Armata rusă a lansat miercuri dimineață un nou atac aerian de amploare asupra infrastructurii energetice din mai multe părți ale Ucrainei. Au fost vizate instalații de generare și transport din regiunile Poltava, Kirovograd, Zaporojie, Lvov, Ivano-Frankovsk și Vinița, a adăugat el. Cel puțin 6 oameni au fost răniți, au anunţat autorităţile ucrainene, iar trei centrale termice au fost grav avariate. Ucraina a răspuns atacând în cursul nopții cu o rachetă ATACMS un depozit de carburant din orașul Lugansk, situat la 85 de kilometri distanță de frontiera cu Rusia.

Rusia a avertizat miercuri Franţa că, dacă preşedintele Emmanuel Macron va trimite trupe în Ucraina, atunci acestea vor fi văzute ca ţinte legitime de către armata rusă. Pe de altă parte, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a comparat invazia rusă a Ucrainei cu ocuparea ţării sale de către nazişti, într-un discurs adresat națiunii şi difuzat la 8 mai, zi în care Ucraina şi Uniunea Europeană sărbătoresc victoria aliaţilor asupra nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial, informează Politico. Șeful forțelor armate britanice, amiralul Sir Tony Radakin, a avertizat că tensiunile din întreaga lume „ajung la punctul de fierbere”, potrivit London Business News.

UPDATE Într-un interviu pentru BBC, Mihai Popşoi a declarat că în spatele atacului cibernetic de la Poşta Moldovei, care a avut loc în februarie 2024, s-ar afla Federaţia Rusă. De asemenea, hackerii ruşi sunt cei care au atacat site-ul postului public de televiziune de la Chişinău, potrivit acestuia.Capacităţile de apărare cibernetică ale Republicii Moldova sunt "încă modeste", dar autorităţile le consolidează cu ajutorul partenerilor externi, a declarat şeful diplomaţiei moldovene în interviu, citat de Agerpres.

UPDATE Preşedintele ceh Petr Pavel a subliniat miercuri, într-un discurs susţinut cu ocazia marcării a 79 de ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa, că, după o „reflecţie profundă”, fosta Germanie nazistă învinsă a devenit o ţară democratică, angajată în favoarea păcii şi a stabilităţii în Europa, transmite agenția DPA, citată de Agerpres. Este un „paradox istoric”, a remarcat preşedintele ceh, deoarece Rusia - care ea însăşi a fost invadată de Germania nazistă şi a făcut parte din coaliţia antihitleristă alături de Marea Britanie şi SUA - este astăzi ţară agresoare prin războiul său declanşat împotriva Ucrainei.

UPDATE Ambasadorii statelor UE au ajuns miercuri la un acord de principiu pentru ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei să fie folosite pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, a anunţat preşedinţia belgiană a Consiliului UE, scrie Digi24.

UPDATE Uniunea Europeană (UE) continuă să sancţioneze Rusia la peste doi ani după ce a invadat Ucraina, iar ambasadorii Celor 27 se reunesc miercuri seara la Bruxelles pentru a discuta despre un nou pachet de sancţiuni, al 14-lea de la începutul războiului, relatează RFI, comform News.ro.

UPDATE Premierul român Marcel Ciolacu a declarat miercuri, 8 mai, într-o conferință de presă la Buzău, că va avea o discuție cu președintele Klaus Iohannis în perioada următoare privind posibilitatea ca România să trimită Ucrainei singurul sistem de apărare antiaeriană Patriot care este funcțional.

UPDATE Armenia încetează finanțarea activităților Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Rusia, a declarat, miercuri, secretarul de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Erevan, Ani Badalian, informează agenția rusă de presă Interfax.

UPDATE Ucraina anchetează cu privire la aproximativ 50 de rachete balistice nord-coreene găsite pe teritoriul ucrainean, în contextul în care axa Phenian-Moscova se consolidează neîncetat.

UPDATE Parlamentul de la Kiev a adoptat miercuri un proiect de lege care permite anumitor categorii de deţinuţi să meargă să lupte pe front în schimbul unei amnistii, într-un moment în care Ucraina încearcă să mobilizeze mai mulţi soldaţi împotriva trupelor Rusiei, relatează AFP, conform Agerpres.

UPDATE Vicepremierul italian Matteo Salvini a declarat miercuri că preşedintele francez Emmanuel Macron este un politician "periculos" care ar trebui "să se trateze", după ce liderul de la Elysee a vorbit din nou despre posibilitatea trimiterii unor trupe în Ucraina pentru a susţine armata acesteia în războiul cu Rusia, relatează AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Ucraina a arătat miercuri că a ajuns să producă drone de atac cu rază lungă de acțiune la fel ca Rusia. Moscova folosește acest tip de arme de la începutul invaziei sale în Ucraina.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunță că a avut miercuri o convorbire cu premierul ungar Viktor Orban, pe care l-a invitat să participe la summitul pentru pace care va avea loc în iunie în Elveţia. „Poziția Ungariei este importantă pentru noi”, a scris Zelenski într-o postare pe X.

UPDATE Ungaria nu va participa la planul pe termen lung al NATO de a ajuta Ucraina, a declarat miercuri ministrul ungar de externe, numind planul o „misiune nebunească”. Aliații din cadrul NATO au convenit în luna aprilie să inițieze planificarea unui sprijin militar pe termen lung pentru Ucraina împotriva invaziei ruseşti, prin înființarea unui fond în valoare de 100 de miliarde de euro. Conform planurilor, NATO ar prelua unele activități de coordonare de la o coaliție condusă de SUA, cunoscută sub numele de grupul Ramstein, scrie Rador.

UPDATE Șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Sinegubov, a afirmat că “Rușii au lovit un teren de sport unde se jucau copii. Trei dintre aceștia sunt în stare extrem de gravă și au fost transportați la spital“. Potrivit acestuia, cei care au fost răniți sunt copiii de 12, 13 și 15 ani, care jucau fotbal, scrie Biziday. Sinegubov a mai transmis că trupele ruse au lovit și zone rezidențiale, în urma atacului desfășurat azi. Sunt persoane rănite, însă nu a fost publicat un bilanț clar până la această oră. Presa locală relatează despre cel puțin doi răniți, în afară de cei trei copii.

UPDATE A nins miercuri, 8 mai, la Moscova, iar orașul s-a acoperit cu o pătură albă, în ajunul Zilei Victoriei asupra Germaniei naziste, cea mai importantă sărbătoare a Rusiei, relatează EFE.

UPDATE Poliția de frontieră poloneză a anunțat miercuri că a arestat un dezertor din armata rusă, care a trecut ilegal în Polonia din Belarus, un aliat apropiat al Moscovei, relatează AFP.

UPDATE Forţele aeriene ucrainene au raportat că au doborât 39 din cele 55 de rachete lansate asupra mai multor regiuni şi 20 din cele 21 de drone Shahed lansate de ruşi, scrie Mediafax. „De ziua comemorării şi a victoriei asupra nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial, nazistul Putin a lansat un atac masiv cu rachete asupra Ucrainei. Întreaga lume trebuie să înțeleagă cine este cine. Lumea nu trebuie să dea o șansă noului nazism””, a declarat miercuri dimineaţă preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

UPDATE Doi suspecți care au gradul de colonel în administrația de stat a Ucrainei au fost reținuți de Serviciul de Securitate (SSU) pentru implicare într-un complot de asasinare a lui Volodimir Zelenski și a mai multor oficiali de la Kiev, scrie Spotmedia.

UPDATE Premierul român Marcel Ciolacu a declarat miercuri, 8 mai, într-o conferință de presă la Buzău, că va avea o discuție cu președintele Klaus Iohannis în perioada următoare privind posibilitatea ca România să trimită Ucrainei singurul sistem de apărare antiaeriană Patriot care este funcțional, scrie Libertatea.

UPDATE Poliția de frontieră poloneză a anunțat miercuri că a arestat un dezertor din armata rusă, care a trecut ilegal în Polonia din Belarus, un aliat apropiat al Moscovei, relatează AFP.

UPDATE Belgorod a fost supus atacurilor ucrainene încă din primele zile ale invaziei rusești pe scară largă a Ucrainei. Dar războiul a venit cu adevărat în oraș chiar la sfârșitul anului 2023, pe 30 decembrie, când Ucraina a lansat un atac masiv asupra centrului orașului rusesc, ucigând 24 de persoane și rănind peste 100. Meduza a publicat mărturiile mai multor locuitori din orașul aflat la doar 38 km de granița cu Ucraina, pe care le-au obținut jurnaliștii care publică pe site-ul independent Bereg, scrie Libertatea.

UPDATE A nins miercuri, 8 mai, la Moscova, iar orașul s-a acoperit cu o pătură albă, în ajunul Zilei Victoriei asupra Germaniei naziste, cea mai importantă sărbătoare a Rusiei, relatează EFE.

UPDATE Șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Sinegubov, a afirmat că “Rușii au lovit un teren de sport unde se jucau copii. Trei dintre aceștia sunt în stare extrem de gravă și au fost transportați la spital“. Potrivit acestuia, cei care au fost răniți sunt copiii de 12, 13 și 15 ani, care jucau fotbal, scrie Biziday. Sinegubov a mai transmis că trupele ruse au lovit și zone rezidențiale, în urma atacului desfășurat azi. Sunt persoane rănite, însă nu a fost publicat un bilanț clar până la această oră. Presa locală relatează despre cel puțin doi răniți, în afară de cei trei copii.

UPDATE Ucraina continuă să pregătească noi vizite ale partenerilor săi și să lucreze la acorduri de securitate pentru Kiev și pentru Europa, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său de marți seară. „Pregătim întâlniri și documente care se vor remarca cu siguranță în următoarele săptămâni. Noi vizite în Ucraina ale partenerilor noștri. Noi acorduri de securitate pentru țara noastră și pentru viața în Europa în general. Și desigur, vom continua să pregătim începerea negocierilor cu Uniunea Europeană în iunie”, a spus liderul de la Kiev.

UPDATE Lituania este pregătită să trimită soldați în Ucraina, în cadrul unei misiuni de instruire, a declarat pentru Financial Times premierul lituanian Ingrida Šimonytė. Ea a spus că are autorizația parlamentului pentru a trimite trupe în Ucraina în scopuri de pregătire, scrie ziarul citat.

UPDATE Ucraina a atacat în cursul nopții un depozit de carburant din orașul Lugansk, situat la 85 de kilometri distanță de frontiera cu Rusia. Atacul a fost efectuat cu o rachetă ATACMS, relatează canalele rusești de Telegram citate de Kyiv Post. Potrivit canalului ASTRA, cinci muncitori au fost răniți, iar mai multe locuințe din apropiere au rămas fără energie electrică după distrugerea liniei de tensiune de la depozit. Obiectivul lovit are 10 unități de stocare mari și 28 de unități mici. Distrugerea unei singure unități mari poate genera o pagubă de până la șase milioane de dolari, iar o unitate mică costă până la un milion de dolari, potrivit Spotmedia.

UPDATE Militarii Armatei Naționale din Republica Moldova participă alături de camarazii din România la exercițiul ”Wind Spring –2024”, care se desfășoară în perioada 8–24 mai la Centrul Național de Instruire Întrunită din Cincu, România, conform Știripesurse.

UPDATE În ultimele 24 de ore, rușii au lansat 84 de atacuri pe toată linia frontului, iar forțele ucrainene au lovi un post de comandă rusesc, un depozit de combustibil și lubrifianți și cinci zone în care erau concentrate trupele ruse, a anunțat miercuri Statul Major al armatei ucrainene. În total, trupele ruse au lansat o rachetă și 47 de lovituri aeriene asupra pozițiilor ucrainene și a zonelor populate. Peste 120 de localități din regiunile Harkov, Donețk, Zaporojie și Herson au fost bombardate de artileria inamică, scrie Spotmedia.

UPDATE Liderul cecen Ramzan Kadîrov a declarat, marți, cu ocazia ceremoniei de învestire a lui Putin de la Kremlin, că rușii trebuie să preia controlul asupra orașelor ucrainene Odesa și Harkov în luna mai. Ulterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar trebui „forțat” să semneze un tratat cu Rusia, mai spune Kadîrov, scrie Digi24.

UPDATE Soldatul american Gordon Black, arestat în oraşul rusesc Vladivostok cel puţin până la 2 iulie, a fost acuzat oficial de furt de natură să provoace pagube semnificative. El a fost reţinut la începutul lunii mai. Ministerul rus de Interne a anunțat marţi că o femeie de 32 de ani a depus o plângere împotriva suspectului în vârstă de 34 de ani. Cei doi se cunoscuseră în Coreea de Sud, unde el are baza, iar rusoaica lucra și au început o relaţie. Black a venit apoi în Vladivostok pentru a o vizita, cei doi s-au certat, iar ulterior ea a depus o plângere la poliţie în care îl acuză de furt de bani, a precizat ministerul. El a fost arestat într-un hotel local, după ce îşi cumpărase un bilet de avion pentru a se întoarce acasă. Pentagonul a precizat marţi că, înainte de arestarea sa în Rusia, sergentul de stat major nu numai că a încălcat regulile armatei, călătorind în Vladivostok fără autorizaţie, dar a făcut acest lucru după ce a trecut prin China. Pentagonul a mai spus că nu există nicio dovadă că Black ar fi plănuit să rămână în Rusia după încheierea concediului, scrie Spotmedia.

UPDATE Serviciile de informații militare britanice au raportat că Forțele Spațiale Militare Ruse au început să instaleze un al doilea focos pe principalele lor rachete lansate din aer, Kh-101, relatează BBC.

UPDATE Fostul premier bulgar Nikolai Denkov avertizează într-unt interviu pentru "El Periodico" asupra pericolului ca "alte state" să încerce să controleze Executivul, având în vedere rolul important pe care îl va juca în curând în tranzitarea de gaze către UE, conform Rador.

UPDATE Estonia a votat o rezoluţie prin care a declarat Biserica Ortodoxă Rusă instituție care sponsorizează agresiunea militară a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, informează Kyiv Independent.

UPDATE Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a acuzat miercuri, în ajunul Zilei Victoriei asupra Germaniei naziste sărbătorită în Rusia pe 9 mai, că „descendenţii lui Napoleon şi Hitler” vor să învingă din nou Rusia cu ajutorul anglo-saxonilor, informează agenția EFE, citată de Agerpres.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat, în cadrul unei conferinţe, că dacă Franţa trimite trupe în Ucraina, acestea vor reprezenta ţinte legitime pentru Moscova, scrie Mediafax. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a avertizat că o eventuală implicare a Alianţei Nord-Atlantice în războiul din Ucraina ar fi o mişcare periculoasă.

UPDATE Zelenski a declarat marți că statul insular Capul Verde a devenit prima țară africană care a fost de acord să participe la „summitul mondial pentru pace” menit să găsească o soluție la războiul de mai bine de doi ani dintre Ucraina și Rusia. Summitul, la care Rusia nu a fost invitată, va avea loc în Elveția la 15-16 iunie, iar Ucraina speră să obțină un amplu sprijin pentru a convinge Moscova să fie de acord cu termenii pe care Kievul îi consideră acceptabili. Ucraina a depus mari eforturi pentru a atrage de partea sa țări din Sudul Global, deși Rusia beneficiază de vechi legături cu acestea din perioada sovietică.

UPDATE Unitatea ucraineană de forțe speciale Kraken a difuzat marți o înregistrare video din orașul asediat Ceasiv Iar, din regiunea estică Donețk, care prezintă imagini cu luptele continue ce se dau în mijlocul unui peisaj devastat, dar susține că în prezent nu există niciun soldat rus în oraș, scrie The Kyiv Independent.

UPDATE Rusia folosește arme chimice pentru a-i alunga pe soldații ucraineni din tranșee și în linia de foc. Pe front în Ucraina este folosit la scară industrială. Colonelul în retragere al armatei britanice Hamish de Bretton-Gordon scrie despre acest lucru într-o rubrică pentru Telegraph. El spune că a văzut direct cât de mortale pot fi armele chimice ale lui Putin. „Incapabil să rupă spiritul și rezistența trupelor de la Kiev cu arme convenționale, Kremlinul recurge la atacuri cu gaze în stilul Primului Război Mondial. În timp ce oamenii de stat occidentali sunt ocupați să evite escaladarea pe care Putin și bătăușii săi o amenință aproape zilnic, Rusia a înșelat, liderii noștri, făcându-i să ignore amenințarea chimică”, scrie el.

UPDATE Rusia a desemnat Freedom House, o organizație nonprofit americană care militează pentru democrație la nivel internațional, drept organizație „indezirabilă”, a anunțat marți Biroul Procurorului General al Rusiei, potrivit The Kyiv Independent. Legea rusă privind "organizațiile indezirabile" a fost adoptată în 2015, prin intermediul acesteia fiind efectiv interzisă cooperarea cu aproximativ 160 de ONG-uri incluse de atunci pe listă.

UPDATE Cel puțin șase oameni, inclusiv o fetiță de șase ani și o femeie în vârstă de 91 de ani, au fost răniți marți în Nikopol, într-o zi cu intense bombardamente rusești asupra sud-estului regiunii Dnipropetrovsk, au anunțat autoritățile regionale, potrivit The Kyiv Independent. Într-o postare pe Telegram, guvernatorul Serhii Lisak a anunțat că 14 drone kamikaze și artileria rusească au lovit orașul Nikopol și comunitățile din jur. Inițial, el a precizat că patru persoane au fost rănite - două femei de 91 de ani și, respectiv, 50 de ani, precum și doi bărbați, de 37 și, respectiv, 40 de ani. Unul dintre bărbați se afla în stare gravă. Zece case, trei garaje și mai multe clădiri agricole au fost avariate în urma bombardamentelor rusești. Într-o postare ulterioară, Lisak a anunțat că numărul răniților a crescut la șase, printre care și o fetiță de șase ani.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico, idee confirmată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Parlamentul Ungariei adoptă o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE.

UPDATE Ucraina a creat noi unități de luptă în cadrul Gărzii Naționale, inclusiv regimente de drone, de asalt și de apărare antiaeriană. Potrivit ministrului de interne Ihor Klimenko, reorganizarea se bazează pe lecțiile învățate pe câmpul de luptă și pe rolul tot mai important al tehnologiilor moderne în război, notează Digi24.

UPDATE ”Moldova urmează pașii Lituaniei spre Uniunea Europeană. Noi suntem pe același drum, doar că Lituania și-a parcurs drumul pe timp de pace, dar Moldova îl parcurge în umbra războiului”, declara președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială de două zile la Vilnius, la invitația omologului lituanian, Gitanas Nauseda. Vizita are loc cu prilejul celei de-a 36-a aniversări a restabilirii Declarației de Independență a Lituaniei, Moldova fiind prima țara care a recunoscut acest act. 

UPDATE Marți, Parlamentul Ungariei a adoptat o rezoluție împotriva aderării Ucrainei la UE, dar și împotriva continuării asistenței europene acordate Kievului, scrie The Kyiv Independent.142 de membri ai parlamentului au votat în favoarea propunerii, 28 au votat împotrivă și 4 s-au abținut. Rezoluția precizează că Ungaria se opune aderării Ucrainei la UE, argumentând că țara se află în război și nu îndeplinește criteriile de aderare.

UPDATE Serviciul finlandez de securitate și informații a declarat că Rusia ar putea redirecționa resursele militare și de informații către alte țări europene odată ce conflictul din Ucraina se va încheia. „Capacitatea serviciilor secrete ruse în Europa a avut de suferit din cauza războiului, iar Rusia se pregătește să restabilească această capacitate. Resursele de informații și influență ale Rusiei, legate în prezent de Ucraina, vor deveni disponibile pentru a fi utilizate în alte părți după război”, a avertizat SUPO într-un comunicat, potrivit France24. SUPO a subliniat faptul că Finlanda va rămâne de interes pentru Rusia ca „țară NATO situată între Marea Baltică și regiunea arctică”, scrie Mediafax.

UPDATE Șeful regiunii Donețk din Ucraina, Denis Pușilin, instalat de Moscova la conducerea părților ocupate, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, într-o întâlnire difuzată marți la televiziunea de stat, că Ucraina mai controlează în prezent doar aproximativ 15-17% din regiune, scrie Reuters. 

UPDATE Doi activiști Greenpeace au țâșnit marţi, pe covorul roşu, în faţa preşedintelui francez Emmanuel Macron, care deschidea Summitul Nuclear de la Boulogne-Billancourt, şi l-au întrebat ”de ce cumpărăm uraniu de la Rusia”, relatează AFP.

UPDATE Rusia este, până acum, singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei, a declarat marți președintele Consiliului European, Antonio Costa. „Până acum există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a spus Costa într-un discurs adresat ambasadorilor Uniunii Europene la Bruxelles. „Obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei pe măsură ce prețurile la energie cresc. Profită de devierea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă asupra frontului ucrainean, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu ajunge în prim-plan.” Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli, despre care a spus că este acum contestată de Statele Unite, și a cerut tuturor părților din Orientul Mijlociu să revină la masa negocierilor. „Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Doar dreptul internațional le susține”, a spus el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. Un astfel de drum amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai”, notează Rador.

UPDATE Primul scut anti-drone al Europei include tehnologii ce sunt testate în prezent în Ucraina. Inițiativa poloneză, realizată în colaborare cu Norvegia, va fi finanțată cu bani europeni, iar costul total este estimat la aproximativ 3,5 miliarde de euro.Polonia a decis să investească în cel mai avansat sistem anti-drone din Europa după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al NATO în 2025. Inițiativa este realizată de un consorțiu polono-norvegian și a devenit și mai presantă odată cu atacul dronelor iraniene Shahed asupra Ciprului.Cu un cost de aproximativ 3,5 miliarde de euro, scutul anti-dronă dezvoltat de Polonia va fi finanțat prin împrumuturi UE în cadrul noului program Safe al UE. Acest lucru a cauzat însă tensiuni la Varșovia, scrie Financial Times. 

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deținătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienții europeni dacă aceștia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantitățile de armament înregistrează fluctuații semnificative în funcție de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendințele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidențial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiași cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversații telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligație în 2008, notează BBC. Croația a devenit, așadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.