Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi, în timpul unei întâlniri cu supravieţuitorii Holocaustului, că evreii trebuie să fie capabili să se apere singuri, pentru că nimeni nu-i va apăra, scrie Evz.ro. Netanyahu spune că inamicii Israelului ar trebui învinși inclusiv în orașul Rafah, unde s-au refugiat numeroși civili palestinieni care au fugit de război. Aproximativ o sută de studenţi pro-palestinieni au ocupat joi după-amiază holul de intrare al clădirii Geopolis de la Universitatea din Lausanne (UNIL), cerând boicotarea academică a instituţiilor israeliene şi o încetare imediată şi permanentă a focului, relatează agenţia de presă Keystone-ATS, preluată de AFP.

UPDATE Atacuri aeriene israeliene au rănit opt soldaţi sirieni în apropiere de Damasc, a anunţat vineri Ministerul sirian al Apărării, notează AFP. Joi seară, "inamicul israelian a lansat lovituri aeriene dinspre Platoul Golan sirian ocupat, vizând un sit din apropierea Damascului (...) rănind opt soldaţi", a indicat ministerul într-un comunicat. Israelul rareori comentează loviturile individuale, dar repetă în mod regulat că nu va permite inamicului său jurat, Iranul, să-şi sporească prezenţa în Siria.

UPDATE Miliţia Houthi din Yemen, aliniată cu Iranul, care a perturbat transportul mondial pentru a-şi manifesta sprijinul pentru palestinieni în conflictul din Gaza, oferă acum un loc de studiu studenţilor suspendaţi de la universităţile americane după organizarea de către aceştia de proteste antiisraeliene, informează vineri Reuters. Oferta rebelilor houthi de educaţie pentru studenţii americani a stârnit un val de sarcasm din partea yemeniţilor de rând pe reţelele de socializare. Un utilizator al platformelor de social media a postat o fotografie cu doi occidentali care mestecă khat, o plantă cu efecte similare amfetaminei folosită pe scară largă din Yemen. El a descris scena ca fiind vorba despre studenţi americani în timpul celui de-al cincilea an la Universitatea din Sanaa.

UPDATE Deşi escaladarea armată pare să fie exclusă în viitorul imediat, un război mai discret continuă să facă ravagii între Israel şi Iran: pe frontul „spaţiului cibernetic”, Israelul lucrează pentru a contracara atacurile iraniene, scrie vineri AFP. Între cei doi duşmani juraţi, „este un război tăcut, care nu se vede”, explică pentru AFP Aviram Atzaba, responsabil cu cooperarea internaţională în cadrul Direcţiei Naţionale de Securitate Cibernetică a Israelului (INCD). Situată într-un cartier bogat din nordul Tel Avivului, această organizaţie plasată sub autoritatea prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu asigură apărarea sistemelor informaţionale ale sectorului civil israelian, explică Atzaba.

UPDATE Conducerea celebrei universităţi Sciences Po din Paris a decis vineri să îşi închidă sediul principal din teama unei noi acţiuni de protest din partea a zeci de studenţi care se mobilizează pentru Gaza, într-un moment în care guvernul îşi intensifică vigilenţa în privinţa acţiunilor din campusurile franceze, relatează AFP şi Reuters. „În urma votului privind acţiunea de ocupare din partea studenţilor, clădirile de la 25, 27, 30, rue Saint-Guillaume şi 56, rue des Saints-Pères vor rămâne închise vineri, 3 mai. Vă invităm să rămâneţi acasă”, se arată într-un mesaj transmis joi seară angajaţilor de către departamentul de resurse umane al Sciences Po.

UPDATE Un ostatic israelian reținut în Fâșia Gaza după atacul de pe 7 octombrie 2023 al mișcării islamiste palestiniene Hamas a fost declarat mort - au anunțat, vineri dimineață, autoritățile israeliene și rudele captivului. Dror Or, în vârstă de 49 de ani, trăia în kibbutzul Be'eri, din sudul Israelului, ai cărui locuitori au fost printre cei mai afectați de incursiunea teroriștilor Hamas . Soția sa, Yonat, a fost ucisă în timpul acestui atac, în timp ce doi dintre cei trei copii ai lor, Noam și Alma, în vârstă de 17, respectiv 13 ani, au fost răpiți și apoi eliberați, ca parte a unui acord de armistițiu, la sfârșitul lunii noiembrie.
„Acum este confirmat că Dror Or, răpit de Hamas pe 7 octombrie, a fost asasinat și cadavrul său e deținut în Gaza” - a indicat guvernul israelian pe contul său oficial de pe rețeaua X, precizând că Alma, Noam și fratele lor, Yahli, sunt acum orfani. Potrivit autorităților de la Tel Aviv, peste 250 de persoane au fost răpite și 129 rămân captive în Gaza, dintre care 35 au decedat, inclusiv Dror Or.

UPDATE Turcia a suspendat joi relaţiile sale comerciale cu Israelul, după ce a restrâns deja exporturile către această ţară în aprilie, ca răspuns la războiul din Fâşia Gaza, a anunţat Ministerul turc al Comerţului, notează AFP. „Exporturile şi importurile în legătură cu Israelul au fost suspendate”, a indicat ministerul, marcând o nouă etapă în deteriorarea relaţiilor dintre cele două ţări. „Turcia va aplica în mod strict aceste noi măsuri până când guvernul israelian va autoriza un flux neîntrerupt de ajutoare umanitare spre Fâşia Gaza”, a adăugat ministerul într-un comunicat. Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a declarat joi mai devreme că preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a „rupt acordurile (dintre Israel şi Turcia) prin blocarea importurilor şi exporturilor israeliene în porturi”.

UPDATE Premierul din Quebec, Francois Legault, a declarat joi că tabăra de la Universitatea McGill din Montreal ar trebui desfiinţată pe măsură ce mai mulţi studenţi construiesc tabere pro-palestiniene în unele dintre cele mai mari universităţi din Canada, cerând să se retragă din grupurile cu legături cu Israelul, transmite News.ro.

UPDATE Declarația premierului israelian cu privire la „singurătatea” nației sale în fața agresiunilor vine în momentul în care tot mai multe voci se ridică împotriva războiului dus de Israel în Fâşia Gaza, informează AFP. Războiul devastator lansat de Israel în Fâşia Gaza, pornit ca represalii la atacul fără precedent al mişcării islamiste palestiniene Hamas asupra teritoriului israelian, suscită din ce în ce mai multe critici la nivel mondial. "Dacă trebuie să ne apărăm singuri, ne vom apăra singuri. Dacă este posibil să mobilizezi 'gentili' (ne-evrei), este bine. Însă dacă noi nu ne vom proteja singuri, nimeni nu ne va proteja", a spus Netanyahu.

UPDATE Premierul Netanyahu nu a rămas dator cu criticile, nici în ceea ce privește mişcarea studenţească de solidaritate cu palestinienii, în campusurile americane. Prim ministrul israelian a denunţat săptămâna trecută manifestaţiile anti-războiul din Gaza, caracterizându-le drept "oribile", iar pe manifestanți i-a numit "hoarde antisemite" care "îndeamnă la distrugerea Israelului" şi "atacă studenţi şi profesori evrei".

Moment decisiv în războiul din Ucraina. Kremlinul a anunțat vineri o reuniune trilaterală cu reprezentanți ucraineni și americani în Emiratele Arabe Unite în aceeași zi, după o întâlnire considerată „utilă” între Vladimir Putin şi emisarul american Steve Witkoff, la Moscova. Totodată, anunță continuarea ostilităților în Ucraina.

Președintele rus Vladimir Putin a discutat cu trimisul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, și Jared Kushner despre posibilitatea de a dona 1 miliard de dolari pentru Consiliul Păcii, promovat de Donald Trump. Liderul de la Kremlin a pus o condiție esențială pentru acest lucru: unele active rusești să fie deblocate de SUA. Între timp, președintele american Donald Trump critică NATO, dar a dat de înțeles că ar putea face apel la ajutorul aliaților pentru o problemă controversată din mandatul său: imigrarea ilegală.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri dimineața că discuțiile trilaterale care au loc astăzi în Emiratele Arabe Unite se vor concentra pe statutul regiunii estice Donbas din Ucraina. „Problema Donbasului este esențială. Ea va fi discutată, la fel ca și modalitatea în care cele trei părți o privesc”, a declarat liderul de la Kiev într-un mesaj audio transmis presei internaționale. Referindu-se la discuțiile de la Abu Dhabi, la care va trimite o delegație ucraineană, el a spus: „Este un pas, sperăm, spre încheierea războiului, dar se pot întâmpla lucruri diferite”. Președintele ucrainean a mai afirmat că a discutat ieri despre Donbas și cu președintele Trump la Davos, scrie Hotnews.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin le-a spus negociatorilor americani că o „soluționare pe termen lung” pentru încheierea războiului Moscovei în Ucraina nu poate fi atinsă fără rezolvarea prealabilă a problemelor teritoriale, potrivit unui oficial al Kremlinului.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat la criticile formulate de liderul ucrainean în discursul său de joi. Șefa executivului european a respins acuzațiile președintelui  și a subliniat rolul major al Uniunii în sprijinirea Kievului. 

UPDATE Pe 23 ianuarie, la Abu Dhabi, va avea loc prima ședință a grupului de lucru trilateral pentru probleme de securitate, cu participarea reprezentanților din Rusia, SUA și Ucraina. Anunțul a fost făcut de Iuri Ușakov, consilierul dictatorului rus, citat de agențiile de stat ruse Interfax și TASS. Delegația Rusiei va fi compusă din reprezentanți ai conducerii Ministerului Apărării și va fi condusă de Igor Kostiukov, șeful Direcției Principale de Informații. Ușakov a precizat că grupul a primit instrucțiuni clare de la Vladimir Putin. În paralel, va avea loc o întâlnire a unui grup de lucru bilateral pentru chestiuni economice, la care vor participa reprezentantul special al Federației Ruse, Kirill Dmitriev, și reprezentantul SUA, Steve Witkoff. Ușakov a declarat, de asemenea, că Rusia nu ia în considerare o reglementare pe termen lung fără „soluționarea chestiunii teritoriale” și are intenția de a continua acțiunile militare până la obținerea rezultatelor în propriile condiții, scrie Libertatea Cuvîntului.

UPDATE Timp de câțiva ani, prezența publică a lui Dmitri Medvedev a fost influențată mai puțin de îndatoririle sale oficiale și mai mult de postările sale incendiare de pe rețelele de socializare. Acum, potrivit site-ului independent Meduza, fostul președinte reformator al Rusiei – devenit susținător al războiului – ar vrea să revină în centrul scenei, ocupând primul loc pe lista candidaților federali ai Rusiei Unite la alegerile din Duma de Stat din 2026, scrie Gândul.

UPDATE Un incendiu a izbucnit la un depozit de petrol din orașul rus Penza în urma unui atac cu drone ucrainene în noaptea de 23 ianuarie, a raportat guvernatorul regiunii Penza, Oleg Melnichenko, potrivit The Kyiv Independent. „Reziduurile (unei drone doborâte) au căzut pe teritoriul depozitului de petrol, provocând un incendiu. Serviciile de urgență lucrează în prezent la fața locului”, a declarat Melnichenko într-o postare pe Telegram. Nu au fost raportate victime, a spus Melnichenko, adăugând că au fost introduse restricții privind datele mobile în contextul atacului cu drone raportat.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a discutat cu trimisul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, și cu Jared Kushner despre posibilitatea donării a 1 miliard de dolari către „Consiliul Păcii” al președintelui Donald Trump, a transmis, vineri, un oficial de la Kremlin, potrivit CNN. „În timpul schimbului de opinii privind Consiliul Păcii, s-a subliniat disponibilitatea noastră de a aloca un miliard de dolari din activele rusești înghețate de administrația americană anterioară pentru bugetul acestei organizații”, a declarat, vineri, Yury Ushakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului. Restul fondurilor din aceste rezerve, care au fost înghețate în urma invaziei Moscovei în Ucraina în 2022, „ar putea fi direcționate către reconstrucția teritoriilor afectate în timpul operațiunilor de luptă”, a spus Ushakov. Acest lucru s-ar întâmpla numai după „încheierea unui tratat de pace între Rusia și Ucraina”, a adăugat el. Declarațiile lui Ushakov au fost oferite jurnaliștilor imediat după încheierea unei întâlniri maraton de la Moscova între Vladimir Putin și delegația americană condusă de Steve Witkoff și Jared Kushner.

UPDATE Șefa diplomației europene, Kaja Kallas a precizat că relațiile transatlantice „au suferit o lovitură puternică în ultima săptămână”, vorbind pe marginea Summitului de Urgență al UE, reunit la Bruxelles. Rezumând starea de spirit, șefa diplomației UE, Kaja Kallas a precizat că UE traversează o perioadă de imprevizibilitate. „Într-o zi, într-un fel; a doua zi, din nou, totul se poate schimba”, a declarat ea, citată de The Guardian. După săptămâni de amenințări tarifare cu privire la Groenlanda, acestea au fost revocate cu un acord vag privind securitatea Arcticii, scrie Mediafax.

UPDATE Vicepreşedintele american, JD Vance, a criticat dur ţările europene, joi, într-un interviu acordat Newsmax, spunând că acestea se îndreaptă spre ceea ce el a numit „sinuciderea civilizaţiei”.

UPDATE Președintele Donald Trump a sugerat utilizarea clauzei de apărare colectivă a NATO pentru a securiza frontiera de sud a Statelor Unite împotriva imigrației ilegale, transmite Bloomberg. Aflat la bordul aeronavei Air Force One, la întoarcerea de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a lansat o ipoteză controversată pe rețeaua sa Truth Social. Acesta a sugerat că aliații NATO ar trebui forțați să participe la paza frontierei americano-mexicane, eliberând astfel resursele Poliției de Frontieră (Border Patrol) pentru alte misiuni.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump a provocat un val de indignare în rândul parlamentarilor şi veteranilor forţelor armate britanice după ce a afirmat că trupele NATO au stat departe de linia frontului în Afganistan, transmite Agerpres. Trump a făcut aceste declaraţii într-un interviu pentru Fox News în cadrul căruia şi-a reiterat opinia că Alianţa Nord-Atlantică nu ar sprijini SUA dacă i s-ar cere să o facă.„Nu am avut niciodată nevoie de ei”, a declarat Trump, referindu-se la aliaţii din NATO. „Vor spune că au trimis nişte trupe în Afganistan. Şi aşa au făcut, au stat puţin în spate, puţin departe de linia frontului”.

UPDATE Belgia s-a trezit, fără voia sa, pe lista statelor participante la așa-numitul „Consiliu al păcii” lansat de președintele american Donald Trump. Bruxelles-ul respinge ferm orice asociere cu inițiativa și explică apariția numelui său printr-o eroare tehnică a părții americane, care ar fi confundat Belgia cu Belarus, scrie Ziare.com.

UPDATE Spania, țară care a îndemnat săptămâna aceasta țările membre ale Uniunii Europene să își creeze o forță militară comună în scop de descurajare, a anunțat nu va lua parte la inițiativa „Consiliul pentru Pace”, lansată de președintele american Donald Trump pentru a aborda conflictele globale, transmite Reuters.„Apreciem invitația, dar o refuzăm”, le-a declarat jurnaliștilor prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez joi seară, după un summit al Uniunii Europene desfășurat la Bruxelles. El a afirmat că decizia este în concordanță cu convingerea Spaniei în multilateralism și cu sistemul Națiunilor Unite.