24 de mii de moldoveni mor, anual, din cauza bolilor cardiovasculare. Exprimat altfel, obținem încă o statistică alarmantă: la fiecare oră, aproape trei persoane își pierd viața, pe fonul problemelor la aparatul circulator. Cei mai mulți dintre suferă un atac de cord. Deși în majoritatea cazurilor, pacienții sunt persoane în vârstă, există și tineri care mor din această cauză. Medicii specialiști recomandă ca, după 40 de ani, să mergem la un control medical amănunțit, pentru a putea depista din timp eventualele boli cardiovasculare și pentru a le trata. Sănătatea inimii este și în puterile noastre. Pentru asta, trebuie să mâncăm cât puține grăsimi, să nu fumăm, să facem mișcare zilnic și să ne stresăm cât mai puțin.
Saloanele Institutului de Cardiologie din Chișinău sunt pline de pacienți care ajung aici în căutarea sănătății pierdute. Pe patul de spital, l-am găsit și pe domnul Petru din Edineț. Pensionarul, în vârstă de 70 de ani, se confruntă cu probleme cardiace din tinerețe, probleme care, spune el, i-au dat multe bătăi de cap.
„Prima și prima dată, eu am fost lucrător de autobuz și la uzină unde lucram eu am simțit odată că pieptul era strâns. Am mers la centrul de diagnostic acolo la uzină și m-au trimit la spital, iar tensiunea era 260 pe 160. Dar eu nu simțeam că eram tânăr, asta fost 40 de ani în urmă. După ce am depistat că am o problemă, am urmat un curs de lecuire de 21 de zile și parcă s-a ameliorat. Dar până la urmă am trecut pe medicamente, că boala s-a păstra”.
De 40 de ani, bărbatul este nevoit să ia tratament continuu pentru problemele sale cardiace, tratament care, odată cu înaintarea în vârstă, a devenit mai puternic.
„Nu e chip să mă duc nicăieri fără tablete. Și încetișor au trecut anii și la bătrânețe s-a început mai greu, înainte eram cu tablete mai puține, dar încetișor am și tablete mai multe și nevoile sunt mai multe. Să știți, munca peste măsură e rea, trebuie să ai grijă de tine când ești tânăr și să te gândești că vin și anii de bătrânețe. Stresul, în primul rând e stresul, dacă lucram pe autobuz cu oameni mulți, te certai cu unul, cu altul, se întâmpla să te enervezi și nu te opreai la timp, nu te linișteai la timp. Organismul omului e o sticlă, și se adună câte puțin până s-a umplut sticla. Și dacă s-a umplut trebuie ori să o verși, ori se răstoarnă, ori plesnește. Dacă a plesnit s-a gătit totul, dar dacă ai mai vărsat oleacă din ea, atunci mai încape”.
În același salon era și domnul Mihail, și el trecut de vârsta de 70 de ani, care crede că inima sa a devenit bolnavă după un incident petrecut în propria gospodărie.
„La mine s-a întâmplat anul trecut. Am adus lemne și m-am apucat de tăiat cu drujba, am tăiat cât am tăiat și am luat ranga să mai împing lemne ca să scot să mai tai. În timpul ăsta a căzut un lemn de sus, m-a lovit peste rangă și m-am lovit în piept, în dreptul inimii. De atunci am început să mă sufoc și crec că din cauza asta am probleme, îmi închipui. - Și acum aveți tratament? - Da, am tratament de 7 luni și tot mă simt rău, mă obosesc”.
Unul dintre specialiștii care tratează pacienții cu afecțiuni cardiace, în cadrul acestui institut, este Dorin Lîsîi. Ne-a confirmat că infarctul este cea mai des întâlnită cauză a deceselor în rândul moldovenilor.
„Da, ele rămân cauzele principale de deces, bolile cardiovasculare, atât infarctul cât și accidentele vasculare cerebrale. În ultimii ani nu este o dinamică negativă, dar nici o descreștere așa, se menține pe loc, oricum, fenomenul s-a oprit din creștere, pentru că au fost ani când a crescut mult rata de decese din motive cardiovasculare”.
Aceste boli cardiovasculare apar dintr-o combinație de mai mulți factori, dar în principal, modul de viață haotic și nesănătos. Conform medicului specialist, bărbații sunt mai predispuși la astfel de afecțiuni, care încep de la o vârstă mult mai tânără, spre deosebire de femei.
„Așa este toată zona noastră, nu numai noi suntem cu risc sporit de deces din cauza afecțiunilor cardiovasculare. Și vecinii, România, Ucraina, Rusia tot sunt cu risc sporit de mortalitate din cauza cardiovasculare. Ca atare, în Europa sunt câteva regiuni după risc. Sunt țările vestice și Scandinavia, care au un risc mai scăzut decât noi, dar la ei sunt în prim plan bolile oncologice ca prim motiv de deces. În toată Europa de est sunt cam aceleași obiceiuri, tradiții alimentare, factori nocivi, rata fumătorilor este destul de mare”.
Protocoalele medicale menționează că orice persoană, ajunsă la 40 de ani, trebuie să treacă prin investigații amănunțite pentru a depista eventuale probleme cardiace. Datorită acestor investigații, se poate estima probabilitatea ca un om să aibă un eventual infarct în următorii zece ani.
„Dacă deja are diabet persoana sau hipertensiune arterială, atunci evident că persoanele trebuie evaluate mult mai devreme de 40 de ani”.
Conform statisticilor, cea mai frecvent întâlnită afecțiune cardiacă este hipertensiunea arterială, iar cea mai severă complicație a infarctului este moartea subită. Această complicație este dezvoltată de persoanele care au mai multe afecțiuni concomitent, dar cu toate astea, numărul deceselor, în cazul pacienților ajunși la spital a scăzut în ultimii ani.
„Rata de mortalitate intraspitalicească, aici vorbesc de pacienții care au dovedit să ajungă în spital, la noi în clinică este de câteva procente, două, trei procente. Pe când, atunci când nu erau aceste procedee invazive de tratament, ajungeam la douăzeci de procente, adică a scăzut foarte mult”.
Am avea rezultate și mai bune dacă prevenția acestor afecțiuni ar deveni un program național, susținut de toată societatea.
„Prevenția primară trebuie să fie ca un program de stat, trebuie mereu înștiințați oamenii inclusiv și prin mass-media, prin rețelele de socializare, poate persoanele importante, publice, care au o influență asupra tineretului, artiștii, vloggeri, ar putea spune că este nevoie să mergi la medic, să duci un mod de viață sănătos, da, se poate”.
De două luni, în cadrul Institutului de Cardiologie funcționează un computer tomograf ultra performant, inaugurat cu mare fast, inclusiv în prezența președintei Maia Sandu. Costul acestui dispozitiv medical a depășit un milion de euro, bani publici, dar medicii de aici consideră că merită fiecare ban cheltuit, pentru că oferă rezultate extraordinare, rezultate pe care nu le puteau obține până acum.
„Inima este cred că unicul organ din corpul omenesc care nu poate fi oprit pentru a fi investigat. De aceea, trebuie să avem posibilitatea de a face o investigație într-un timp foarte, foarte scurt, cu o capacitate de rezoluție a imaginii foarte înaltă. Respectiv, instalația dată are un timp de rotație a tubului de 0,25 secunde și în acest timp face 640 de secțiuni. Inima este secționată în 640 de folii”, a spus șeful secției radiologice, Sergiu Cuciuc.
De la darea lui în folosință și până acum, peste 300 de pacienți au beneficiat de capacitățile acestui aparat.
„Noi într-un fel suntem pionieri în ceea ce ține de investigarea problemelor cardiologice prin computerul de tomografie, mai sunt unele clinici private care mai fac unele din investigații, însă într-un volum atât de mare și cu performanță atât de înaltă nu există. Dacă la instalațiile fără inteligență artificială medicul sau tehnicianul trebuie să facă o sincronizare, fiindcă noi lucrăm întotdeauna în paralel cu electrocardiograma, și în cazul în care nu este inteligența artificială, noi trebuie singuri să apreciem care este cea mai bună fază. Tehnologiile se dezvoltă foarte repede și, dacă câțiva ani în urmă am avut ocazia de a face investigații la aortă, aorta toracică, aorta abdominală, cu un computer tomograf cu maxim 32 de secțiuni, acum noi avem 640 de secțiuni”.
Bolile cardiovasculare se află pe locul unu la nivel mondial în topul cauzelor de deces și se estimează că iau vieţile a aproximativ 18 milioane de persoane în fiecare an, ceea ce înseamnă că 2.000 de oameni îşi pierd viaţa în fiecare oră. În Republica Moldova, afecțiunile cardiovasculare constituie aproximativ 60 la sută din mortalitatea totală. Se estimează că anual mor circa 24 de mii de oameni din această cauză.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagini de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
