În dimineața zilei de 12 aprilie, în incinta hotelului Grand Hotel Millennium din Sofia, la inițiativa Partidului „Vazrajdane” din Bulgaria și-au dat întâlnire nouă partide extremiste și radicale din Bulgaria, Grecia, Moldova, Țările de Jos, Slovacia, Serbia, Ungaria, Suedia, Elveția. Unul dintre acestea este Patria Noastră din Ungaria, partid de extremă dreapta fondat de László Toroczkai. Partidul maghiar militează pentru anexarea regiunii ucrainene Transcarpatia la componența Ungariei. A mai fost prezent și reprezentantul partidului sârb ultranaționalist antieuropean „Zavetnici”, care militează pentru apropierea de Rusia. În septembrie 2023, Zavetnici s-a înfrățit cu Partidul SOS din România, condus de Diana Șoșoca, cunoscută publicului pentru discursul său prorus. 

Sub privirile camerelor de luat vederi, cei nouă lideri semnează o declarație comună „pentru păstrarea frontierelor naționale ale țărilor lor și ale Europei și păstrarea suveranității naționale”. Nicolai Marcenko, jurinalist al portalului bulgar bivol.bg,  crede „că aceste partide s-au întâlnit pentru a conveni cum vor acționa în alegerile europarlamentare din 9 iunie. Cel mai probabil acestea vor acționa coordonat, vor organiza anumite acțiuni, vor vorbi despre așa numitele “probleme dureroase”, vor solicita probabil limitarea susținerii Ucrainei”. Marcenko mai adaugă că ”Aceste partide sunt eurosceptice și foarte des au mesaje foarte convenabile Federației Ruse”.

Sancțiunile europene ineficiente

Printre invitați observăm și mai mulți reprezentanți ai Partidului Renaștere, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Ne atrage atenția prezența la eveniment a lui Victor Petrov, adjunctul bașcanului Găgăuziei. 

În februarie 2024, Petrov a ajuns pe lista de sacțiuni ale Uniunii Europene bănuit de „acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova”.

Consiliului Uniunii Europene anunță astfel că lui Petrov urmează să-i fie înghețate activele din UE și aplicată interdicția de a călători  sau tranzita prin teritoriul UE. 

La scurt timp după ce Petrov ajunge pe lista de sancțiuni, într-un briefing de presă, șeful SIS a declarat că Rusia pregătește acțiuni de destabilizare în regiunea găgăuză. „O altă direcție, este amplificarea tendințelor radicale, de natură separatistă, în zona de sud a Republicii Moldova. În special UTA Găgăuzia. Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială, prin continuarea compromiterii eforturilor Chișinăului de apropiere de UTAG. Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă, este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice, care au indicația de a provoca radicalizare și violență”, a declarat Alexandru Musteață.

Victor Petrov spune că sancțiunile europene sunt o provocare din partea partidului de guvernare. „Considerăm că introducerea sancțiunilor este o confuzie și că membrii Consiliului Europei au fost induși în eroare din partea dușmanilor poporului găgăuz, în persoana partidului PAS. Țin să anunț că, din păcate, consecințele negative ale acestor decizii au început să fie deja simțite de locuitorii Găgăuziei. După introducerea acestor sancțiuni, am primit deja înștiințarea că va fi oprită colaborarea cu noi a mai multor organizații de caritate”, a declarat Victor Petrov într-un briefing de presă.  

Sancțiunile UE nu îl împiedică pe adjunctul bașcanului să circule liber prin Uniunea Europeană. Sursele Cutia Neagră Plus ne-au spus că Victor Petrov deține și cetățenia bulgară. 

La Sofia, Petrov apare alături de Nicolas Rimoldi, liderul partidului extremist elvețian Mass-Voll. Rimoldi, condamnat în Elveția pentru mai multe infracțiuni, îl laudă pe Petrov, pentru că acesta ar “lupta împotriva NATO și UE”.

"Ilan Șor de Găgăuzia"

Necunoscut publicului până în 2020, Victor Petrov a ajuns foarte repede unul dintre reprezentanții de vază ai partidei proruse din Republica Moldova. „Noi avem legături de rudeniei. Cum putem noi acum să fim anti-ruși? UE poate să numească pe oricine cum vrea, dar noi pe prietenii noștri, pe frații noștri, cum i-am prețuit, cum am prietenit, așa și com continua”, a spus Petrov în cadrul unei emisiuni televizate. 

Petrov afișează un stil de viață luxos, schimbând anual bolizi de milioane de lei, iar trecutul său este destul de controversat. La 21 de ani a fost angajat traducător al Ambasadei Tadjikistanului în Turcia. Apoi  debutează în afaceri de turism, înființând mai multe companii care, potrivit declarațiilor de avere, i-au adus venituri de milioane.

Intrarea în politica de la Comrat Petrov și-a făcut-o acum patru ani. Și-a căpătat rapid notorietatea prin acțiuni de binefacere. În 2020, Petrov, care administra pe atunci o companie de turism, a creat o organizație de caritate - „NAȘ”. Proiectul a devenit cunoscut după ce a organizat câteva curse charter pentru a aduce în Moldova cetățenii moldoveni din diasporă, blocați peste hotare din cauza pandemiei de coronavirus.

Mai târziu, NAȘ a organizat transport gratuit pentru mai multe localități din Găgăuzia. Organizația sa de caritate se laudă că timp de patru ani a făcut sute de acte de binefacere. Sursa de proveniență a banilor este însă obscură și necunoscută. Printre partenerii organizației sunt “Ruskaya obșina Respubliki Moldova”, fundația germană Helping Hands și Gagauznews.

Igor Boțan observă că Petrov folosește organizația umanitară în scopuri politice, după modelul Șor, creând o bază fidelă de susținători ce pot fi folosiți în diferite acțiuni socio-politice. „Înaintea alegerilor pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, el a desfășurat acțiuni de binefacere. Este același calapod pe care îl folosește Ilan Șor. Ilan Șor a făcut o mare descoperire pentru societatea din Republica Moldova. Dacă Vlad Plahotniuc exploata viciile oamenilor, făcând dosare despre neajunsurile oamenilor, despre implicarea oamenilor în acțiuni dubioase, atunci Ilan Șor exploatează sărăcia oamenilor”, a declara Boțan pentru Cutia Neagră Plus.

Investiția politică s-a recuperat la un an distanță, când anonimul Victor Petrov a fost ales deputat în Adunarea Populară. „Apariția lui pe scena politică din Găgăuzia a avut  loc mai mulți ani în urmă, când, prin intermediul unei mișcări pro-ruse - Nașî, el făcea așa zise acțiuni de caritate, în sensul coruperii alegătorilor. Și încerca în fel și chip să-și promoveze propriul business, dar și propriul nume, în eventualitate în care omul a țintit să devină politician la nivelui autonomiei găgăuze”, a observat Petru Macovei. 

În 2023 acesta și-a încercat norocul la funcția de bașcan. A ieșit însă al treilea și a trebuit să se mulțumească doar cu funcția de adjunct al Evgheniei Guțul, ajunsă bașcan după o susținere puternică din partea Federației Ruse.  În cursa spre fotoliul de bașcan, Petrov s-a bucurat de susținerea unor deputați socialiști - Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi. Decizia celor doi deputați a dus la apariția unei disensiuni în interiorul formațiunii, deoarece Partidul Socialiștilor a decis să îl susțină pe un alt candidat - Grigori Uzun. 

După alegerile pentru funcția de bașcan, Petrov, alături de Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi, au zburat în Israel, unde s-au întâlnit cu Ilan Șor. Aceste acțiuni i-au costat pe Bolea și Suhodolschi excluderea din partid. Ei au aderat la Partidul Renaștere. Alături de ei, la Renaștere a aderat și Victor Petrov, devenind în scurt timp printre cei mai activi oameni ai formațiunii.

De-a lungul timpului, Petrov s-a făcut remarcat prin declarații provocatoare împotriva Occidentului și a guvernării de la Chișinău.

"Scutul Poporului" 

Legăturile lui Petrov cu Federația Rusă sunt mai vechi. În preajma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, politicianul a organizat o conferință de presă în care se autointitula ca reprezentant al „forțelor obștești” din regiune.

Petrov spunea că deține informații precum că SUA și România urmează să facă mai multe provocări în ziua alegerilor prezidențiale, iar aceste „forțe obștești” erau gata să intervină în favoarea candidatului socialist susținut de Moscova, Igor Dodon. „Cu toată responsabilitatea, declarăm că, în cazul celei mai mici încercări ale Occidentului și forțelor politice loiale, de a merge după scenariul destabilizării Republicii Moldova, noi, reprezentanții forțelor obștești ale poporului găgăuz, dar și alte zeci de mii de susținători, suntem gata să asigurăm un scut al poporului, pentru a susține un președinte legitim, care militează pentru pacea poporului multinațional moldovenesc”, a menționat Petrov într-un video din 2020.

Un an mai târziu, Petrov a fost susținut de socialiști la funcția de președinte al Adunării Populare, dar nu a reușit să creeze o majoritate care să-l propulseze în funcție.

Petrov a ajuns din nou în atenția publică în vara lui 2022, când Serviciul de Informații și Securitate l-a arestat pe Nicolai Kostîrkin, redactorul-șef al publicației gagauznews.md. Kostîrkin a fost acuzat că a scris și a distribuit mai multe materiale propagandistice care susțineau agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Gagauznews.md era deținut de NAȘ - organizația lui Petrov. Gagauznews își continuie activitatea până în prezent și deține un canal de Telegram de aproape 8 mii de urmăritori. Pe lângă promovarea politicianului găgăuz, pe Gagauznews sunt distribuite mesajele rusești de propagandă.

Petru Macovei, președintele Asociației Presei Independente are convingerea că Gagauznews este cel mai toxic canal de propagandă din Moldova: „De ce? Pentru că site-ul promovează activ războiul. Site-ul este de fapt portavocea promotorilor războiului nu doar în Găgăuzia, dar și în întreaga Republică Moldova. În afară de asta, site-ul distribuie foarte multe falsuri și de asta a fost blocat în Republica Moldova. MUSCA Ceea ce publică acest site, sunt de fapt, materiale împotriva statului Republica Moldova, promovează separatismul găgăuz”, este de părere Macovei. 

Legăturile lui Petrov cu lumea criminală

Persoana lui Petrov a fost asociată de-a lungul timpului cu mai multe persoane dubioase. Unul dintre aceste este Vladimir Kulibaba, o figură a lumii criminale ruse a anilor 90, învinuit de asasinarea mai multor persoane.

Kulibaba a participat în 2020 la festivalul sportului și turismului din Găgăuzia, organizat de Petrov. În 2021, Petrov și Kulibaba au fondat o organizație politică, Uniunea Populară, care i-a susținut pe socialiști și comuniști la alegerile parlamentare din 2021. 

Kulibaba s-a mai întâlnit la Chișinău cu fostul președinte Igor Dodon și actualul primar al Capitalei, Ion Ceban.

În ultimii 13 ani, acesta a fost arestat de mai multe ori în Federația Rusă, fiind învinuit de mai multe asasinate. De fiecare dată, a fost însă eliberat. Ultima dată, Kulibaba a fost arestat la sfârșitul lui 2022 și în prezent se află în arest.

Interlopul este originar din regiunea Odesa. De Republica Moldova îl leagă amicia cu Grigori Caramalac, unul dintre cei mai de temuți criminali ai anilor ’90, anunțat în urmărire internațională de autoritățile moldovenești. Caramalac este originar din sudul Republici Moldova, iar, potrivit mai multor surse ale Cutiei Negre, acesta l-ar susține din umbră pe Petrov.

Am încercat mai multe zile să-l contactăm la telefon pe domnul Petrov. Ne-a răspuns asistenta dumnealui și ne-a spus că nu vrea să se vadă cu noi, nu vrea să vorbească cu TV8. Așa că am mers la Comrat, în speranța că vom avea mai mult noroc și Petrov ne va oferi o reacție. Paza ne-a informat însă că acesta nu este dispus să se vadă cu noi.

Extremiștii se unesc. Miza - alegerile din 2024

Deși toate partidele extremiste proruse pomenite în investigația de astăzi există de mai mulți ani, colaborarea dintre ele s-a activizat în special de la începutul acestui an. 2024 se anunță a fi un an politic important în mai multe state ale UE, unde, la fel ca și în Moldova, vor avea loc alegeri. Doar în primele 3 luni ale acestui an, o parte dintre aceste partide au organizat proteste comune la Sofia și București. În capitala României, extremiștii s-au alăturat unui protest anti-UE organizat de AUR. Autobuzele cu protestatari plătiți care urmau să ajungă la protest din Republica Moldova, nu au mai venit, fiind stopate de poliția moldovenească.  

După ce a cochetat doi ani cu Partidul Socialiștilor, Victor Petrov a aderat la Partidul Renaștere -  unul dintre partidele care au format pe 21 aprilie, la Moscova, Blocul “Pobeda”. La Renaștere a ajuns în momentul când Moscova a decis să mizeze pe Ilan Șor ca principal aliat la Chișinău. 

Înființat încă din 2012, Partidul Renaștere nu a reprezentat o forță importantă pe scena politică din Republica Moldova. Timp de 10 ani, partidul lui Vadim Mișin și Vasile Tarlev a participat la un singur scrutin electoral, când a obținut 0,26% din voturi.  A fost reanimat anul trecut, când Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au părăsit PSRM. Ulterior, la Partidul Renaștere au aderat și alți lideri politici de la Chișinău și Comrat apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor. Igor Boțaan spune că Renaștere a reapărut pe scena politică după preluarea partidului de către Ilan Șor. „După ce Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, Ilan Șor a declarat că “partidul Șor” nu este o formațiune clasică, dar este de fapt o rețea. Această rețea are la bază rețeaua de magazine sociale și aceste partide clone. După înregimentarea în această rețea a lui Ilan Șor, formațiunea Renaștere, în frunte cu doamna Parasca, a participat, după aproape 10 ani la alegerile locale care au avut loc în noiembrie anul trecut”, a declarat Boțan.

Partidul a devenit foarte activ nu doar în țară, dar și peste hotare. În februarie anul curent Partidul Renaștere și Partidul „Vazrajdane” din Bulgaria au semnat un acord de colaborare.

La nici o săptămână, un grup de membrii ai Renaștere au mers la un miting, organizat de partidul cu același nume din Bulgaria, la Șipka, cu ocazia împlinirii a 146 de la eliberarea Bulgariei de sub dominație otomană. Din pozele de la Memorialul Libertății din Șipka îi vedem pe Vasile Bolea, Alexandru Suhodolschi și alți membri ai Renaștere. Tot la Șipka, alături de Renaștere și Vazrajdane, au mai participat partidul extremist german Alternativa pentru Germania (AfD).

AUR și Renaștere acționează concertat

Potrivit informaților Cutia Neagră Plus, o parte dintre cei care au fost la Șipka au ajuns trei zile mai târziu la protestul de la București, unde se desfășura congresul Partidului Popular European. Protestul din capitala României a fost organizat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Într-o conferință de presă din 7 martie, Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, a spus că poliția moldovenească a oprit aproape 200 de protestatari plătiți care urmau să ajungă la București și să se unească cu protestatarii AUR. 116 persoane dintre aceștia au primit interdicția de a mai intra în România pentru următorii 5 ani.

AUR a negat orice colaborare cu Partidul Renaștere și a catalogat declarațiile lui Cernăuțeanu ca fiind niște intoxicări periculoase, care ar avea ca scop „misiunea să construiască o narațiune care să ducă la scoaterea AUR în afara legii după modelul Șor”.

Deși nu există o legătură directă între AUR și partidele afiliate lui Șor, conexiunea dintre aceste formațiuni politice o reprezintă partidul Vazrajdane. În februarie 2022, AUR a organizat la București conferința „Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt valori supreme”. La acel eveniment au participat și deputații Vazrajdane - Stoian Taslakov și Petăr Petrov. Ultimul a ținut și un discurs.

În aprilie curent, serviciile secrete ucrainene au anunțat că AUR și Vazrajdane pregătesc o campanie de denigrare împotriva Ucrainei. Potrivit Kyiv Post, cele două partide urmează să prezinte materiale video prin care să arate că guvernul ucrainean îi asuprește pe românii și bulgarii din Ucraina.

Liderii AUR au refuzat să răspundă la întrebările reporterului Cutia Neagră Plus și ne-au trimis niște comunicate anterioare, în care neagă informațiile din presă. 

"Kopeikin" favoritul Rusiei în Bulgaria

„Vazrajdane” a fost înființat în 2014 de profesorul universitar Kostadin Kostadinov, care a trecut de-a lungul timpului prin mai multe partide cu același profil naționalist extremist. Kostadinov, poreclit Kopeikin în Bulgaria – cu referire la moneda rusească de valoare mică – este un eurosceptic și un rusofil convins, afirmând că Uniunea Europeană este „o închisoare din care Bulgaria nu poate să scape”. „Pe colegii lui (nr. Konstandinov) de partid lumea îi numește “kopeici”. Când ei vin pe proteste, lumea runcă în ei cu mărunțis, arătând astfel că sunt corupți și au vândut țara pentru mărunțiș. Noi nu știm dacă Vazrajdane se supune direct Ambasadei Ruse, dar circulă zvonuri, că Konstandinov destul de des se afișează la Ambasada Rusă pentru instrucții”, ne-a spus jurnalistul bulgar Nicolai Marcenko.   

La ultimile alegeri din Bulgaria, partidul lui Kostandinov s-a clasat pe locul al treilea. Vazrajdane este catalogat ca fiind de extrema dreaptă, cere retragerea din NATO, se opune aderării Bulgariei la Zona euro și răspândește sistematic sperietori și dezinformări pe rețelele de socializare. „Problema este că ei se ocupă cu diversiunea, promovând în societate o retorică negativă. De exemplu, ei sunt împotriva Zonei euro, împotriva refugiaților ucraineni. Elena Mitrofanova, ambasadorul Rusiei în Sofia, o dată a spus că dacă ar putea să voteze, aceasta ar vota pentru Vazrajdane”, a observat Marcenko.  

Presa internațională a observat că în campania electorală din 2023, partidul Renașterea a folosit aceleași linii de propagandă ale Kremlinului, criticând sprijinul acordat de guvernul bulgar Ucrainei.

Parcul de distracții Găgăuzyialand, promis de Ilan Șor, a fost deschis în lipsa unei autorizații de funcționare. Darea în exploatare a obiectivului este amânată din cauza unor nereguli admise la construcție. Chiar dacă Șor și-a asumat investiția în Găgăuzyialand, cel care a sponsorizat construcția este un membru al partidului PACE condus de fugarul Gheorghe Cavcaliuc. În investigația de astăzi vă spunem cine este donatorul, cum își argumentează investiția și vă arătăm neregulile înregistrate de autorități la construcția Găgăuziyaland.  

Cu două zile înainte de startul perioadei electorale pentru alegerile prezidențiale, pe 18 august, echipa fugarului Ilan Șor a inaugurat cu mare fast parcul de distracții Gagauziyaland.

„Istoricii susțin că acum 2000 de ani toate drumurile duceau la Roma. Astăzi, toate drumurile duc spre Congaz. Lucru, de care cred că azi s-au convins toți”, adeclarat la inaugurare Mihail Esir, primarul satului Congaz.

Evenimentul de lansare a parcului a fost un bun prilej pentru politicienii afiliați lui Ilan Șor de a blama din nou guvernarea și a promova falsuri despre Uniunea Europeană.

Marina Tauber, deputată: „Maia Sandu, PAS și Uniunea Europeană construiesc cafenele LGBT și organizează marșuri . Echipa lui Ilan Șor și a Blocului „Pobeda” deschide parcuri pentru toate familiile.

Dmitri Constantinov, președinte Adunarea Populară Găgăuză: „Conducerea noastră nu a putut arăta nimic din ce au făcut pentru oamenii simpli timp de 4 ani. De aceea, ei au mers pe o altă cale: să încurce la alții să nu reușească absolut nimic, pentru că în față avem alegerile.     

Comisia de recepție a lucrărilor nu s-a întrunit

Lansarea Gagauziyaland a avut loc în mare grabă, chiar dacă lucrările încă nu sunt finisate, iar Comisia de recepție finală nu s-a întrunit. Peste patru zile de la inaugurare, am vizitat parcul de distracții și am observat mai mulți muncitori care lucrau în interior în timp ce copiii se distrau. Doi dintre lucrători țineau un copac ce risca să fie smuls de vânt din pământ. Iar un alt muncitor, chiar lângă trotuar, repara aparent o boxa cu echipamente electrice.  

În jurul orei 11:30, când am intrat pe teritoriu, parcul de distracții avea puțini vizitatori. Toate toboganele gonflabile, pe care în ziua inaugurării s-au distrat copiii, erau dezumflate. Unul dintre carusele era cel mai solicitat de copii. Anume despre el portalul Nokta a scris că nu este fixat bine de pământ, a fost instalat pe câteva grinzi din lemn și ar prezenta riscuri pentru securitatea copiilor.  

Recepția finală a lucrărilor de construcție în parc nu a avut loc oficial. Reprezentantul Inspectoratului pentru Protecția Mediului, care trebuia obligatoriu să facă parte din comisie, nu a fost delegat.

ION BULMAGA, șef Inspectoratul pentru Protecția Mediului: „A fost efectuat un control prin care s-a adeverit că construcția acestui obiectiv a început fără careva acte permisive. Ulterior a fost emisă o hotărâre de sistare a lucrărilor până la coordonarea documentației de proiect cu organele de mediu, cu obținerea ulterioară a tuturor avizelor. Inițiatorul acestor lucrări a atacat hotărârea de sistare a inspectoratului în judecată, iar în prezent cauza este pe rol la Judecătoria Comrat. Către Inspectoratul de Mediu a venit o solicitare prin care s-a cerut delegarea unui reprezentant în comisia pentru recepționarea lucrărilor cu emiterea avizului. Concomitent, de către Agenția de Mediu li s-a eliberat și un Acord de Mediu prin care li s-au dat o serie de prescripții care până în prezent nu au fost respectate. Autorizarea sau recepția finală a acestui obiectiv va fi posibilă numai după întrunirea și respectarea tuturor cerințelor care au fost expuse atât în actele de inspectare a IPM Comrat, cât și în cadrul Acordului de Mediu eliberat de către colegii de la Agenția de Mediu.

La 14 august, Consiliul local Congaz i-a delegat să facă parte din Comisia pentru recepția lucrărilor pe primar, adjunctul său și un specialist în construcții din cadrul Primăriei. Până la moment, construcția nu a fost recepționată de către aceștia, ne-a confirmat primarul din Congaz.

Pregătirea terenului

Istoria parcului de distracții a început în toamna anului trecut. Cererea pentru alocarea terenului a venit din partea asociației obștești „Oguz Land” și a fost aprobată la viteză de aleșii locali din Congaz. Asta chiar dacă Primăria repartizase anterior pământul localnicilor pentru a-și construi acolo case. Oamenii au fost deposedați de loturi cu promisiunea că vor primi terenuri în altă locație. Peste câteva săptămâni, lucrările de construcție a parcului au fost lansate în prezența bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul.

La momentul organizării evenimentului fastuos de lansare a lucrărilor de construcție a parcului de distracții, Primăria Congaz încă nu delimitase cadastral terenul viitorului parc și nu exista o decizie oficială privind alocarea lotului.

Terenul pentru construcția Gagauziyaland - 3,6 hectare, a fost alocat de Primăria Congaz după această festivitate solemnă. Decizia a fost aprobată de Consiliu pe 3 noiembrie 2023.

Asociație Obștească cu administrator de fațadă

n februarie 2024, Primăria a încheiat un contract de sponsorizare cu asociația „Oguz Land”, care urma să finanțeze lucrările. Organizația a fost înregistrată în satul Chioselia Rusă din UTA Găgăuzia.

La adresa juridică indicată în acte, am găsit o casă abandonată care-i aparține unui oarecare Dmitri Cîssa. Vecinii ne-au declarat că imobilul a fost vândut de mai multe ori și nu-l cunosc pe actualul proprietar.Anterior, portalul Nokta a scris că de facto casa ar fi proprietatea lui Ilia Uzun, adjunctul bașcanei Evghenia Guțul. Uzun a ajuns deputat în Adunarea Populară Găgăuză din circumscripția Chioselia Rusă.

Fondatorul și administratorul asociației Oguz Land este Dmitri Costov - un om de afaceri care nu are nicio tangență cu Găgăuzia, dar face parte din anturajul lui Ilan Șor. Soția sa, Maria Costov, apare în fotografii alături de deputata Marina Tauber și fosta purtătoarea de cuvânt a lui Șor, Alina Șargu. Maria Costov a participat și la deschiderea parcului de distracții din Orhei, în anul 2018.  

În schimb, la lansarea lucrărilor de construcție și la inaugurarea Gagauziyaland, Dmitri Costov nu a participat. Primarul de Congaz ne-a sugerat că responsabil de proiect este Mihail Vlah, consilierul bașcanei Evghenia Guțul. Tot el a coordonat și protestele desfășurate anterior pe șantier.

Pe 6 iunie 2024, când lucrările de construcție la GagauziyaLand erau încă în toi,  am mers la Mihail Vlah să-l întrebăm cine finanțează această construcție.

Mihail Vlah:  - Oguzland se va construi!

Reporter TV8: - Din ce bani și câți bani?

Mihail Vlah: - Din banii donatorilor, din banii celor care vor să facă lucruri bune în țara noastră.

Reporter TV8: - Dar unde putem vedea lista acestor donatori?

Mihail Vlah: - Asta voi trebuie să căutați, nu eu ar trebui să vă spun. Totul este public. În țara noastră nimic nu mai este ascuns. Astăzi, chiar și muștele, dacă vor să facă ceva nu mai pot. Pentru că la noi puterea a fost uzurpată mai rău decât în timpul lui Plahotniuc.

Nici primarul satului Congaz nu știa de unde sunt banii pentru proiect.

Mihal Esir: - Există proiect de investiții.

Reporter TV8: - De unde sunt banii?

Mihail Esir: - Chiar nu știu. Pe ei nu scrie de unde sunt. Când cineva vă dăruiește ceva, dumneavoastră întrebați de unde sunt acești bani? Când ne vor transfera banii vom vedea câți sunt.

Reporter TV8: - Dumneavoastră nu sunteți curios de unde sunt banii?

Mihail Esir:  Nu! Este la fel ca și cum aș opri un om pe stradă și l-aș întreba din ce bani și-a luat mașină.  

Sponsorul din partidul fugarului Gheorghe Cavcaliuc

Cel care își asumă deschis construcția parcului de distracții este fugarul Ilan Șor. În octombrie 2023, Șor a promis că parcul va fi inaugurat de Ziua Internațională a Copilului.

Nici de această dată, Ilan Șor nu figurează nicăieri ca finanțator al parcului. În acte, unul dintre sponsorii proiectului este Valentin Gaidarji, deputat în Adunarea Populară Găgăuză. Gaidarji este un om de afaceri din Carbalia, raionul Vulcănești, iar din 2012 este deputat în legislativul de la Comrat. La ultimele alegeri, Gaidarji a ajuns deputat din partea Partidului PACE, fondat de Gheorghe Cavcaliuc. Ultimul de asemenea este fugar, la Londra. PACE a participat alături de echipa lui Șor la protestele antiguvernamentale din toamna anului 2022.

Valentin Gaidarji a candidat și la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021, tot pe lista PACE, iar anterior a fost membru al PLDM.

Valentin Gaidarji: - Noi am lucrat direct cu Oguzland. Noi nu-l cunoaștem pe Ilan Șor. Noi știm că inițiativa a fost din partea domnului Ilan Șor.

Reporter TV8: - Pentru dvs nu contează că vă legați cu Ilan Șor, care este sub sancțiuni?

Valentin Gaidarji: - Pentru mine nu contează că omul este sub sancțiuni. Este comanda, este ideea, noi lucrăm.

Valentin Gaidarji este fondatorul companiei „Zegor Grup”, ce are ca gen principal de activitate importul și vânzarea articolelor sanitare. Anume această firmă a semnat un contract de sponsorizare cu asociația „Oguz Land” și și-a asumat să amenajeze Gagauziyaland.

Valentin Gaidarji: „Noi suntem o companie care de 15 ani se ocupă cu activitatea comercială. Când a venit propunerea de la o organizație obștească de a participa în proiectul „Oguzland”, noi am acceptat. De ce nu? Se poate de câștigat bani, iar acest lucru este normal. Noi suntem o organizație comercială care vrem să investim în Moldova profitul nostru.  

Clauzele din contractul de sponsorizare nu le-a divulgat, pe motiv de secret comercial. Deși serviciile din parc sunt gratuite, Gaidarji ne asigură că firma sa își va scoate investiția rapid.

Valentin Gaidarji: - În contractul dintre noi și Oguzland există o clauză de confidențialitate. Să vă spun toate detaliile din acest contract ar fi o încălcare a acestui contract. Business planul nostru arată că timp de 4 ani banii noștri vor fi recuperați. Orice investiție are o perioadă de timp care aduce profit.

Reporter TV8: - Pe teriotriul Gaguziyaland în afară de buticurile care vând cafea și înghețată nu mai este nici o altă activitate comercială. Dumneavoastră credeți că pe vânzarea de cafea și înghețată veți recupera investiția?

Gaidarji: -  Eu înghețată și cafea nu vând.

Gaidarji nu a precizat cum își va recupera banii din activitatea Găgăuzyialand, în condițiile în care firma sa importă articole sanitare, care evident nu pot fi comercializate într-un parc de distracții.  

Zegor Grup a fost gata să suporte cheltuielile de construcție a parcului, chiar dacă a încheiat anul 2023 cu pierderi de 1,35 de milioane de lei.

Valentin Gaidarji: „Dumnevoastră luați profitul pe ultimii 4 ani. Profit este, compania lucrează, impozite plătește. Dacă luăm profitul pe ultimii 10 ani, o să vedeți că profit este. De ce noi, dacă avem profit, nu avem dreptul să investim?

Tot anul trecut, Gaidarji a încasat de la firmă dividente de peste jumătate de milion de lei, potrivit declarației sale de venit depuse la ANI din funcția de deputat în Adunarea Populară de la Comrat.

Firma „de casă” a lui Șor, subcontractată de „Zegor Grup”  

Antreprenor general al construcției GagauziyaLand este însă o altă companie - SRL Mislat, care a fost contractată de Zegor Grup. Anterior, firma a realizat mai multe proiecte în municipiul Orhei, administrat de echipa lui Ilan Șor. Spre exemplu, în 2017, a construit un azil pentru câini. În 2018,  Mislat a câștigat un tender pentru reparația grădiniței nr.2 din oraș. În 2020 a pavat trotuare pe mai multe străzi. Iar în 2023, Mislat a sponsorizat construcția unui scuar în satul Biești, condus de un primar al Partidului Șor.

La Congaz, Mislat a subcontractat mai mulți agenți economici pentru realizarea diferitor tipuri de lucrări în parcul de distracții și a închiriat utilaj tehnic de la diferite firme și persoane fizice.

Surse de încredere au dezvăluit pentru „Cutia Neagră” că firma deputatului Gaidarji „Zegor Grup” a transferat anul trecut, în avans, 2,2 milioane de lei pe conturile companiei Mislat. Iar în anul curent i-a transferat pentru lucrări încă 4 milioane de lei.

Valentin Gaidarji: „Toți banii pe care noi i-am transferat companiei Mislat sunt indicați în declarațiile noastre de venit, inclusiv profitul pentru ultimii 4 ani. Totul este indicat. În principiu sunt banii din buzunarul nostru, pe conturile companiei noastre.

Construcție fără avizare

Construcția parcului a început cu grave abateri de la lege.Pe 1 februarie 2024, Primăria Congaz a eliberat un certificat de urbanism pentru proiectarea parcului, fără avizele necesare de la Administrația de Stat a Drumurilor și de la furnizorul de energie electrică. Apoi a emis autorizația de construcție, fără a obține un alt act obligatoriu pentru asemenea proiecte – evaluarea impactului asupra mediului.

Fiind sesizat că la Congaz se desfășoară lucrări de construcție fără avizele necesare, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică a efectuat un control inopinat pe șantier.  Neregulile depistate puneau în pericol viața muncitorilor și a viitorilor vizitatori.

„Terenurile de joacă, patinoarul pentru copii, parcarea pentru automobile și alte obiecte аu fost amplasate în zona de protecție а liniei electrice de 1О kW. Depozitarea materialelor de construcție și baracile pentru muncitori аu fost de asemenea amplasate în zona de protecție. În legătură сu amenințările directe asupra vieții persoanelor care efectuează construcția și а viitorilor vizitatori ai parcului, Inspectoratul a solicitat prin intermediul Cancelariei de Stat, revocarea actelor emise сu încălcarea prevederilor legale”, a precizat Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, la solicitarea Cutiei Negre.

Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat а retras pe 14 mai certificatul de urbanism și autorizația de construcție emise de Primăria Congaz. Companiei Mislat i s-a interzis să continue lucrările până la obținerea tuturor avizelor necesare. Aceasta, însă, nu s-a conformat și a continuat să construiască.

La începutul lunii iunie,  când am fost prima dată pe șantier, lucrările erau în toi. Am încercat să vorbim cu mai mulți lucrători, dar ne-au spus că li s-a interzis să vorbească cu presa. A refuzat să ne răspundă la întrebări și bărbatul care s-a prezentat ca fiind responsabil de șantier. Acesta ne-a îndemnat să plecăm, dacă nu vrem probleme.

Băieți, pe teritoriu nu intrați. Nu e de dorit să intrați în conflict acum. Asta e cel mai bine. Ca să nu fie vreun accident, mai bine duceți-vă !

Mai multe nereguli ce țin de domeniul securității și sănătății în muncă au fost depistate anterior și de Inspectoratul de Stat al Muncii. Instituția ne-a informat că a identificat 13 persoane care activau pe șantier în lipsa contractelor de muncă.

Supărați că instituțiile statului au efectuat inspecții pe șantier, politicienii de la Comrat au organizat mai multe proteste, acuzând guvernarea de la Chișinău că blochează intenționat proiectul.

De presiuni și controale fiscale s-au plâns și firmele implicate în construcția parcului.

Valentin Gaidarji, director „Zegor Grup”: „Pe 14 septembrie se împlinesc 3 luni de când nu putem devama marfa. Asta este 100% din motive politice, deoarece imediat cum firma noastră a început să participe în acest proiect, s-au început controale de la FISC, la Vamă. Au început să ne verifice tot ce se putea de verificat. Noi considerăm că acesta este 100% o comandă politică, pentru a nu permite proiectului Oguzland să lucreze în regim normal.  

Firma din aeroport, afiliată lui Șor vinde produse alimentare în parc

Nu este clar în baza căror acte permisive se desfășoară și activitatea comercială de pe teritoriul parcului de distracții. Anterior au existat două tentative de a obține permisiunea Consiliului local Congaz pentru instalarea gheretelor în parc, dar au eșuat. Ședința consiliului din 6 iunie, la care urma să fie discutat subiectul și la care a mers și reporterul Cutiei Negre, nu s-a desfășurat din lipsă de cvorum.

După această dată, pe site-ul actelocale.md nu este publicată vreo decizie a consiliului care să permită vânzarea produselor în Gagauziyaland. Pe de altă parte, primarul Congazului ne asigură că o astfel de decizie a fost aprobată.

În interiorul parcului de distracții au fost instalate câteva gherete care vând înghețată, cafea și alte produse alimentare. Agentul economic care vinde este „Aerofood”. Compania este afiliată lui Ilan Șor și gestionează spațiile comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău. Firma este inclusă pe lista de sancțiuni aprobată de Serviciul de Informații și Securitate.

Încălcarea Acordului de Mediu! Fără fântână și stație de epurare?

Chiar la intrarea în parc, un havuz impresionant, proiectat în câteva trepte bucură vizitatorii. Potrivit proiectului, parcul trebuia să fie aprovizionat cu apă dintr-o sondă arteziană proprie. Nu este clar dacă aceasta a fost construită și nici dacă parcul de distracții a fost conectat la apeductul central. Până în luna august, Agenția de Mediu nu a eliberat o autorizație pentru folosirea specială a apei.  

Potrivit Acordului de Mediu eliberat de autorități Primăriei Congaz, Gagauzyialand urma să aibă și propria stație de epurare, iar apele uzate epurate să fie devărsate în râulețul Valea Ciocracului. Parcul a fost construit chiar în zona de protecție a râulețului, scrie în Acordul de Mediu.

Pe teritoriul parcului de distracții nu am văzut o stație de epurare. Dar și râul indicat în document există doar pe foaie. În ultimii ani, acesta a secat complet. Imaginile din satelit, fixate acum zece ani, arată însă că râul trecea chiar pe lângă actuala parcare a Găgăuzyialand.

Dosar penal în judecată și litigii cu autoritățile

În prezent, Primăria Congaz se judecă cu Inspectoratul pentru Protecția Mediului și  Inspectoratul pentru Supraveghere Tehnică care au emis prescripții de încetare a lucrărilor de construcție a parcului de distracții. Un alt litigiu îl are cu Oficiul Comrat al Cancelariei de Stat care a retras actele permisive pentru construcție.

Totodată, SRL Mislat, administratorul companiei Veaceslav Mihailov și directorul de șantier Boris Cazacu sunt judecați penal pentru executarea necalitativă a construcțiilor în parcul de distracții. Dosarul se află pe rol la Judecătoria Comrat.

Directorul Mislat a refuzat să vorbească cu reporterul Cutiei Negre. A declarat că nu oferă interviuri.

La o săptămână după ce Gagauziyaland și-a deschis porțile neautorizat, s-a produs și primul accident. O fetiță de 10 ani s-a ales cu o fractură dublă la picior, în timp ce se juca pe o trambulină. Copila a fost transportată de urgență la Spitalul din Comrat, dar medicii de acolo au decis să o transfere la Chișinău. Poliția a pornit un proces penal pentru vătămarea sănătății din imprudență.

Deși oficial, nicio Comisie nu a recepționat lucrările din parcul de distracții, administrația Gaguziyaland a declarat că are toate actele în regulă. Iar trambulina pe care s-a accidentat fetița corespunde rigorilor de securitate. Administrația a promis să acopere toate cheltuielile pentru tratamentul fetiței.

Ce se întâmplă cu „NordLand”-ul promis de Șor la Bălți?

Cu toate abaterile de la lege, Gagauziyaland a fost totuși inaugurat. În schimb, la Bălți, unde echipa lui Ilan Șor a promis un alt parc de distracții „NordLand” totul a rămas la nivel de PR politic.

Pe 2 iunie, deputații Marina Tauber și Alexandru Nesterovschi au pus piatra de temelie a viitorului parc pe un teren aflat în proprietate municipală. Asta în timp ce la Primăria Bălți nu a fost depusă nici măcar o cerere privind construcția „NordLand”, ne-a spus primarul municipiului Bălți.

Alexandr Petcov: - În primul rând, noi la Primăria municipiului Bălți nu avem comunicare cu Partidul Șor. În al doilea rând, noi nu avem nicio solicitare referitor la careva reconstrucții, solicitare în scris, proiecte și așa mai departe. Dacă nu o să putem face cu nimeni, o să vedem ce putem face cu forțele proprii.

Reporter TV8: - Dar în cazul în care ar parvenit o astfel de solicitare, ați fi gata să o examinați?

Alexandr Petcov: - Cei care vin la Primărie cu solicitări de construcție, reconstrucție, amenajări și așa mai departe, trebuie să vină cu întreprinderi care au sursele financiare transparente, conform legislației. În cazul în care totul este ok, noi vom lucra cu ei.

Reporter TV8:  - Dar dvs cum vedeți faptul că ei au organizat totuși în iunie un eveniment public, au dezvelit o piatră pe un teren municipal la care nu au nicio atribuție?

Petcov: - Lumea pune pietre, pune cruci și asta pe nimeni nu deranjează. Pe mine mă deranjează când este acaparată vreo proprietate municipală. În momentul în care nu este niciun fel de acaparare… Poliția văd că nu s-a sesizat.

Astăzi, piatra dezvelită cu mare fast în parcul central al municipiului Bălți este înconjurată de buruieni și sprijinită de un lighean din plastic umplut cu pietre.