22 aprilie 2024, ora 16:49

Rentabilitatea, reformele în sistemul energetic și racordarea legislației R. Moldova la cea a Uniunii Europene sunt principalele probleme cu care se confruntă producătorii de energie regenerabilă din R. Moldova. Informația a fost prezentată de Eugen Gârlea, președintele Asociației producătorilor de energie eoliană și fotovoltaică, în cadrul unei noi ediții „EnergoShow”.

O altă problemă, potrivit președintelui Asociației, este procesul de vânzare directă a energiei furnizorilor.

„Energia tradițională pe care noi o consumăm, de genul MGRES, e undeva mai ieftină și, respectiv, aceste instituții care procură energie pentru a o distribui mai departe la consumători, ei încearcă să economisească și respectiv cumpără ce e mai ieftin. Acum noi avem niște formule care presupun un preț mai ieftin la energie și credem noi că vom intra chiar și la consumatorul casnic. Alte nu atât probleme, cât provocări, sunt de termin mai mult legislativ pentru că noi suntem într-o  perioadă de schimbare. Toți am observat că a apărut și un minister nou. Adică, bun, el deja nu mai este nou, dar are un an de activitate. Reformele în sistemul energetic, apariția pieței libere, pentru că piața liberă presupune o schimbare din modalitate de a fi, de a gândi, de a acționa și totodată racordarea noastră cu legislația Uniunii Europene.

Astea-s noi reguli de joc la care și noi cei din domeniul privat trebuie să ne adaptăm. Pe alocuri noi suntem înaintea celor care reprezentă statul, pentru că iarăși sunt necesități de tehnologie pe care statul tot trebuie să le implementeze, de stocare de date, prelucrare de date, pentru că mare parte a energiei nu e doar despre energie, dar despre date, despre siguranță, echilibrare și respectiv și noi și cei din domeniul privat și statul trebuie să lucrăm în tandem ca să asigurăm confortul celor casnici”, a menționat Gârlea.

Acesta a mai spus că producătorii de energie regenerabilă din R. Moldova se confruntă în continuu cu schimbări și noutăți în domeniu.

„Tot procesul ăsta este nou. Țara noastră trece printr-o perioadă destul de interesantă, respectiv noi suntem în acomodare, statul este în acomodare, dar totodată asta e o acomodare de mișcare, adică e permanentă mișcare și permanent ceva noutăți, încercăm să ținem pasul pentru că avem un șir lung de proiecte, atât la nivel de reglementare, cât și la nivel de politici, propriu-zis, legi, în care ne implicăm și venim și noi cu feedback-ul celălalt din câmp, din domeniul real, cum se spune”, a mai spus președintele Asociației producătorilor de energie eoliană și fotovoltaică.

Vedeți mai jos un nou episod al proiectului „EnergoShow”. 

05 octombrie 2024, ora 18:00

Noua ediție Verde-n ochi cu Mariana Rață este despre pensii. În ultima perioadă, am discutat cu mai mulți pensionari de la noi. Toți ei se plâng de pensia mică pe care o primesc. O bătrânică din Cantemir cu greu își stăpânea lacrimile în timp ce îmi vorbea despre pensia ei de 1200 de lei, din care cu greu se descurcă singură. Femeia întreba disperată când se vor mări pensiile și pentru bătrânii noștri necăjiți?

Ca să răspund la întrebare, voi apela din nou la cifre oficiale. Pensia medie a unui bătrân din R. Moldova este astăzi în jur de 200 de euro. Este de aproape zece ori mai mare decât la începutul anilor 2000, dar la fel ca atunci cu greu acoperă cheltuielile minime de existență ale unui om. Mai mult de jumătate din pensie, bătrânii noștri o dau pe produse alimentare. Mănâncă prost, se îmbracă prost, iar iarna economisesc pe lemne și cărbune și îndură frig. 

La începutul anilor 2000, la fel de trist arăta și viața pensionarilor din România. Un bătrân din Iași sau București ridica pe atunci o pensie medie de 30 de euro, din care cu greu lega tei de curmei. Astăzi, la 17 ani de când România este membră a Uniunii Europene, pensia medie din țara vecină a ajuns la aproape 500 de euro, mai mult decât câștigă mulți salariați de la noi. Cu toate acestea, bătrânii din România au printre cele mai mici pensii din UE. 

Știu, e greu să vă închipuiți, dar moș Thomas din Danemarca sau Olanda primește astăzi o pensie medie de 3000 de euro. Vă imaginați?! De 15 ori mai mult decât moș Vasile din Gura Galbenă. Asta chiar dacă prețurile pentru produse alimentare și medicamente în aceste două țări nu sunt cu mult mai mari decât cele de la noi. Și am să vă demonstrez asta un pic mai târziu. 

Pensia medie din Uniunea Europeană este de circa 1400 de euro. Iar în Italia, țara UE în care au plecat multe femei din Moldova să îngrijească de bătrâni, pensionarii primesc chiar mai puțin decât media europeană, în jur de 1200 de euro. 

Și ultimul exemplu pe care vreau să vi-l dau se referă la Țările Baltice. În 1990, noi am avut același start ca și ei. Ne-am trezit într-o bună zi lângă ruinele Uniunii Sovietice, puși în fața unei alegeri complicate. Rămânem lângă dărâmături, să-i plângem de dor, sau ne căutăm un alt rost în lume, alături de țări dezvoltate. Noi am ales ruinele. Estonia, Letonia și Lituania au ales calea spre UE. Astăzi, acei oameni, ajunși la vârsta de pensionare, ridică lunar 640 de euro. Și asta în condițiile în care prețurile în țările baltice sunt chiar mai mici decât în Moldova.

Știu, veți zice că și în Rusia pensiile sunt bune. Nimic mai fals! Pensia medie din țara lui Putin este astăzi de circa 220 de dolari, mai puțin decât în oricare din țările membre ale Uniunii Europene. Din cauza inflației și a deprecierii rublei, astăzi un pensionar din Rusia primește cam aceeași pensie ca unul din Moldova. O sumă din care cu greu poți supraviețui. 

Și pentru a vă convinge definitiv că tot ce vă spun este adevăr curat, am decis să fac un experiment. Am verificat ce poți cumpăra dintr-un magazin din Danemarca, Lituania, Moldova și Rusia din pensia pentru o zi primită de bătrânii din aceste state. Vedeți mai jos ce am reușit să adun în coș din magazinele online din fiecare dintre aceste țări.

În Danemarca, banii din pensia pentru o singură zi, circa 745 de coroane daneze, sau 100 de euro, i-ar ajunge unui senior ca să își cumpere câte jumătate de kilogram de carne de pui, de porc și de vită, jumătate de kilogram de somon, jumătate de kilogram de alt tip de pește de mare, pâine, gem, unt, dulciuri, fructe și legume, vreo 3 kilograme de făină, orez și alte cereale, detergenți și produse de igienă. Toate cât să îi ajungă pentru aproape o lună. 

În Lituania, pensia de o zi, de 21 de euro, îi ajunge unui bătrân să își cumpere 1 kilogram de carne, legume și fructe, unt, lapte, cașcaval, pâine și chiar mai multe produse de cofetărie. Toate acestea, pentru aproape o săptămână de trai.

Pensia de o zi pentru un bătrân din Moldova cu greu îi ajunge pentru o pâine, un lapte, 1 kilogram de cartofi și unul de mere, 300 de grame de cei mai ieftini crenvurști, 6 ouă și 1 kilogram de hrișcă. 

Pensionarul rus, din pensia sa de o zi, își poate cumpăra aproape aceleași produse ca și cel din Republica Moldova, doar că în loc de 300 de grame de crenvurști, i-ar ajunge bani pentru 900 de grame de carne de pui. 

Probabil nu mai are rost să vă spun că niciun pensionar din Uniunea Europeană nu îndură foamete și frig. Statele UE au programe speciale de a-i ajuta pe bătrânii singuratici cu venituri mici. În schimb, potrivit datelor oficiale, în Rusia fiecare al patrulea bătrân trăiește sub pragul de sărăcie. În Republica Moldova – fiecare al treilea. 

Pe final, vă spun verde-n față că e timpul să alegem cu mintea cel fel de viață ne dorim la bătrânețe. Una decentă, ca în UE, sau una sub pragul de sărăcie, ca în Moldova sau Federația Rusă.