29 aprilie 2024, ora 23:06

Opt candidați la funcția de președinte al Comisiei Europene (CE) au participat luni, 29 aprilie, la dezbaterile de la Maastricht, Olanda, marcând începutul campaniei electorale. Printre aspirații la șefia Comisiei Europene se numără și fostul deputat liberal-democrat Valeriu Ghilețchi.

Valeriu Ghilețchi este reprezentantul Mișcării Politice Creștine Europene. În cadrul dezbaterilor, acesta a susținut o abordare echilibrată între protecţia naturii şi bunăstarea oamenilor.

Candidata Partidului Popular European şi actuala preşedintă a Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat luni seara că politicile privind clima şi eforturile de stimulare a competitivităţii „pot merge mână în mână”, relatează EFE, citat de Agerpres. 

Aceasta este economia viitorului", a declarat Ursula von der Leyen la prima dezbatere dintre cei opt candidaţi la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, organizată de revista de specialitate Politico şi de Universitatea din Maastricht, în perspectiva alegerilor europene.

Acuzată că ar fi relaxat măsurile privind clima, Von der Leyen a apărat rezultatele obţinute în cei aproape cinci ani de când se află la conducerea executivului comunitar, începând cu Pactul verde european, care prevede reducerea emisiilor de CO2 cu 55% până în 2030 pentru a ajunge la neutralitate climatică până în 2050.

Candidatul social-democrat, Nicolas Schmit, totodată comisar european pentru ocuparea forţei de muncă în executivul european al lui Von der Leyen, a îndemnat ca eforturile să nu fie relaxate, deoarece ''clima nu stă pe loc''. Ar fi o mare greşeală să încetinim lupta noastră împotriva schimbărilor climatice, a spus el, susţinând ideea de a investi în tehnologie, deoarece emisiile "cresc din nou", şi pronunţându-se în favoarea unei politici climatice corecte şi echitabile din punct de vedere social.

Pactul verde nu este o problemă, ci soluţia pentru competitivitate, a adăugat candidatul socialist.

Reprezentanta liberalilor în dezbatere, eurodeputata germană Marie-Agnes Strack-Zimmermann, a cerut ca progresul în domeniul schimbărilor climatice să fie făcut "împreună" şi nu unii "împotriva" altora. Am construit mult, dar trebuie să facem mai mult, a spus ea.

Europarlamentarul olandez Bas Eickhout a declarat că Pactul Verde încă nu e complet. Ecologistul a preluat fraza pe care Von der Leyen a rostit-o în 2019, comparând tranziţia climatică cu momentul în care oamenii au păşit pentru prima dată pe Lună.

''Vă puteţi imagina dacă JFK (John Fitzgerald Kennedy) ar fi spus: Ei bine, o jumătate de călătorie pe Lună este în regulă", a spus Eickhout, adăugând că "Pactul verde este un început bun, dar doar începutul acestui maraton", deoarece "urgenţa climatică nu şi-a pierdut caracterul urgent".

Candidata Alianţei Libere Europene, germanca Maylis Rosberg, a declarat că ea vede Pactul Verde ca fiind singura soluţie reală pentru a rămâne competitivi.

Din partea Stângii Unite, candidatul austriac Walter Baier a cerut să se analizeze clar unde sunt degradările naturii, a menţionat veniturile mari şi a susţinut celor bogaţi pentru a inversa situaţia.

Doar candidatul grupului de extremă-dreapta Identitate şi Democraţie, danezul Anders Vistisen, a fost în mod clar împotriva politicilor de mediu şi, întrebat cum intenţionează să pună în aplicare politicile pentru atingerea obiectivelor, a răspuns că nu are nicio intenţie în acest sens. El a susţinut că Europa îşi pierde "competitivitatea" în raport cu China şi SUA din cauza politicilor climatice care "sărăcesc milioane de europeni" şi şi-a declarat intenţia de a "păstra locurile de muncă aici".

26 decembrie 2024, ora 22:06

Autoritățile statului și-au învățat lecțiile în urma celor două scrutine din această toamnă. Asigurarea vine din partea deputatului PAS, Lilian Carp care susține că după prezidențialele și referendumul din octombrie, puterea a înțeles mai bine care sunt instrumentele cu care a operat gruparea criminală Șor. Deputatul admite că autoritățile responsabile de contracararea fenomenului corupției electorale ar fi putut face mult mai mult și recunoaște că acum toată lumea așteaptă decizii ale instanțelor de judecată pe dosarele de cumpărare a alegătorilor. 

„Sigur că sunt întrebări de ce instituțiile nu au fost mai active, dar au fost acțiuni de descurajare în ceea ce privește cumpărarea voturilor. Ne dorim o decizie pe coruperea electorală pe o perioadă de 6 luni ca lumea să înțeleagă că nu sunt dosare care pot fi tărăgănate cu anii și apoi uitate pe rafturi undeva”, a declarat Lilian Carp la „Cutia Neagră” de la TV8. 

Deputatul a mai spus că în prezent, autoritățile încearcă să achiziționeze softuri care permit și urmărirea tranzacțiilor în bază de criptomonede, pentru a închide astfel toate canalele de finanțare ilegală. Potrivit lui Carp, statul își propune să lupte și mai mult cu propaganda. 

De cealaltă parte, socialistul Adrian Albu crede că scrutinele din această toamnă ar trebui să învețe autoritățile o singură lecție - să deschidă mai multe secții de vot în spațiul CSI. 

„Deschideți și în spațiul CSI, că și acolo sunt cetățeni ai Republicii Moldova, numai că nu sunt „oamenii voștri”, a spus Adrian Albu. 

Iar analistul politic Nicolae Negru a subliniat că anul electoral 2024 a arătat încă o dată că Rusia se implică în alegerile din Republica Moldova. 

„Din păcate, instituțiile statului nostru rămân cu un pas sau doi în urma lui Șor de exemplu care tot timpul improvizează ceva”, a menționat Nicolae Negru.