25 aprilie 2024, ora 10:16

Președintele francez Emmanuel Macron, care a contribuit la numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene în urmă cu cinci ani, poartă acum discuții cu alți lideri UE pentru a găsi un alt candidat – cum ar fi Mario Draghi – care să ocupe postul de conducere.

Cu mai puțin de două luni înainte de alegerile din cadrul blocului comunicar, Macron a vorbit cu premierii, inclusiv cu prim-ministra italiană Giorgia Meloni, despre posibilitatea de a avea un lider tehnocrat la conducerea brațului executiv al Uniunii Europene, cum ar fi Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, potrivit unor surse citate de Bloomberg, preluat de G4Media.

Când von der Leyen a devenit președintele-surpriză în 2019, în urma unui acord între Macron și cancelarul german de atunci Angela Merkel, ea a promis să transforme instituția într-o „comisie geopolitică”. 

Dar este posibil ca ea să-și fi distrus propriile șanse, a declarat un alt oficial, prin politizarea excesivă a rolului său.

Von der Leyen se confruntă cu o nemulțumire profundă în anumite capitale în legătură cu modul în care a condus comisia în ultimii cinci ani, în special în ceea ce privește negocierile comerciale, transformarea climatului UE și relațiile cu SUA. 

Iar Macron a criticat în mod deschis performanțele ei.

„Președinția Comisiei este acolo pentru a apăra interesul general, așa că nu trebuie să fie politizată în exces”, a declarat Macron la Bruxelles luna trecută. „Ceea ce, trebuie spus, nu a fost deloc cazul cu această Comisie”.

Oficialii de la Bruxelles, inclusiv din cadrul biroului lui von der Leyen, nu sunt siguri dacă Macron caută cu adevărat un înlocuitor pentru postul de conducere sau dacă face presiuni asupra ei ca o stratagemă pentru a extrage concesii de la ea mai târziu, au declarat persoanele, care au vorbit sub rezerva anonimatului.

Există un consens larg asupra faptului că o decizie nu va fi luată până după alegerile europene din 9 iunie, când liderii UE vor stabili cine va ocupa posturile de conducere, inclusiv pentru Consiliul European, Parlament și politică externă.

Draghi este văzut ca un profil puternic, iar seriozitatea sa este încă admirată la Bruxelles după ce a salvat euro în calitate de președinte al BCE prin angajamentul său „cu orice preț” de a proteja moneda comună. Dar scepticii indică vârsta sa – 76 de ani – apărarea sa pentru împrumuturi comune de care se tem țările cu economii mai slabe și îndoielile puternice cu privire la faptul că PPE ar renunța la acest post pentru o figură tehnocrată, au spus oamenii.

Alții au sugerat că Draghi ar putea fi luat în considerare pentru postul de membru al Consiliului European, care se ocupă de conducerea reuniunilor celor 27 de lideri ai UE.

Cu toate acestea, situația a devenit mai dificilă pentru președinta Comisiei nu numai pentru că trebuie să combine obligațiile din campanie cu cele din Comisie, ci și pentru că influentul său șef de cabinet, Bjoern Seibert, nu mai conduce activitatea cotidiană a instituției, ci conduce în schimb campania de realegere.

11 octombrie 2024, ora 23:01

Ucraina a anunțat vineri că investighează moartea în captivitatea rusă a jurnalistei ucrainene Viktoria Roșchina, care a fost dată dispărută în 2023, scris Reuters. Jurnalista independentă, care a lucrat și pentru RFE/RL și alte instituții de presă ucrainene, a fost ținută captivă în două centre de detenție descrise ca fiind unele dintre cele mai brutale, fiind cunoscute pentru metodele sale extreme de tortură, scrie Ukrainska Pravda.

Viktoria Roșchina, în vârstă de 27 de ani, a dispărut în august 2023, în teritoriile ocupate de ruși în timp ce acoperea războiul, fiind corespondentă pentru mai multe instituții de presă. Rusia a recunoscut în aprilie anul trecut că ea este reținută, potrivit hotnews. 

Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, a confirmat joi seară pe rețelele de socializare moartea acesteia, în ceea ce e a spus că era detenția ilegală, dar nu a precizat circumstanțele.

Andrii Iusov, un purtător de cuvânt al serviciilor de informații militare din Ucraina, a declarat pentru postul public Suspilne că Roșchina a fost pe o listă de prizonieri care urmau să fie eliberați în timpul unui schimb de prizonieri și că „s-a făcut tot ce era necesar” pentru schimb.

Ea urma să fie transferată la Moscova din orașul Taganrog, sud, a spus el.

Grupul Reporters Without Borders a declarat că Roșchina a murit pe 19 septembrie, citând o scrisoare pe care familia ei a primit-o joi de la Ministerul rus al Apărării.

Procuratura Generală ucraineană a declarat că anchetează moartea acesteia ca pe o crimă, în timp ce deja exista deschis un dosar cu privire la crime de război. 

Până vineri dimineață, Rusia nu a comentat public moartea ei.

„Ce au făcut cu ea? Ce i s-ar fi putut face unei fete tinere ca să o facă să moară?” a scris activista și colega ei Oleksandra Matviiciuk, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2022, a pe X.

Într-o declarație de vineri, Uniunea Europeană a cerut „o anchetă amănunțită și independentă care să clarifice toate circumstanțele” morții jurnalistei.

„Soarta ei este o reamintire tragică a miilor de persoane reținute în teritoriile ucrainene ocupate și în Rusia, precum și a represiunii impuse de autoritățile ruse”, se arată în comunicat.

Roșchina a documentat eforturile Moscovei de a consolida puterea rusă în părțile din estul și sudul Ucrainei ocupate după invazia Kremlinului din februarie 2022. Ea a surprins, de asemenea, dificultatea vieții de zi cu zi din peninsula Crimeea la Marea Neagră, pe care Rusia a confiscat-o și a anexat-o în 2014. Articolele Viktoriei Roșchina au inclus fotografii ale echipamentelor militare rusești și au dezvăluit amploarea ruinelor din Mariupol, devastat de un asalt și asediu rusesc de luni de zile.

Ea a mai fost reținută o dată înainte de forțele ruse, timp de 10 zile, în sud-estul Ucrainei, în primele săptămâni ale invaziei Kremlinului.

Tetiana Katricenko, director executiv al organizației pentru drepturile omului Media Initiative for Human Rights (MIPL), a spus că Roșchina a fost ținută în captivitate în cel puțin două închisori: Colonia Penală nr. 77 din Berdeansk, oraș ocupat temporar, și Centrul de detenție nr. 2 din Taganrog, Rusia.

„Ambele unități au fost folosite de ruși încă din primele luni ale invaziei pe scară largă pentru a-i ține atât soldați ucraineni, cât și pe civili, inclusiv femei”, a menționat Katricenko.

„Taganrog (dar și Berdiansk, unde torturau prizonierii cu șocuri electrice) este cunoscut drept unul dintre cele mai brutale locuri pentru ucraineni din Rusia. Este numit iadul pe pământ. Acolo sunt ținuți în mod special luptătorii Azov de la Azovstal. Prizonieri eliberați povestesc torturi îngrozitoare. Acolo, toți cei pe care rușii vor să-i eticheteze drept criminali sunt forțați să mărturisească crimele pe care nu le-au comis. Ulterior, sunt transferați la Rostov pentru a fi judecați”, a spus Katricenko.

Potrivit acesteia „Viktoria a fost ținută în Taganrog cel puțin din mai până în septembrie 2024, la izolare. Chiar înainte de un schimb planificat pe 13 septembrie 2024, ea și cel puțin o altă femeie din Melitopolul ocupat au fost scoase din Taganrog. Nu se știe unde au fost duse”.

Centrul de detenție nr. 2 din Taganrog este considerat unul dintre cele mai brutale din Rusia. Din aprilie 2022, apărătorii Mariupolului au fost trimiși acolo.

Prizonierii de război eliberați au povestit că gardienii de la Taganrog folosesc pentru tortură bastoane de cauciuc, ciocane de lemn și șocul electric. Prizonierii sunt bătuți când vin, apoi în timpul perchezițiilor zilnice și a interogatoriilor. În timpul interogatoriilor, deținuții sunt forțați să mărturisească crime pe care nu le-au comis.

„Un bărbat era în aceeași celulă cu mine. Îl duceau la interogatoriu în fiecare zi. Gardienii abhazi i-au spus că îl vor bate până când va mărturi și o va semna. L-au înecat cu apă, i-au aruncat o cârpă pe față și i-au turnat apă. Dreptu urmare, a semnat totul”, a spus unul dintre militarii eliberați, al cărui nume nu a fost făcut public de MIPL din motive de securitate.

„Am auzit în mod constant țipete – cineva era mereu bătut. Uneori, țipetele continuau 15-20 de minute, iar după aceea, persoana nu putea să stea în picioare. Au fost aruncați înapoi în celulă, aproape inconștienți”, a spus un al prizonier.