22 aprilie 2024, ora 22:46

În sate, patru din zece copii suferă de sărăcie. Este statistica alarmantă făcută publică de însuși ministrul Protecției Sociale. Alexei Buzu crede că majorarea alocațiilor este o soluție, dar nu este în măsură să radieze fenomenul. Autoritățile cred că lucrurile se vor schimba abia după ce vor tripla numărului asistenților sociali pentru a urmări îndeaproape nevoile copiilor aflați în situații de risc.

„Vedem aici o variație foarte mare între raioane, dacă ne uităm la numărul de copii aflați în situații de risc. Este clar pentru noi că există foarte mulți copii în situații de risc pe care sistemul nu-i vede. Primul lucru pe care urmează să îl facem este să demarăm mai mult efort pentru a identifica copii care se află în situații de risc și cât nu ar părea de straniu și paradoxal în Republica Moldova, în acest an, datorită reformei Restart, numărul de copii aflați în situații de risc va crește”.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale și-a propus să identifice lacunele din sistem în special după cazul copilei de 11 ani, care a născut. Ministrul Alexei Buzu, a recunoscut atunci că statul a eșuat în protecția minorei. Autoritățile susțin că până în acest moment nu au investit suficient în persoanele care s-ar afla pe prima linie, vorbim de asistenți sociali, polițiști și profesori. Astfel, ministerul și-a propus să demareze mai multe acțiuni, care ar urma să minimizeze și să prevină situațiile de risc în care pot nimeri copiii din familii social-vulnerabile. Mai exact, asistenții sociali vor monitoriza îndeaproape situația fiecărui copil pentru a stabili dacă acesta este în siguranță în sânul familiei. 

„Va fi instituit managementul de caz prin intermediul acestui sistem informațional și asta însemnă că pentru fiecare copil noi vom avea o analiză detaliată, comprevensivă a nevoilor, a cauzelor pentru care acest copil se află în situații dificile și vom avea acel plan individual și noi vom putea cu toții să măsurăm care este progresul pe care noi îl realiză pentru a ajuta acel copil și acea familie”.

Reforma restart presupune și triplarea numărului de specialiști în domeniul protecției copilului. Ministerul își propune ca începând de luna viitoare să angajeze alte 150 de persoane calificate în toată țara. Adițional, mai multe măsuri și resurse financiare vor fi direcționate pentru consolidarea acestui domeniu, aceștia vor fi instruiți și vor primi echipamente IT cu ajutorul cărora vor putea crea planurile individuale pentru fiecare copil în parte. Chiar și așa suplinirea sistemului cu acest număr de specialiști nu ar fi suficient, spun responsabilii în domeniu. Potrivit Ministrului muncii și protecției sociale, în țara noastră ar fi nevoie de circa 300 de specialiști în protecția copilului. Președinta CCF Moldova susține că triplarea numărului de specialiști a fost o măsură absolut necesară pentru copiii din familiile social vulnerabile. 

„Cei 150 de în protecția copilului, din punctul meu de vedere vor fi utili sau vor avea angajamentul să identifice riscurile cu care se confruntă copilul și familiile cu copii la o etapă timpurie. Odată ce vor identifica aceste riscuri vor putea propune o intervenții sau anumite servicii, să ofere consiliere acestei familii pentru a diminua sau pentru a elimina completamente riscurile”, a declarat Președinta CCF Moldova, Rotaru Liliana.

Fenomenul sărăciei în rândul copiilor a fost reflectat și de echipa „Moldova gândește”. Jurnaliștii au descoperit familii nevoiașe, care sunt la limita existenței. Cu doar câteva mii de lei, pe care îi adună muncind cu ziua, trebuie să reușească să întrețină, în unele cazuri, trei sau chiar și mai mulți copii.

Potrivit datelor statistice, în mediul rural, 4 din 10 copii sunt săraci. Dacă ar fi să ne imaginăm o clasă cu 20 de copii, atunci am avea 8 copii care trăiesc în greutăți. În orașe, situația arată puțin mai bine, unde circa 14 la sută dintre copii sunt nevoiași. Salariul unui specialist în domeniul protecției copilului care are studii superioare variază între 6800 și 7200 de lei.

21 decembrie 2024, ora 18:06

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul  le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?