24 aprilie 2024, ora 21:19

Premieră la Universitatea Tehnică. Acolo au fost amenajate trei sere de peste o mie de metri pătrați, unde studenții vor cultiva fructe și legume după cele mai moderne metode. Deși arată ca în poveste, plantele nu cresc în sol, ci într-o substanță vulcanică. Respectiv, au nevoie de foarte puțină apă, iar unele soiuri rodesc aproape tot anul. Și planurile viitorilor agronomi nu se opresc aici. Aceștia își propun să adapteze în aceste sere mai multe soiuri de fructe exotice, pe care să le cultive apoi pe plantații extinse.

În cele trei sere prezentate astăzi la Universitatea Tehnică studenții de la facultatea Științe Agricole, vor putea studia cum se cultivă fructele și legumele prin metoda hidroponică, adică fără sol. Datorită acestui sistem, plantele au nevoie de mai puțină apă, nu sunt folosite substanțe chimice, iar temperatura este una constantă pe tot parcursul anului. În plus, serele dispun de echipamente de colectare și filtrare a apelor pluviale, sistem automat de control al microclimatului și iluminare LED pe parcursul nopții. Astăzi studenții s-au lăudat cu prima recoltă obținută după metoda modernă. Au cultivat salată, pe care au livrat-o la cantina universității.

„Avem rucolă, basilic, spanac și cartof. - Recomandați colegilor să mănânce ce creșteți voi aici?- Da.- Care sunt calitățile? - Prima dată când a fost salata, am recoltat și studenții au mâncat. Sunt mai bune și mai sănătoase, numărul nitraților în salata crescută în sera noastră a fost de 20 de ori mai mic decât cea care crește în sol”.

Viitorii agronomi au elaborat deja și cinci soiuri hibrid de roșii. Acestea sunt cultivate în sistemul hidroponic, denumit „găleata olandeză”, datorită căreia plantele rodesc pe parcursul a zece luni din an. În loc de sol aici este utilizată o substanță numită perlit. Este un amestec vulcanic, care menține umezeala și în care dăunătorii nu pot rezista.

„Folosim irigare de tip spaghetti, prin aceste țevi se pun substanțe nutritive. Scopul nostru este să minimalizăm la maxim produsele fitosanitare pentru o metodă cât mai naturală de luptă cu bolile și dăunătorii. Este o metodă mai eficientă, mai ieftină și mai profitabilă de creștere a tomatelor și sunt mai gustoase decât cele crescute tradițional”.

„Nu sunt patogeni nu sunt nimic. Bolea: Miroase a roșie”.

Serafim este student în anul trei și studiază culturile exotice, cum ar fi: rodia, smochinul, kaki sau kiwi. Tânărul spune că în doar câțiva ani de aclimatizare, aceste culturi ar putea crește fără probleme în țara noastră pe suprafețe întinse.

„- Cultura de rodie care ulterior va fi plantată.
 - Suportă climatul nostru rodia în Moldova, iarna cum o trece?
 - Desigur va fi aclimatizată, se cercetează. Mai ales că anterior s-a plantat kiwi. Am făcut cercetare științifică și am demonstrat că în condițiile climaterice a Republicii Moldova este posibil să fie plantate mai ales în Sud și Centru”.

Și mai interesant este faptul că, în munca lor, studenții sunt ajutați și de un robot, creat tot de ei. Acesta cercetează plantele, iar cu ajutorul inteligenței artificiale, le poate detecta pe cele bolnave sau care duc lipsă de substanțe nutritive.

„El merge pe rânduri, face imagini la plantele sănătoase, antrenează un model prin rețea virtuală și în baza acestui model mai trece o dată pe rând și compară plantele curente cu modelul antrenat. Procesarea se face prin inteligența artificială și spune dacă planta e bolnavă, dacă este arsă sau nu a fost udată suficient”.

Decanul facultății Științe Agricole, Silvice și Mediu spune că cercetările care se vor face în aceste sere îi vor ajuta foarte mult pe agricultorii noștri.

„De pe o suprafață anumită putem pe parcursul unui an să recoltăm în jur de 18-20 de recolte, aceasta este foarte mult. Dacă lumina zilei este de 12 ore, noi mărim cu vreo patru ore și în modul acesta accelerăm creșterea culturilor cu vreo 20 la sută. Este un lucru de viitor, mai ales în contextul schimbărilor climatice viitorul legumiculturii este doar în astfel de spații protejate”.

„Credeți-mă este o diferență foarte mare când tu înveți pe bază de desene, tablou, youtube sau tu toți anii de studiu ai fost într-un laborator și înțelegi capcoadă tot procesul tehnologic de creștere a unei plante. Lucrurile acestea fac o diferență enormă între modul de studii, care a avut loc ultimii ani”.

Construcția celor trei sere didactice de la UTM a costat 243 de mii de euro. O parte din bani au fost oferiți de Banca Europeană de Investiții, prin intermediul proiectului „Livada Moldovei”. Iar peste un milion de euro urmează să mai fie investiți în laboratoare.

08 ianuarie 2025, ora 22:58

Moldova a avut azi parte de o zi de Crăciun cu temperaturi de Paște. Maximele din termometre au ajuns la +16 grade Celsius și i-a deteminat pe locuitorii capitalei să iasă la bronzat. Dacă acum câteva decenii, a doua zi de Crăciun era despre săniuș, zăpadă și ger, de mai mulți ani încoace iernile arată cu totul altfel. Temperaturi la fel de generoase au fost înregistrate ultima oară acum 35 de ani, spun meteorologii. 

Iarna cu temperaturi înalte nu este o noutate pentru Republica Moldova. Dacă cea mai înaltă temperatură pe timp de iarnă a fost de +23 de grade, pe 26 februarie 1990, astăzi moldovenii au sărbătorit a doua zi de Crăciun cu +16 grade Celsius. 

Vremea a fost un motiv de bucurie pentru chișinăueni, care au ieșit afară. Unii au făcut grătare, iar alții chiar s-au bronzat. Parcul „Valea Trandafirilor” era plin de oameni astăzi, exact ca într-o zi de primăvară. Și dacă unii doar se plimbau, alții au profitat de soare și s-au dezbrăcat ca să se bronzeze. 

„Mereu venim aici să facem sport, astăzi este așa zi bună și zi de sărbătoare, este însorit, de ce să nu ne bronzăm să ne scăldăm? Se poate și de scăldat, spargi ghiața și intri, eu de o viață mă scald. Într-adevăr, trebuie să fie mai frig, schimbările climatice merg foarte repede, nu trebuie să fie așa pe această vreme, iată, noi ne bronzăm, iarna, luna ianuarie dar noi ne bronzăm de parcă este vară”.

Deși era bucuros ca poate face băi de soare în mijlocul iernii, bărbatul ne-a marturisit că îi este dor de iernile de care avea parte în copilărie.

„Eu țin minte când eram mic, într-un morman de zăpadă de doi metri, chiar am căzut în acel morman, abia am ieșit. Așa niște munți făceam, era frumos, interesant desigur pentru că era iarna ca iarna, dacă începea iarna, gheața și mormanele rămâneau până în luna aprilie. Adunam mormane, mașinile, oamenii își făceau cu greu drum ca să ajungă la magazin, acasă, dar acum iarna iată, poate ninge dar a doua zi vii și te bronzezi”.

„Astăzi e zi liberă și vremea este frumoasă, am decis să venim în natură, să facem un grătar. Iată eu îmi aduc aminte anul trecut, pe vremea aceasta am mers la Valea Trandafirilor și ne-am plimbat cu copiii cu sania pe zăpadă. Am avut zăpadă și de Anul Nou, anul acesta eu stau în tricou și îmi este cald.”

„Noi astăzi am venit pentru că ne permite vremea, chiar dacă este iarna, 8 ianuarie, dar vremea este ca primăvara, eu cred că oamenii dacă știau că va fi așa vreme, ieșeau mai mulți. Pentru mine ieșirea în natură este cea mai bună odihnă, eu în apartament nu o să stau, o să stau mai bine aici, la aer curat cu copiii, lor le este bine și mie îmi este bine.”

Întrebați cum arătau iernile pe vremea când erau copii, chișinăuenii au devenit nostalgici.

„Iarnă ca iarna, cu zăpadă, cu înghețuri, pe geamuri erau desene, acum este cald, dar oricum, înțelegeți, acum pe de o parte este bine, gazul pe undeva îl închid, asta este un plus, dar pe de altă parte, copiii își doresc să se plimbe, cumva este iarna, sanie, Moș Crăciun... dar asta nu este”.

Potrivit Servciului Hidrometeorologic de stat, temperatura normală pentru o iarnă în Moldova variază între -1 grad și -3 grade Celsius. 

Cea mai rece lună a iernii este considerată luna ianuarie, când mercurul în termometre nu ar trebui să urce mai sus de -5 grade.

În următoarele zile, vremea se va menține caldă cu maxime de până la 16 grade cu plus ziua și cu minime de cel puțin 0 grade noaptea. Abia sâmbătă, temperaturile vorcoborâî, însă vor rămâne pozitive.