37% și a reprezentat 58% din totalul cheltuielilor guvernamentale, potrivit NewsWeek.

UPDATE Premierul interimar al Bulgariei, Dimităr Glavcev, l-a demis pe ministrul de Externe, Stefan Dimitrov, la numai două săptămâni de când acesta fusese numit în post.Funcția a fost acum preluată de însuşi şeful guvernului.Motivul demiterii ministrului de Externe este angajamentul său insuficient faţă de Ucraina, a precizat premierul Glavcev, potrivit Ziare.com.

UPDATE International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii a Băncii Mondiale, se aşteaptă ca în următoarele 18 luni să finanţeze proiecte din Ucraina cu 1,9 miliarde de dolari, a declarat luni pentru Reuters un oficial din cadrul acestei organizaţii. 

UPDATE Un tribunal militar din Moscova l-a condamnat luni pe purtătorul de cuvânt al Meta Platforms, Andy Stone, la şase ani de închisoare pentru „apărarea publică a terorismului", un verdict pronunţat în lipsă, informează agenţia de presă RIA, preluată de Reuters. Interfax a citat-o pe avocata inculpatului, Valentina Filippenkova, spunând că sentinţa va fi atacată cu recurs. „Am cerut achitarea", a spus ea, notează Agerpres. Ministerul rus de Interne a deschis o anchetă penală asupra lui Stone la sfârşitul anului trecut, fără a dezvălui acuzaţiile precise.

UPDATE Aproximativ 46.000 de aeronave au înregistrat probleme GPS deasupra Mării Baltice începând din august 2023, potrivit unui raport realizat pe baza analizei jurnalelor de zbor.

UPDATE "Armata rusă este capabilă de reformă, în special de natură structurală", a scris cercetătoarea Katherine Kjellström Elgin într-un raport pentru think tank-ul Center for Strategic and Budgetary Assessments din Washington, D.C. "Asta nu înseamnă, totuși, că reforma va fi ușoară. Într-adevăr, tendința Rusiei de a realiza reforme structurale de sus în jos, coroborată cu caracteristicile de durată ale armatei ruse, sugerează că o transformare a armatei ruse va fi dificilă", potrivit Ziare.com.

UPDATE Noul pachet de ajutor militar al SUA pentru Ucraina, în valoare de 61 de miliarde de dolari, nu va schimba situaţia pe câmpul de luptă, unde Rusia este în avantaj, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează Reuters. „Forțele armate ruse își îmbunătățesc pozițiile pe front... Banii alocați și armele care vor fi furnizate nu vor schimba această dinamică”, a declarat reporterilor Dmitri Peskov. „Vor duce la noi victime de partea ucraineană. Mai mulți ucraineni vor muri, Ucraina va suferi pierderi mai mari”, a adăugat Peskov.

UPDATE Franța este ”lovită puternic” de atacurile de dezinformare ale Kremlinului, a declarat ministrul francez pentru Afaceri Europene, potrivit căruia propaganda rusă va schimba pur și simplu rezultatele alegerilor europarlamentare din UE. 

UPDATE Rusia are acum motive să confişte activele occidentale după ce Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat o legislaţie care permite transferul potenţial către Ucraina al activelor ruseşti confiscate, a declarat luni preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, relatează Reuters, transmite Agerpres.

UPDATE Șeful Serviciului pentru Informații Interne al Germaniei (Biroul Federal pentru Protecția Constituției - BfV) a cerut luni Berlinului mai multe resurse pentru a avea mai multă putere de monitorizare a fluxurilor financiare, pe fondul preocupărilor tot mai mari cu privire la o potențială finanțare rusă a partidelor regionale de extremă dreaptă înainte de alegerile parlamentare europene, scrie Digi24.

UPDATE România ar putea avea 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder, produse în Coreea de Sud, compania producătoare, Hanwha, fiind singura care a rămas în licitaţia deschisă de Ministerul Apărării Naţionale, iar negocierile în acest sens continuă cu Guvernul român, notează Știripesurse.

UPDATE Trupele ucrainene riscă să ajungă într-o situație dificilă „în viitorul apropiat” pe front, a avertizat luni şeful informaţiilor militare ucrainene Kirilo Budanov, în contextul în care temerile privind o nouă ofensivă rusă sunt tot mai mari, relatează AFP.

UPDATE În 2023, România a cheltuit pentru apărare 1,6% din PIB, sub pragul NATO de 2% și sub media membrilor alianței, de 1,73%, cu un total de 5,6 miliarde de dolari. Această sumă plasează Bucureștiul într-o situație critică în raport cu investițiile europene în apărare, în special în contextul geopolitic tensionat din aprilie 2024, scrie Ziare.com.

UPDATE Ucraina susține că Rusia a pierdut 460,260 de soldați pe câmpul de luptă, din care 730 doar în ultima zi, potrivit The Kyiv Independent.

UPDATE Forțele ruse au atacat orașul Harkov duminică seară, rănind cel puțin un civil, a transmis guvernatorul din Harkov, Oleg Sinegubov, citat de The Kyiv Independent. Conform sursei citate, un tânăr de 19 ani din Harkov a suferit răni de schije la picioare și este internat. Nu au fost raportate alte victime.

UPDATE Moscova susține că forțele sale au avansat spre orașul-cheie Ceasiv Iar din estul Ucrainei și că a preluat controlul unei așezări situate la vest de orașul Bahmut. Statul Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat în raportul zilnic că respins atacuri în sat.

UPDATE Apărarea aeriană ucraineană a doborât cinci din cele șapte drone Shahed, precum și o dronă de recunoaștere Orlan-10 lansate de Rusia în cursul nopții. Dronele de atac au fost lansate din Crimeea, iar cele distruse au fost interceptate în regiunea Odesa, a anunțat Statul Major ucrainean. Drona care a trecut de apărarea aeriană a lovit o fermă din regiunea Odesa, distrugând clădiri și echipament, dar fără a provoca victime, scrie Spotmedia.

UPDATE Volodimir Zelenski a făcut apel, în mesajul video de duminică seară, la eforturi pentru a se reduce la minimum timpul scurs între deciziile politice de a furniza ajutor militar și înzestrarea propriu-zisă a soldaților de pe front.

UPDATE Aprobarea de către Congresul SUA a ajutoarelor de peste 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina va permite Forțelor Armate ucrainene să își ia o pauză pe câmpul de luptă, deși este puțin probabil ca acest lucru în sine să schimbe cursul războiului, scrie Bloomberg. Publicația notează că mult va depinde de cât de repede va ajunge ajutorul american în prima linie. Cu pachetul de ajutor blocat în Congres timp de șase luni, forțele armate ucrainene s-au luptat cu o lipsă din ce în ce mai gravă de muniție și forță de muncă, în timp ce forțele de la Kremlin își făceau avantaj. Potrivit lui Nikolai Beleskov, cercetător la Institutul Național de Studii Strategice din Kiev, ajutorul oferă un spațiu de respirație armatei ucrainene și îi va ajuta să încetinească avansul Kremlinului, să conducă o „apărare eficientă” și să minimizeze pierderile. Dar a merge mai departe necesită mai mult ajutor, o perspectivă dificilă în SUA având în vedere rezistența republicanilor din Congres.

Ucraina a bombardat masiv Rusia în noaptea de luni spre marți, cu rachete ATACMS și sute de drone, susțin rușii, potrivit Kyiv Independent. De altfel, este vorba despre cel mai mare atac din acest an. Un atac cu drone, desfășurat noaptea trecută, a cauzat pagube unei facilități industriale din orașul Engels, situat în regiunea Saratov din Rusia. Autoritățile locale nu au oferit detalii suplimentare despre locul vizat. Engels se află la aproximativ 600 de kilometri de linia frontului din Ucraina. Aeroporturile din oraşele Kazan, Kaluga, Saratov şi Tambov au suspendat zborurile în urma atacului ucrainean cu drone.

Ascensiunea forțelor politice pro-ruse în Europa Centrală și de Est creează o amenințare semnificativă pentru efortul de război al Ucrainei, în special prin influențele asupra statelor cheie ca România, care joacă un rol vital în susținerea Kievului. Cel mai recent semnal al acestui trend este legat de alegerile prezidențiale din România, potrivit unui raport al Le Monde. Cea mai serioasă alertă pentru Ucraina sunt alegerile prezidențiale din România. Candidatul pro-rus Călin Georgescu a promis că va opri toate livrările de arme dacă va câștiga. Alegerile vor fi reluate, dar Georgescu și-ar putea întări scorul prin mobilizarea părții electoratului încă șocată de anularea votului, încă prost explicată de autorități.

UPDATE Noi sperietori de la Moscova! Nicolai Patrușev, consilierul liderului de la Kremlin, a declarat într-un interviu pentru publicația „Komsomolskaia Pravda” că Republica Moldova ar putea dispărea sau ar putea fi înghițit de un alt stat dacă va promova politici anti-rusești. Ministerul de Externe de la Chișinău a reacționat la aceste declarații pe care le califică drept ingerințe în treburile interne. În același interviu, Nicolai Patrușev a dat vina pe autoritățile de la Chișinău pentru criza energetică din stânga Nistrului, generată începând cu 1 ianuarie 2025, deși Rusia a sistat livrările de gaz și nu rezervat o rută de ocolire a Ucrainei, care a interzis tranzitul.

UPDATE În încercarea de a preveni un colaps economic, Vladimir Putin ia în considerare propuneri de înghețare a conturilor bancare rusești și de introducerea a raționalizării alimentelor, potrivit Express.co.uk. O analiză efectuată de un fost bancher de la Morgan Stanley (una dintre cele mai mari și importante bănci de investiții din lumea) a evidențiat că, din cauza cheltuielilor sale militare continue, economia rusă s-ar putea confrunta cu un colaps corporativ și bancar. Președintele rus Vladimir Putin a aprobat un buget record pentru apărare, punând deoparte 32,5% din cheltuielile totale ale guvernului pentru 2025, în valoare de 126 de miliarde de dolari, scrie Adevărul.

UPDATE Rusia este dispusă să negocieze „garanţii de securitate" pentru Ucraina, dar prioritatea sa în viitoare negocieri cu SUA va fi crearea unei noi arhitecturi de securitate în tot spaţiul eurasiatic, a declarat marţi ministru rus de externe Serghei Lavrov, care a subliniat că aşteaptă din partea preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, „iniţiative concrete" pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, relatează Reuters.

UPDATE Jumătate din energia electrică consumată în Republica Moldova, pe malul drept al Nistrului, provine din surse interne, inclusiv din energie regenerabilă, iar cealaltă jumătate o reprezintă importurile din România, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

UPDATE Vietnam și Rusia au încheiat marți un acord de cooperare în sectorul energiei nucleare, în cadrul unei vizite a prim-ministrului rus Mihail Mișustin la Hanoi. Acordul vizează intensificarea colaborării între Rosatom și compania de stat EVN.

UPDATE Rusia spune că a detectat o schimbare din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump, și a echipei sale în direcția recunoașterii “realităților” de pe teren din Ucraina și consideră că acesta este un semn binevenit în timp ce se pregătește să studieze planul său pentru încheierea războiului.

UPDATE Republica Moldova a urcat 10 poziții în topul celor mai puternice armate ale lumii, întocmit de Global Firepower. Astfel, militarii moldoveni s-au clasat pe locul 134 din totalul de 145. ”Progres pentru Armata Națională a Republicii Moldova! În ultimul raport al Global Firepower, Armata Națională a avansat 10 puncte în clasamentul mondial al puterii militare. Creșterea nu este doar o cifră – este rezultatul muncii, pregătirii și dedicației fiecărei persoane din instituția de apărare” a scris Ministerul Apărării într-o postare pe Facebook. În continuare, SUA au cea mai puternică armată din lume, urmate de Rusia și China. La fel, Ucraina este pe locul 20, iar România se află pe locul 51, scrie Daynews.

UPDATE James O’Brien, asistentul secretarului de stat al SUA, a declarat marți că guvernul SUA ”constată o interferență străină în alegerile din România” și a făcut referire la ”un model atribuit Rusiei” în cazuri de manipulare a rețelelor sociale. Întrebat explicit ce informații are SUA cu referire la implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale, el a spus că ”avem mare încredere în ceea ce a spus guvernul român”. Oficialul american, aflat în vizită la București, a făcut declarațiile într-o întâlnire cu ziariști. El se află în ultimele zile de mandat înainte ca administrația Trump să se instaleze la Casa Albă, scrie G4media.

UPDATE NATO va lansa o patrulă în Marea Baltică în urma deteriorării mai multor cabluri submarine, incidente suspectate că ar fi acte de sabotaj din partea Rusiei, a anunţat marţi secretarul general al alianţei, Mark Rutte. Anunțul a venit după ce liderii ţărilor NATO riverane s-au întâlnit marţi în Finlanda pentru a discuta despre modalităţile de a spori securitatea în această zonă, relatează AFP. 

UPDATE Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a sosit marţi la Kiev într-o vizită neanunțată, menită să trimită un semnal clar al sprijinului Europei înainte de învestirea preşedintelui ales Donald Trump, care face presiuni pentru discuții rapide pentru a pune capăt războiului din Ucraina, relatează Reuters, potrivit News.ro.

UPDATE Trupele nord-coreene au desfășurat un sistem unic de apărare antiaeriană în regiunea Kursk din Rusia, dar rușii l-au distrus din greșeală, potrivit Forbes. Când Corpul 11 al Armatei Coreei de Nord, format din 12.000 de militari, a sosit în Kursk pentru a sprijini trupele ruse care lupta împotriva forțelor ucrainene, a adus și vehicule antitanc, obuziere, lansatoare de rachete și un sistem rar de apărare aeriană, scrie Digi24.

UPDATE Armata ucraineană a afirmat marţi că a lovit în noaptea de luni spre marţi, cu rachete, o uzină chimică ce producea explozivi pentru armata rusă, în regiunea rusă de frontieră Briansk, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Secretarul General al NATO le-a spus, luni, europarlamentarilor că dacă țările membre nu cheltuiesc mai mult pentru Apărare în patru sau cinci ani vom fi nevoiți fie să învățăm limba rusă, fie să fugim în Noua Zeelandă. „Suntem în siguranță acum, dar nu vom fi și în patru sau cinci ani de-acum încolo. Deci dacă nu faceți asta, pregătiți cursurile de limba rusă sau fugiți în Noua Zeelandă sau hotărâți acum să cheltuiți mai mult. Asta e dezbaterea pe care trebuie să o finalizăm în următoarele trei sau patru luni pentru a rămâne în siguranță în această parte a lumii și pentru a ne apăra”, le-a spus Mark Rutte europarlamentarilor, scrie Antena3.

UPDATE Rusia este în alertă pentru că pierde Armenia, un stat crucial din Caucaz, din sfera sa de interes. Guvernul de la Erevan va semna un parteneriat strategic cu SUA după ce, săptămâna trecută, a dat lege pentru începerea aderării la Uniunea Europeană. Astfel, Armenia pare că ia locul Georgiei, care a reintrat în orbita Kremlinului, renunțând la drumul său către Occident, potrivit Ziare.com.

UPDATE Volodimir Zelenski a răspuns cu doar câteva cuvinte unei scrisori deschise lungi în care premierul slovac Robert Fico se plânge din nou de oprirea tranzitului de gaze rusești via Ucraina și îi cere președintelui ucrainean să se întâlnească undeva la granița comună dintre țările lor. „Ok, vino vineri la Kiev”, a răspuns președintele ucrainean la textul semnat de Robert Fico, scrie Libertatea.

UPDATE Până de curând, Vladimir Putin insista, cel puțin public, că nu dorește un cult al personalității sale. Însă nu mai este cazul. În ultimii trei ani ai războiului pe care l-a declanșat în Ucraina, Putin a îmbrățișat această idee, relatează Daily Beast.

UPDATE Sabotajul cablurilor din Marea Baltică ar putea avea legătură cu viitoarea sincronizare a reţelei electrice a ţărilor baltice cu cele din Europa de Vest, susţine ministrul energiei din Lituania, potrivit agenției de știri dpa, citate de Agerpres.

UPDATE O navă a „flotei-fantomă” rusești a fost văzută circulând în jurul conductei submarine Baltic Pipe care livrează gaze din Norvegia în Polonia, a relatat marţi televiziunea de stat poloneză TVP World, citând o sursă din Ministerul de Externe de la Varșovia, informează Reuters, preluată de News.ro.

UPDATE Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a respins luni cererea lui Donald Trump ca aliaţii NATO să aloce cel puţin 5% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare. „Cinci procente ar însemna peste 200 de miliarde de euro pe an, bugetul federal nu este nici măcar de 500 de miliarde de euro”, a declarat Scholz la un eveniment de campanie în oraşul Bielefeld din centrul Germaniei, potrivit agenţiei dpa, potrivit Mediafax.

UPDATE Trupele ruse au înaintat spre opt localități din regiunea Donețk, informează DeepState. „Inamicul a avansat în Ceasiv Iar, Torețk, Yantarne, Novovasîlivka, Ielîzavetivka, Zelenîi, Zvirove și Kotlîne”, a transmis noaptea trecută grupul ucrainean de analiză militară citat de Ukrainska Pravda. Armata rusă a revendicat luni capturarea localității Pișciane, sat minier situat la mai puțin de 10 km sud-vest de Pokrovsk și unde se află o importantă mină pentru extracția cărbunelui, scrie DayNews.

UPDATE Filmul intitulat „Putin †”, sau "Moartea lui Putin", așa cum a fost tradus în diferite țări, urmează a fi difuzat în cinematografele din Ucraina începând din data de 16 ianuarie 2025, scrie Ziare.com.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a pledat luni ca statele europene membre ale acestei organizaţii să investească în Apărare „o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, Sănătate sau asistenţă socială, pentru a garanta securitatea generaţiilor viitoare, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

UPDATE Fost corespondent BBC la Moscova și profesor de istorie politică a Rusiei și a URSS-ului, Armand Goșu a apreciat luni, la Digi24, că Vladimir Putin vrea o nouă reîmpărțire a lumii între Rusia și SUA, pe modelul Yalta din 1945, și că liderul rus va încerca să urmeze acest scenariu la preconizata discuție față în față cu noul președinte american Donald Trump pe tema încheierii războiului din Ucraina.

UPDATE Mii de cetățeni străini au semnat contracte pentru a lupta în armata rusă în schimbul promisiunii că vor primi un salariu mare și cetățenia rusă pentru ei și familiile lor. Dar, în loc să fie calea lor spre libertate și bunăstare, obținerea pașaportului rusesc nu le-a adus decât intrarea într-o cursă pentru supraviețuire fără sfârșit în războiul brutal al Rusiei contra Ucrainei, scrie Politico.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin nu a reuşit să îşi îndeplinească niciunul dintre obiectivele strategice în Ucraina, a declarat, luni, preşedintele american Joe Biden. În cadrul unui discurs de politică externă, scrie Kyiv Independent. Remarcile lui Biden vin în contextul în care mandatul său de preşedinte se apropie de sfârșit, iar invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina se apropie de al treilea an. „Când Putin a invadat Ucraina, a crezut că va cuceri Kievul în câteva zile”, a spus Biden, scrie Mediafax. „Adevărul este că, de când a început acel război, eu sunt singurul care a stat în centrul Kievului, nu el, Putin nu a stat niciodată”.

UPDATE SUA sunt mult mai puternice și sunt într-o poziție mai favorabilă decât erau acum patru ani, a declarat luni seară președintele în exercițiu Joe Biden, avertizând asupra situației geopolitice tensionate în contextul încheierii perioadei care a urmat Războiului Rece, notează Gândul.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat luni că a discutat cu omologul său francez, Emmanuel Macron, despre sprijinul pentru Ucraina și o eventuală „desfășurare de contingente” militare străine în țara devastată de război, idee evocată de aliații Kievului în ultimele luni, informează AFP.

UPDATE Compania de distribuție a gazelor naturale Moldovagaz este gata să achiziționeze gaze la prețurile pieței pentru întreprinderea Tiraspoltransgaz din Transnistria, cu condiția ca plata livrărilor să se facă în lei moldovenești, informează Neftegaz.

UPDATE Cel puțin 50 de atacuri hibride împotriva a 13 state din Europa au avut loc începând cu anul 2022. Potrivit unei investigații a Die Zeit, aceste incidente ar putea fi operațiuni hibride rusești.Aceste incidente includ cazuri de spionaj, vandalism, diversiune, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și 3 atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică, potrivit G4media. 

UPDATE „Reconstrucția Ucrainei va fi afacerea secolului”. Numai că odată cu conflictul încă în desfășurare și cu primele contracte atribuite în stare de urgență, revin acele rele pe care orice război le exacerbează, notează publicația italiană Avvenire, potrivit Rador.

UPDATE Ofițerul FSB Vladimir Feșcenko a fost găsit ucis într-o clădire din centrul Moscovei, informează, citând o sursă din cadrul forțelor de ordine, agenția rusă de presă RIA Novosti, citată de Meduza. Sursa citată nu a precizat unde anume a fost găsit Feșcenko și nu a furnizat alte detalii, notează G4media.

UPDATE Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat arestarea unui cetățean rus suspectat că ar fi plănuit să otrăvească angajați ai unei întreprinderi din industria de apărare din regiunea Iaroslavl, Rusia, informează Meduza marți. Planul ar fi fost comandat de serviciile de informații ucrainene, menționează agenția rusă de știri TASS.

UPDATE „O întreprindere industrială a fost avariată” de un atac cu dronă la Engels, în regiunea Saratov din Rusia, la aproximativ 700 km sud-est de Moscova și la circa 500 km de frontiera ucraineană, a scris pe Telegram guvernatorul regional Roman Busarghin. Potrivit acestuia, cursurile în școlile din Saratov și Engels se vor desfășura marți de la distanță din cauza atacurilor cu drone. Potrivit BBC, ar putea fi rafinăria de petrol din Saratov.

UPDATE Kremlinul a emis un avertisment, declarând că „noile sancțiuni ale Statelor Unite vor destabiliza piața internațională a energiei”, informează energypress.gr.

UPDATE Sancțiunile puternice ale SUA asupra industriei petroliere a Rusiei vor face ca Moscova să-și vândă petrolul mai costisitoare și vor complica exporturile de țiței transportate pe mare din cauza restricțiilor impuse petrolierelor, au declarat luni analiștii și comercianții, scrie Reuters.

UPDATE În jur de zece drone au survolat zona militară a sitului de producţie a avioanelor Eurofighter, au anunţat luni autorităţile germane, care au deschis o anchetă, relatează Boursorama.

UPDATE Anchetatorii finlandezi susțin că echipajul unui petrolier acuzat de avarierea unor cabluri subacvatice de energie şi comunicații în Marea Baltică se pregătea să taie şi alte infrastructuri înainte de intervenția autorităţilor, potrivit Reuters. Luna trecută, autorităţile finlandeze au urcat la bordul petrolierului Eagle S, care ar fi făcut parte din aşa-numita „flotă fantomă” a Moscovei. De la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, regiunea Mării Baltice s-a confruntat cu numeroase întreruperi ale cablurilor electrice, legăturilor de telecomunicaţii şi conductelor de gaze, scrie Mediafax.

UPDATE Germania pregătește 60.000 de soldați pentru război cu Rusia. „Pacea s-a sfârșit după 30 de ani”. Germania ar putea deveni o zonă de tranzit și un centru logistic major în cazul izbucnirii unui conflict pe flancul estic al Alianței, potrivit NewsWeek.

UPDATE Un atac al dronelor ucrainene care a vizat un sit energetic a provocat marți, 14 ianuarie, un incendiu de proporții în Rusia, potrivit autorităților ruse. În suburbiile orașului Kazan, capitala republicii ruse Tatarstan (Volga), „Un rezervor de gaz a luat foc (…) în urma unui atac cu drone”, a anunțat guvernul local pe Telegram, asigurând că „nimeni nu a fost rănit” și precizând că liderul regional, Rustam Minnihanov, a vizitat locul incendiului, potrivit Le Figaro. Potrivit presei locale, care a difuzat imagini cu o flacără mare și un nor de fum negru înălțându-se spre cer, atacul a vizat un depozit de gaz lichefiat din apropierea unei uzine chimice, notează G4media.

UPDATE Zece ţări din Uniunea Europeană, între care şi România, cer ca blocul european să interzică importurile de gaz şi de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia, arată un document văzut de Reuters, în condițiile în care Europa dezbate noi sancțiuni împotriva Moscovei din cauza războiului din Ucraina. UE pregăteşte cel de-al 16-lea pachet de sancţiuni care vizează economia Rusiei, înainte de a se împlini trei ani de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina, în februarie 2022.

UPDATE Cea mai mare companie chineză de transport aerian a decis să suspende zborurile directe între Moscova și Beijing în perioada 20 ianuarie - 30 martie, potrivit Asociației Turoperatorilor din Rusia, scrie Adevărul. Motivele pentru anularea zborurilor nu au fost specificate. 

UPDATE Oficialii ucraineni acuză Rusia că foloseşte prizonierii de război ținuți captivi pentru a pune presiune asupra familiilor lor să execute acte de sabotaj. Potrivit Kievului, aproximativ jumătate dintre familiile prizonierilor de război au fost abordate de partea rusă. Anul trecut s-au semnalat o serie de atacuri incendiare în Ucraina, efectuate de cetăţeni ucraineni. Multe se presupune că au fost plătite de agenți ruşi, însă altele ar putea avea o altă motivație în spate. Oficialii ucraineni spun că Rusia vizează tot mai des rudele prizonierilor de război, pentru a-i recruta ca sabotori. Forţele ruse promit adeseori membrilor familiilor acestora că cei dragi vor fi eliberaţi mai repede în schimb, însă dacă refuză, îi amenință cu tortura sau execuția rudelor lor ținute captive. Într-o declaraţie, Rusia neagă că ar fi folosit prizonierii ca pârghie – relatează corespondentul BBC, notează Rador.

UPDATE Europa nu îşi permite să se decupleze de Statele Unite în domeniul apărării, le-a spus luni eurodeputaţilor secretarul general al NATO, Mark Rutte. El a explicat că, fără Statele Unite, europenii ar trebui să crească de patru ori cheltuielile de apărare, iar securitatea militară ar fi atinsă abia în 10-15 ani. Mark Rutte a mai sugerat şi simplificarea procedurilor de achiziţie şi livrare de armament, după modelul Coreei de Sud, potrivit Rador.

UPDATE Un spital militar din Rusia a fost cuprins de flăcări, iar acoperișul s-a prăbușit. Flăcările s-au manifestat pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați, relatează agenția de presă turcă Anadolu și agenția de presă ucraineană UNN. Pompierii s-au luptat preț de cinci ore cu flăcările, iar recruții evacuați au fost duși în alte unități medicale. Incendiul s-a manifestat la un spital militar rusesc din orașul Tula. „Potrivit datelor preliminare, incendiul ar fi putut fi cauzat de o instalație electrică defectă. Recruții evacuați care se aflau sub tratament medical au fost plasați în alte unități medicale”, a informat RosMedia.