Astăzi este Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor, o zi importantă de post şi rugăciune. Biserica oficiază denii şi slujbe speciale, iar credincioşii respectă cu sfinţenie anumite tradiţii. În Săptămâna Mare sau în Săptămâna Patimilor fiecare zi are o semnificaţie aparte.
Miercurea Mare este o zi importantă de post și rugăciune, în ultima săptămână înainte de Învierea Domnului. Astăzi, biserica oficiază denii, slujbe speciale înainte de Paște, iar creștinii respectă anumite tradiții. În Miercurea Mare, tradiția creștină recomandă post, rugăciune și spovedanie, deoarece este o perioadă de pregătire spirituală pentru Paște.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii țin cont de obiceiurile din această ultimă săptămână de dinaintea Paștelui. Unele lucruri sunt interzise cu desăvârșire. În caz contrar, oamenii cred că ceva rău li se va întâmpla. În Miercurea Mare, se pomenește femeia cea păcătoasă, care l-a uns cu mir cu Domnul.
În unele zone, muncile la câmp sunt permise doar până marți, în timp ce în alte zone până miercuri. De joi, bărbaţii rămân pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile casnice. Casele trebuie să strălucească de curăţenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului aşa cum se cuvine. Miercurea Mare este și ultima zi în care se mai poate coase ori călca.
Săptămâna Mare se continuă cu Joia Mare, ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colăci de post, vin, miere și fructe.
După cum spun tradițiile din Săptămâna Mare, Miercurea Săptămânii Sfintelor Patimi este este ultima zi în care se mai pot face treburi casnice. Astăzi, mai este permis doar să se spele rufe şi să se calce, dar şi treburile câmpeneşti. După această zi, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești. Miercurea Mare este ziua în care cărturarii şi fariseii au făcut sfat pentru prinderea şi uciderea Mântuitorului, temându-se de puterea pe care o avea asupra mulţimilor.
