În timp ce primăriile se plâng de faptul că nu au bani pentru a salva monumentele istorice, de însemnătate națională, același lucru îl auzim și de la ministrul Culturii. Sergiu Prodan însă a îndemnat autoritățile publice locale să se adreseze ministerului, în cazul în care au proiectele gata sau idei de restaurare, iar împreună să încerce să caute soluții. Dar a făcut o și avertizare: în cazul în care deținătorii de monumente istorice vor interveni neautorizat, riscă amenzi. Mai bine să lăsăm patrimoniul să degradeze natural, ceea ce este un proces firesc, decât să fie mutilate de reparații neprofesioniste, este de părere ministrul.
„Aceste monumente au ajuns în starea în care au ajuns, nu grație activității ministerului din ultimii ani, sau grației administrației publice locale din ultimii ani. Zeci de ani s-a mers spre această stare și ea se datorează faptului că aceste monumente istorice nu au fost puse în funcțiune, în serviciul public, nu au fost valorificate. Respectiv, în clădirea în care nu există viață, dispare din ea orice. Se prăbușește, începe să degradeze. Și dacă renovăm acum, restaurăm acum aceste monumente, întrebarea este ce va urma? Ce se va întâmpla mai departe, ca ele să nu se mai distrugă din nou? Răspuns la această întrebare, este foarte greu de găsit”, a spus ministrul Culturii, Sergiu Prodan.
Pentru protejarea acestor monumente este nevoie timp, de bani, dar și de echipe mari de oameni.
„Registrul monumentelor necesită actualizare urgentă și lucrul ăsta trebuie făcut sistemic. Tocmai de aceea, noi la Ministerul Culturii am înaintat proiectul de lege de separare a registrului monumentelor, de registrul siturilor arheologice. Pentru a nu pune totul într-o cratiță și a amesteca, facem două registre separate. Peste 11.000 de situri noi sunt înscrise în registrul arheologic, care așteaptă aprobarea în Parlament în a doua lectură. În prima lectură a fost votat, actualmente colegii au depistat erori, confuzii, pentru că este un lucru destul de minuțios. Dar repet, este la nivel de lucru cu documentele, de hârtie. Vizită în teritoriu, delimitarea exactă, o analiză profundă, un dosar al fiecărui monument și al fiecărui sit arheologic. Este o sarcină extrem de grea și extrem de importantă”.
O soluție este crearea unei structuri în cadrul ministerului, care să se dedice în totalitate inspectării, monitorizării, protejării monumentelor istorice.
„Iată această structură va fi Institutul Național al patrimoniului, sau institutul patrimoniului național, cum se va numi, care dintr-un institut de cercetări, doar de cercetări în domeniul patrimoniului, va fi un institut de cercetări, evidență și gestionare, un institut de implementare a politicilor Ministerului Culturii, de implementare a Legilor primite pe domeniu și în primul rând mă refer la patrimoniu”.
Marea majoritate a monumentelor istorice, de categorie națională, sunt amplasate în afara Chișinăului, pe teritoriile orașelor și satelor. Ministrul afirmă că întreținerea lor este, în primul rând, responsabilitatea autorităților publice locale.
„Toate monumentele care sunt în toată țara, sunt ale poporului, ale statului, ale administrației centrale și locale. Dar nimeni altul decât administrația locală, nu poate gestiona mai bine aceste monumente și nu ar fi o cale corectă dacă ne-am întoarce acum înapoi. Din moment ce ai o proprietate, ești responsabil de ce se întâmplă în această proprietate, si dacă această proprietate este și monument istoric, de importanță națională mai ales... - Intră sub aripa ministerului. - Da, bineînțeles, intră sub aripa ministerului în sensul verificării acțiunilor proprietarului. Deci noi nu ne putem băga în proprietatea omului, chiar dacă este monument istoric. Este proprietatea lui, fie ea privată, fie municipală etc. Proprietatea este proprietate. Iată intervenția în această proprietate, acțiunile sau inacțiunile proprietarului, sarcina noastră este să le taxăm. Deci dacă ai spart acoperișul monumentului istoric care e proprietatea ta și aștepți ca el să se prăbușească, ca în locul ăsta să construiești un bloc de apartamente modern, vei fi taxat”.
De mai dese ori, bugetele primăriilor sunt mici și nu pot acoperi financiar lucrări complexe de restaurare a monumentelor de valoarea naționale. Ar putea ministerul Culturii să le susțină?
„Noi suntem toți în aceeași barcă. Credeți că noi avem bani, ministerul are bani? Ministerul în genere nu are bani, el nu are conturi în bancă. Noi avem banii bugetari, prevăzuți în buget, pe care noi îi distribuim exact cum e legea bugetului, nici un pas în dreapta, nici un pas în stânga. Faptul că noi nu avem fondul de restaurare, este rezultatul muncii acelor guverne anterioare. Pentru că, ca să finanțezi acest fond, trebuie să iei de undeva. Și când începi să iei de undeva, acolo doare bineînțeles, dar în plus nu are de unde veni acum, trebuie să găsim acele finanțări”.
Conform Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, pe tot teritoriul țării sunt circa 6 mii de monumente de patrimoniu. Aproape jumătate dintre ele sunt amplasate în nordul țării.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae