24 aprilie 2024, ora 17:00

O a doua tranșă de asistență macrofinanciară din partea Uniunii Europene, în valoare totală de 1,5 miliarde de euro (1,6 miliarde de dolari), a fost acordată Ucrainei, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 24 aprilie.

UE a aprobat în februarie mecanismul pentru Ucraina, cu o durată de patru ani, alocând 33 de miliarde de euro (35 de miliarde de dolari) sub formă de împrumuturi și 17 miliarde de euro (18 miliarde de dolari) sub formă de granturi.

Prima tranșă de 4,5 miliarde de euro (4,8 miliarde de dolari) a fost acordată Ucrainei la 20 martie.

„Ucraina poartă pe umerii săi o povară grea pentru noi toți. Astăzi, deblocăm o sumă suplimentară (1,5 miliarde de euro), în cadrul Facilității pentru Ucraina (50 de miliarde de euro)”, a declarat von der Leyen într-o postare pe X.

„Acest lucru este vital pentru a menține în funcțiune statul, serviciile Ucrainei în timp ce aceasta luptă împotriva agresorului. Europa rămâne unită și hotărâtă”, a adăugat ea.

The Kyiv Independent notează că afirmația Ursulei Von der Leyen conform căreia Europa este „unită” este ușor subminată de opoziția vocală, dar până acum ineficientă, față de ajutor din partea Ungariei, care a acuzat Ucraina că desfășoară o „vânătoare de vrăjitoare” împotriva întreprinderilor maghiare care operează în țară.

La 22 aprilie, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat, ca răspuns, că țara sa va refuza ultima tranșă, în pofida mecanismului pentru Ucraina pe patru ani asupra căruia au convenit toți cei 27 de lideri UE - inclusiv premierul ungar Viktor Orban - în februarie.

Nu este clar ce mecanism ar putea folosi Ungaria pentru a bloca tranșele de ajutor, deoarece cererea lui Orban de revizuire anuală a fost respinsă la momentul respectiv.

Cea mai recentă plângere a lui Szijjarto împotriva Ucrainei a fost legată de acuzațiile potrivit cărora țara ar intenționa să revoce mai multe permise de distribuție a medicamentelor de la compania farmaceutică maghiară Richter.

Budapesta a blocat în repetate rânduri ajutorul financiar și militar acordat Ucrainei și este considerată în general ca fiind cea mai apropiată țară din UE de Kremlin.

21 noiembrie 2024, ora 18:00

O veche narațiune a fost relansată în spațiul informațional, îmbrăcată într-o haină nouă „Comisia Europeană recomandă autorităților Republicii Moldova să elaboreze cadrul juridic pentru căsătoriile LGBT și a procedurii de schimbare a genului”. Știrea falsă s-a răspândit cu viteza luminii pe rețelele sociale și unele canale de știri, după publicarea raportului Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței, dar a fost deconspirată în cadrul emisiunii „Alo, TV8”.

„Aceeași Comisie Europeană, care a pompat milioane în asta, a recomandat Moldovei, cu titlu prioritar, să legalizeze căsătoriile gay și procedura de schimbare a genului”, declară jurnalistul rus Armen Gasparyan.

Dacă deschidem raportul la care fac trimitere promotorii, putem să constatăm foarte rapid că autorul raportului nu este Comisia Europeană, dar Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), organism al Consiliului Europei. Comisia Europeană este organul executiv al Uniunii Europene și nu are nici o legătură cu Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței. Profitând de denumirile și simbolurile similare dintre organizații, promotorii falsului încearcă să creeze o confuzie între aceste instituții internaționale.

Consiliul Europei este o organizație distinctă, înființată încă în 1949, care reunește în prezent 46 de țări de pe bătrânul continent. Republica Moldova face parte din organizație din 1995. În martie 2022, Federația Rusă a fost exclusă din Consiliul Europei din cauza agresiunii sale militare împotriva Ucrainei.

Privitor la conținutul raportului, autorul real, a constatat faptul că: „Aspectele legate de orientarea sexuală, identitatea de gen și caracteristicile sexuale nu sunt incluse în programa școlară.”; „Intoleranța și discriminarea împotriva persoanelor LGBTI persistă în țară”; „Informațiile colectate de ECRI sugerează că există încă o prejudecată relativ persistentă față de persoanele LGBTI în țară”. 

Prin urmare, în Moldova nu există un cadru legislativ care să protejeze minoritățile sexuale, în pofida faptului că și alte instituții internaționale s-au expus la acest subiect.

 „Curtea Europeană pentru Drepturile Omului deja s-a expus, că toate țările membre ale Consiliului Europei trebuie să facă niște legi, care ar permite cuplurilor de același sex, să își aranjeze cumva din punct de vedere juridic relațiile. Statul ar trebui să le ușureze acestor oameni. Dacă unul moare al doilea să poată moșteni, dacă unul are copil al doilea să poată avea grijă de acel copil. Deci, chestii pur legale. Nimic mai mult”, a declarat anterior administratoarea GENDERDOC-M, Angelica Frolov, în cadrul emisiunii Moldova Gândește LIVE. 

Raportul concluzionează că țara noastră nu a înregistrat progrese la acest capitol în ultimii ani, contrazicând astfel informațiile false legate de minoritățile sexuale. În lipsa acestor progrese, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței a recomandat Republicii Moldova să elaboreze cadrul juridic care să protejeze cuplurile de același sex. 

Mai mult, o concluzie asemănătoare a avut-o și ultimul raport din 2018, care au recomandat Chișinăului să dezvolte politici care să protejeze minoritățile sexuale. Astfel, concluziile sunt recomandări și nu produc efecte juridice. Ele reprezintă o opinie a unei organizații internaționale - Consiliul Europei, care nu echivalează cu Uniunea Europeană. Fiecare țară are libertatea de a-și adapta legislația în funcție de contextul său social, cultural și juridic.