26 aprilie 2024, ora 12:16

Peste 8500 de proprietari din R. Moldova vor beneficia de investiții pentru renovarea din punct de vedere energetic a locuințelor. Pentru realizarea acestui proiect, Fondul pentru Eficiență în Sectorul Rezidențial va investi în următorii trei ani aproape 1,4 miliarde de lei.

Printre lucrările de care pot beneficia locatarii se numără termoizolarea, schimbarea geamurilor, înlocuirea sistemului de distribuție a agentului termic și instalarea contoarelor individuale. Într-un nou episod „EnergoShow”, directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă, Ion Muntean, a explicat că proiectul are drept scop crearea cadrului funcțional și de finanțare pentru proiectele de reabilitare energetică a sectorului rezidențial. 

„Mă refer la proiecte de eficientizare și de implementare a măsurilor de eficiență energetică, cum ar fi izolarea termică a anvelopei clădirilor, schimbarea geamurilor vechi cu altele energoeficiente, modernizarea sistemului de distribuție, cel vechi, pe vertical, în sistem performant, pe orizontal, așa cum majoritatea clădirilor vechi, special cele conectate la sistemul centralizat au mari probleme, reprezintă modalitatea de distribuție a agentului termic. La fel, alte măsuri, cum ar fi izolarea acoperișului, izolarea termică a acoperișului, pentru casele individuale, pe lângă izolarea anvelopei clădirii și schimbarea geamurilor, vor fi disponibile măsuri de finanțare, cum ar fi schimbarea sursei de căldură, fie că e vorba de centrale pe biomasă, eficient de înmulțire energetic sau pompe de căldură. Pentru asociații locatari, vor fi eligibile și măsuri de instalare a stațiilor de încărcare a automobilelor electrice și alte măsuri, care vor fi determinate în urmare a realizării unui audit energetic pentru clădirea, dacă e vorba de o clădire, rezidența multietajată sau o casă individuală”, a explicat Muntean.

Potrivit directorului Centrului Național pentru Energie Durabilă, în auditul energetic se vor identifica toate măsurile care pot fi implementate, costul acestora, economiile de energie, fiecare măsură care o poate genera și durata de recuperare a investiției.

„Conform programul de finanțare, cel puțin 690 milioane de lei urmează să fie încasați prin intermediul mecanismului de obligație în domeniul eficienței energetice, care este în vigoare de la 1 ianuarie. 

Alți 690 milioane, această sumă cel puțin va fi dublată de la Partenerii Dezvoltare și Instituții Financiare cu care Ministerul Energiei este în proces de negociere și urmează să fie identificați pentru următorii 3 ani de zile”, a menționat expertul.

Principalii beneficiari ai proiectelor de renovare energetică vor fi asociațiile de proprietari din condominiu. 

Totodată, cel puțin 50% din suprafețele încălzite supuse renovării, vor reveni gospodăriilor vulnerabile, inclusiv celor aflate în situație de sărăcie energetică. 

„Ca și obiectiv avem reabilitarea energetică a minim 500.000 m2, spațiu locativ. Din bugetul programului, 75% vor fi alocați pentru asociațiile proprietarii din condominiu și restul, 25% pentru casele individuale. Casele individuale vor fi finanțate pe două mecanisme diferite.

Cele care sunt din categorie de vulnerabilitate energetică extremă vor fi identificate de către Centrul Național pentru Energia Durabilă, de către noi și vor fi contractate servicii de audit energetic. Din partea lor va fi necesar o contribuție de 10%, 50% va fi grant din bugetul fondului și 40% va veni sub formă de alocație din fondul de reducere a vulnerabilității energetice. Pentru celelalte gospodări casnice, partea de grant va constitui 50%, iar alocațiile vor fi oferite în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică, minim 15% din valoarea contribuției lor și maxim 90%.  Pentru această categorie de beneficiari dezvoltăm o platformă informațională prin care ei singuri vor depune aplicația de finanțare, cerere de finanțare cu informații necesare pentru a fi luată decizia de finanțare”, a mai spus Muntean.

Potrivit expertului, clădirile multietajate și clădirile rezidențiale multietajate sunt identificate prin apel public. Un prim apel a fost desfășurat în octombrie anul trecut și au fost identificate 25 de asociații locatare.

Vedeți mai jos un nou episod al proiectului „EnergoShow”. 

15 ianuarie 2025, ora 08:15

Pe 15 ianuarie 2025, se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet, scriitor, prozator și jurnalist Mihai Eminescu. Tot astăzi, este marcată și Ziua Culturii. 

De-a lungul anilor, mai mulți artiști de la noi i-au adus un omagiu Luceafărului poeziei românești, interpretând melodii pe versurile acestuia.

La 155 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în literatura română, prin publicarea în revista Familia a poeziei sale „De-aș avea…”, compozitorul Anatol Chiriac a înregistrat muzica pentru versurile poetului, cărora le-a dat viață și interpretul de muzică ușoară, Ștefan Petrache, fost membru al formației de legendă Noroc.

 În anii 70, Ștefan Petrache a cântat „Ce te legeni, codrule”, pe muzica lui Mihai Dolgan.

Regretatul Iurie Sadovnic a cântat „Seara pe deal”, poezie a lui Eminescu.

În 2015, Alex Calancea Band și Cătălin Josan l-au elogiat pe Eminescu, interpretând „De-aș avea”, pe muzica lui Anatol Chiriac.

În anul 2021, versurile poemului „O, rămâi” l-au inspirat pe artistul Cristofor Aldea-Teodorovici, care a interpretat, în premieră, piesa pe melodia compusă de regretatul său tată, Ion Aldea-Teodorovici.

În același an, chiar de ziua poetului Mihai Eminescu, trupa Akord a lansat videoclipul unei piese cu versurile din „Ochiul tău iubit”, pe muzica lui Eugen Doga.

Iar poetul Grigore Vieru i-a adus cel mai frumos elogiu lui Eminescu, dedicându-i o poezie, a cărei versuri le-au cântat cele două inimi gemene, Doina și Ion Aldea-Teodorovici.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, România. A fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Poetul s-a stins din viață la vârsta de 39 de ani, pe data de 15 iunie 1889, în sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu din municipiul Bucureşti, la ora 4 dimineaţa. A fost înmormântat la Bucureşti, în Cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori. 

Poetul George Călinescu a scris despre moartea lui Mihai Eminescu: 

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, scrie Libertatea.

Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea poetul Mihai Eminescu au rămas timp de mai bine de un secol un mister şi o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Eminescu a fost victima unui caz de malpraxis. A fost doborât de un tratament administrat greşit.

Printre operele sale celebre se numără „Luceafărul”, poezie desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale, cel mai lung poem de dragoste din lume.