Preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi a primit luni un apel telefonic din partea preşedintelui american Joe Biden pentru a discuta despre cele mai recente evoluţii ale negocierilor privind încetarea focului în Fâşia Gaza şi despre pericolele unei escaladări militare la Rafah, se arată într-un comunicat al preşedinţiei egiptene, informează Reuters. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei egiptene a declarat că apelul a vizat şi schimbul de ostatici israelieni cu prizonieri palestinieni, un punct important pentru un acord cuprinzător de încetare a focului între Hamas şi Israel. O delegaţie a Hamas se află în prezent la Cairo pentru a delibera asupra răspunsului Israelului la un acord de încetare a focului.

UPDATE Jamaica a recunoscut la 22 aprilie Palestina ca stat suveran - şi a devenit al 141-lea stat membru care a făcut acest demers la ONU, anunţă marţi ministrul jamaican al Afacerilor Externe şi Comerţului Extern Kamina Johnson Smith, într-un comunicat publicat pe X şi repostat de către premierul jamaican Andrew Holness.

UPDATE Un cetăţean turc a fost împuşcat mortal marţi în apropiere de Poarta lui Irod, în Oraşul Vechi al Ierusalimului, după ce a încercat să înjunghie un poliţist israelian care a fost rănit, potrivit unui comunicat al poliţiei israeliene, citat de EFE.

UPDATE ONU este "îngrijorată" de "impactul disproporţionat" al intervenţiilor poliţiei în campusurile universităţilor americane pentru a-i dispersa pe manifestanţii pro-palestinieni, informează un comunicat difuzat marţi la Geneva, relatează AFP şi Reuters. "Sunt îngrijorat de faptul că anumite măsuri luate de forţele de ordine într-o serie de universităţi par să aibă un impact disproporţionat", a declarat Înaltul Comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Türk.

UPDATE Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat marţi că armata israeliană va intra „cu sau fără acord” în Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, pentru a elimina cele patru batalioane Hamas despre care spune că rămân în acea zonă, transmite EFE.

UPDATE China a anunţat marţi că Hamas şi Fatah, două grupuri palestiniene care au fost în dezacord de mulţi ani, s-au reunit recent la Beijing "pentru a purta discuţii aprofundate şi sincere" pe tema "reconcilierii intrapalestiniene", transmit marţi AFP şi EFE. Hamas, rival al formaţiunii Fatah a preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas, a preluat puterea în 2007 în Fâşia Gaza, unde armata israeliană conduce o ofensivă de mai bine de şase luni după atacul fără precedent din 7 octombrie 2023 al grupării islamiste asupra Israelului.

UPDATE Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, s-a pronunţat în favoarea unei soluţii cu două state în timpul discuţiilor cu omologi din ţări occidentale şi arabe care au avut loc la Riad. De asemenea, ea a pledat pentru un ajutor umanitar mai mare acordat Fâşiei Gaza. În timpul discuţiilor, Baerbock a subliniat că un stat palestinian independent, ca parte a unui proces de pace cuprinzător şi a unei soluţii cu două state, rămâne un obiectiv clar al politicii germane.

UPDATE Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, riscă închisoare. Curtea Penală Internațională de la Haga ar putea emite de arestare împotriva sa și a altor înalți oficiali din Israel, țară aflată într-un război activ cu Iran și Siria, dar și cu mișcările teroriste palestiniene (Hamas și Hezbollah). Curtea Penală Internațională pregătește emiterea unor mandate de arestare pentru liderii Israelului, dar și pentru liderii grupării grupării Hamas. Acuzațiile: Crimele de război comise în Fâșia Gaza prin bombardamentele sporadice efectuate de guvernul israelian din ultimele șapte luni. De asemenea, Hamas este acuzat pentru genocid și crime împotriva umanității după atacul de pe 7 octombrie 2023.

UPDATE Statele Unite și națiuni din Grupul G7 depun eforturi diplomatice intense pentru a împiedica emiterea de către Curtea Penală Internațională a unui mandat de arestare pe numele premierului Israelului, Benjamin Netanyahu, din cauza ofensivei militare în Fâșia Gaza.

UPDATE Gruparea palestiniană Hamas pregătește marți răspunsul la o ofertă de armistițiu de mai multe săptămâni în Fâșia Gaza, combinată cu eliberarea ostaticilor israelieni, la finalul unor negocieri care oferă o rază de speranță după aproape șapte luni de război, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

UPDATE Departamentul de Stat al SUA a găsit cinci unităţi ale armatei israeliene responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului în incidente individuale, dar spune că acestea vor continua să primească sprijin militar american, relatează BBC.

Volodimir Zelenski a avut discuții cu comandantul-șef despre situaţia din regiunile Doneţk şi Harkov, transmite Libertatea. „Menținem controlul peste tot”, a spus președintele ucrainean, acuzând că „ucigașii ruşi folosesc în mod activ bombe aeriene ghidate” în mai multe zone de luptă și că face totul pentru a se asigura că va primi sisteme de apărare antirachetă sol-aer Patriot. Totodată, liderul de la Kiev propune ca România să intercepteze rachetele ruseşti deasupra teritoriului ucrainean, iar Polonia a arestat nouă persoane în legătură cu acte de sabotaj comise în țară la ordinul serviciilor ruse, a declarat luni seara prim-ministrul Donald Tusk, citat de Reuters.

Între timp, Kremlinul a confiscat activele unor companii occidentale din Rusia prin decrete semnate de preşedintele Vladimir Putin şi ordine judecătorești legate de procese pentru proiecte oprite sau fonduri blocate pe fondul sancţiunilor occidentale. Totodată, statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, marţi, un plan vizând utilizarea profiturilor generate de activele ruseşti înghețate pentru a ajuta Ucraina, transmite Bloomberg, iar Spania pregătește un nou pachet de ajutor pentru Ucraina, a anunțat ministrul spaniol al Apărării. Armata ucraineană a declarat marţi că a distrus ultima navă de război a Rusiei, echipată cu rachete de croazieră, staţionată în peninsula Crimeea, ocupată de Moscova, în timpul unei operaţiuni desfăşurate în weekend, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat marţi, 21 mai, că armata Kievului obţine ”rezultate tangibile” în regiunea Harkov (nord-est), unde armata rusă desfăşoară o ofensivă din 10 mai, potrivit AFP.

UPDATE Lituania a decis să cumpere tancuri Leopard fabricate în Germania şi sisteme de rachete antiaeriene IRIS-T, a declarat marţi ministrul lituanian al apărării, Laurynas Kasciunas, scrie G4media.

UPDATE Armata ucraineană a lovit nava de rachete Ciclon Project 22800 a Flotei ruse a Mării Negre cu baza în Sevastopolul ocupat temporar, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Lovitura a avut loc în noaptea de 19 mai. Nava de rachete de mici dimensiuni Ciclone a fost pusă la apă în 2016 la Kerci. A fost lansată în 2020 și s-a alăturat Flotei ruse a Mării Negre la 12 iulie 2023. A servit ca navă de apărare antiaeriană în Golful Sevastopol, deoarece a fost înarmată cu sistemul de rachete sol-aer Pantsir-S. Cu toate acestea, în timpul atacului cu rachete, rușii nu au tras niciun foc de armă de pe această navă, scrie Ziare.com.

UPDATE Ucrainenii care luptă împotriva Rusiei previn cel de-al Treilea Război Mondial, a declarat un istoric proeminent, comparând cel de-al treilea an de război la scară largă în Ucraina cu perioada de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Făcând o paralelă între 2024 și 1938, Timothy Snyder, profesor de istorie la Universitatea Yale, specializat în Europa de Est și Uniunea Sovietică, a declarat că Ucraina ar putea fi comparată cu Cehoslovacia „care a decis să lupte”, relatează Newsweek.

UPDATE Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a propus marţi, la Kiev, ca dacă aliaţii Ucrainei nu furnizează Kievului „toate mijloacele necesare”, inclusiv sisteme antiaeriene, atunci să doboare, de pe teritoriile lor, rachete trase de Rusia împotriva Ucrainei, relatează AFP, citată de News.ro.

UPDATE Ministrul german de Externe Annalena Baerbock a sosit în această dimineaţă la Kiev, scrie Mediafax. Din motive de securitate, a fost vorba despre o vizită neanunţată. Baerbock avea planificată şi o vizită la Harkov, dar călătoria a fost anulată din aceleaşi motive de securitate. La sosirea sa în capitala Ucrainei, ministrul german a făcut referire la situaţia dificilă a ţării şi a asigurat solidaritate cu Ucraina.

UPDATE În timpul atacului ucrainean asupra portului din Sevastopol, Crimeea, corveta rusească Cyclone, cunoscută și sub numele de „Proiectul 22800 Karakurt” ar fi fost lovită de rachete americane ATACMS și trimisă pe fundul Mării Negre, care a devenit un veritabil „cimitir” de nave rusești, relatează canalul rusesc Telegram al "Dosar de spionaj", potrivit NewsWeek.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le cere partenerilor occidentali să se implice mai direct în război, ajutând la interceptarea rachetelor ruseşti deasupra teritoriului Ucrainei şi permiţând Kievului să folosească arme occidentale împotriva echipamentelor militare inamice desfăşurate în apropierea graniţei. Într-un interviu pentru Reuters, liderul de la Kiev, deşi spune că înţelege teama de escaladare cu Rusia, se plânge că aliaţilor occidentali le ia prea mult timp pentru a lua decizii cheie privind sprijinul militar pentru Ucraina.

UPDATE Rachetele convenționale ale lui Putin ar avea nevoie de 90 de minute pentru a ajunge la Londra dacă ar fi lansate de pe teritoriul rusesc. Generalul Sir Richard Barrons a declarat că vor veni probabil în valuri de 60 până la 90 de rânduri, dacă Putin ar da ordinul de lansare. Întrebat dacă Marea Britanie ar putea contracara un atac, el a spus: "Nu, bineînțeles că nu. Marea Britanie nu are apărarea antiaeriană și antirachetă pe care o are Ucraina, deocamdată. Nu am avut nevoie de ea".

UPDATE Guvernul de la Moscova a dat instrucțiuni Gazprom să nu plătească dividende pentru 2023, conform unui decret publicat pe site-ul companiei de stat. Compania a raportat primele pierderi anuale începând din 1999, iar vânzările către Europa au scăzut la jumătate anul trecut, potrivit Digi24.

UPDATE Observatorii internaționali sugerează că desfășurarea rusă în apropierea orașului de graniță Sumy este un efort de a atrage forțele ucrainene departe de alte zone - în special din regiunea Harkov, la aproximativ 150 de kilometri sud de-a lungul graniței.

UPDATE Rusia a acuzat marți Statele Unite că plănuiesc să desfășoare arme în spațiu, la o zi după ce Consiliul de Securitate al ONU a respins un proiect de rezoluție rusă pe această temă. scrie NewsWeek. Aceste acuzații și contraacuzații reaprind temerile privind o posibilă cursă a înarmărilor în spațiu, o preocupare care părea depășită după Războiul Rece.

UPDATE Volodimir Zelenski va continua să fie președintele legitim al Ucrainei pentru ONU chiar și după expirarea mandatului său prezidenţial, a declarat în cadrul unui briefing purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU, Stephane Dujarric. Potrivit acesteia, Zelenski va rămâne în continuare pentru ONU ‘persoana cu care secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va comunica atunci când va fi necesar şi îl va contacta pe liderul ucrainean’, acesta a fost răspunsul dat de purtătorul de cuvânt al ONU, la întrebarea dacă organizaţia îl va considera pe Zelenski drept reprezentant legal al Ucrainei în timpul negocierilor de pace, relatează Agenţia de presă TASS, citată de Rador.

UPDATE Autoritățile poloneze au arestat nouă persoane care au fost acuzate că încercau să organizeze acte de sabotaj în mai multe țări europene la instrucțiunile serviciilor de informații rusești, a anunțat premierul țării, Donald Tusk. Printre aceștia se numără cetățeni din Ucraina, Belarus și Polonia, transmite BBC. Șeful guvernului polonez a declarat pentru TVN 24 că cei arestați au încercat să organizeze sabotaje nu doar în Polonia, ci și în țările europene vecine – Lituania, Letonia și, posibil, Suedia, scrie G4media.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a afirmat,  marţi, că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cere Occidentului să se implice mai mult în conflictul cu Rusia deoarece forţele armate ale Ucrainei sunt într-o situaţie extrem de grea pe front, transmite Reuters, potrivit Agerpres. 

UPDATE Un tribunal din Sankt Petersburg l-a condamnat pe omul de știință, în vârstă de 77 de ani, Anatoli Maslov, la 14 ani de închisoare cu executare într-o colonie de maximă securitate. Acesta a fost găsit vinovat de trădare, a anunţat Serviciul comun de presă al instanțelor orașului. Audierile din acest dosar au avut loc cu ușile închise din cauza clasificării ‘Top Secret’. Parchetul a cerut o pedeapsă de 17 ani de închisoare cu executare pentru omul de știință. Maslov nu şi-a recunoscut vinovăția, scrie Rador.

UPDATE Ucraina a anunţat luni că îşi va trimite sportivii la Jocurile Olimpice 2024 de la Paris, în pofida continuării războiului cu Rusia, a anunţat ministrul Sporturilor, Matvei Bidnîi, la Kiev, conform DPA, potrivit Agerpres.

UPDATE Președintele României, Klaus Iohannis, a discutat, marți, cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski despre viitorul Summit NATO şi consolidarea securităţii la Marea Neagră.  

UPDATE Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat marţi, 21 mai, acuză SUA că ar fi, parțial, vinovate de accidentul de elicopter în care a murit preşedintele iranian Ebrahim Raisi. Oficialul susține că sancţiunile americane au înrăutăţit siguranţa aviaţiei.

UPDATE La Harkov, în urma căderii resturilor de drone rusești Shahed, au izbucnit incendii, fiind avariate 25 de camioane și autobuze și trei autoturisme. Șapte persoane au fost rănite, a anunțat Oleg Sinegubov, șeful Harkiv OVA, pe Telegram, citat de Ukrainskaia Pravda. „Inamicul a bombardat Harkov toată noaptea. Epavele Shahed au căzut în patru locații. La 02:09, două case private și un garaj au luat foc, ca urmare trei persoane au fost rănite: un bărbat de 61 de ani, o femeie de 69 de ani și o femeie de 72 de ani”.

UPDATE O persoană a murit și trei au fost rănite într-un atac ucrainean cu dronă asupra satului Oktyabrsky din regiunea Belgorod, susține guvernatorul rus Vyacheslav Gladkov, informează Reuters.

UPDATE Ucraina ar trebui să poată folosi armele livrate de ţările occidentale pentru a lovi Rusia, a declarat luni ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis, într-un interviu acordat canalului francez LCI, relatează AFP.