Căsuțe de vacanță, într-unul dintre cele mai frumoase locuri din Moldova, cu o priveliște ce-ți taie respirația. Intenția de a construi acolo aparține familiei primarului comunei Horodiște, care a deținut, timp de un an, și funcția de deputat PAS. Familia Iurcu a procurat terenul de 12 hectare, anul trecut, de la o persoană fizică. Până în anul 2020, terenul era proprietate publică, dar mai apoi a fost privatizat, printr-o decizie a consiliului local. S-a aflat despre acest caz datorită unei petiții online, semnată de 40 de ONG-uri. Activiștii de mediu susțin că în zona unde ar urma să se înalțe casele ar putea să fie importante vestigii arheologice. Pentru a putea construi, proprietarii și autoritățile locale trebuie să obțină mai multe documente.
„Suntem în localitatea Horodiște, pe un teren de peste 12 hectare. După cum vedeți în spatele meu, aici au început niște lucrări de construcție, iar noi am aflat de la proprietari că aceștia vor să construiască aici o pensiune agroturistică. După ce câțiva activiști de mediu au atras atenția că aici se produc lucrări, autoritățile au decis sistarea lucrărilor. Proprietarii ne-au spus că, li s-a comunicat că vor primi autorizația pentru a construi în acest loc. E foarte interesant că primăria a decis să privatizeze acest teren, care face parte din această rezervație care oferă niște peisaje extraordinare, la doi pași de mănăstirea Țîpova”.
În scurt timp, la fața locului și-a făcut apariția o femeie, care s-a recomandat a fi proprietara terenului.
„- Eu văd că serios v-ați apucat de capul nostru, să ne distrugeți psihologic. În fiecare zi câte o televiziune și câte o organizație neguvernamentală. - Dar cine sunteți dumneavoastră? - Stăpâna terenului ăsta. - Noi vă căutam ca să vorbim. - Eu de-atâta am venit, că am înțeles că mă căutați. - Bine ați venit!”
Din discuție în discuție, am aflat că proprietara terenului de 12 hectare, situat într-un sit arheologic, este și soția primarului, tot ea fostă secretară în primărie. De ce a decis familia să cumpere acest teren?
„Copiii mei au revenit din Franța și au cumpărat acest teren de la fosta proprietară, doamna care a participat la licitație în 2021. - El era vândut înainte altcuiva? - Da, era vândut din 2021, procedura s-a pornit în 2020, ea durează pentru că sunt niște proceduri care trebuie respectate, iar în 2021 dumneaei a procurat, pe urmă au intervenit niște modificări, niște greutăți și dumneaei a decis să-l vândă. Și copiii mei, aflând că dumneaei vrea să-l vândă, l-au cumpărat”.
Conform datelor de la Cadastru, Vera Iurcu are circa o treime din teren. Restul suprafeței este deținută de fiica ei. Intenția familiei sale este să construiască aici o pensiune agroturistică, pentru turiștii care oricum vizitează zona și uneori campează aici. Deși deține acest teren de jumătate de an, femeia spune că nu este la curent cu valoarea culturală și naturală a zonei unde e amplasat acesta.
„Nu am fost la curent cu modificările care s-au efectuat în lege, că nu mai există construcții provizorii, ușor demontabile, toate sunt construcții și toate necesită autorizație de construcție. - Deci pentru asta ați fost amendați. - Da. - Dar despre faptul că terenul se află în rezervația peisagistică? - Nu a știut nimeni și nu am văzut un document negru pe alb că iaca de aici și până aici, e rezervație peisagistică”.
Lucrările de construcție au fost semnalate de către un grup de persoane din Țîpova, care au vrut să afle dacă sunt legale. Pentru asta, au apelat la un ONG, specializat în consultații privind chestiuni de mediu.
„Am cerut și noi explicații de la primărie...”, a spus directoarea executivă Eco Contact, Natalia Guranda-Butnaru.
Potrivit expertei, pentru a efectua lucrări în astfel de zone protejate, e nevoie de mai multe certificate și acte permisive.
„Avem noi o lege așa foarte frumoasă, care se numește „Valoarea impactului asupra mediului”, Legea 86 din 2014 care prevede ca, pentru unele activități este necesar să se desfășoare valoarea impactului asupra mediului. Respectiv, activitatea dată noi vedem că se încadrează asupra unor sate, să zicem așa, ecologice, sau căsuțe ecologice, care ulterior vor avea și o infrastructură. Vor avea și lumină, vor avea și un drum de acces, apă și canalizare, da. Iar pentru aceste tipuri de activități trebuie solicitată de la Agenția de Mediu evaluarea de impact asupra mediului. La solicitarea noastră, autoritatea publică locală a menționat că nu a făcut acest lucru, a menționat că acele căsuțe sunt ușor demontabile și respectiv nu au nevoie nici de proiect. Rolul nostru a fost doar de a informa Inspectoratul pentru Protecția Mediului să efectueze un control”.
De altfel, la fața locului a fost control la fața locului, condus de Agenția Națională de Arheologie. S-a constatat „deteriorarea stratului de cultură și a unor structuri arheologice prin lucrările de excavare a unor șanțuri în partea de est a sitului”. A fost întocmit și un proces verbal corespunzător și o prescripție, care a fost transmisă autorității publice locale, adică primăriei, care este condusă de soțul proprietarei terenului.
„La fața locului repede s-au adunat și polițistul de sector și un inspector de mediu, și noi am văzut că s-au făcut anumite lucrări. Primarul a zis că nu știe că acel loc prezintă teren cu patrimoniu arheologic, proprietarii la fel. Însă, le-am arătat și materiale arheologice scoase din șanțuri săpate anterior și s-au convins că astea sunt vestigii arheologice, le-am explicat. Situl arheologic a fost prospectat de o echipă mixtă moldo-germană în 2019 și a fost scanat în întregime și s-a dovedit că aceste lucrări s-au făcut într-o margine de sit, unde practic structuri arheologice lipsesc, din fericire pentru patrimoniul arheologic național”, a spus directorul general al Agenției Naționale de Arheologie, Vlad Vornic.
Vlad Vornic a mai anunțat că locul este cercetat pentru a-l elibera de posibile vestigii arheologice. La final, urmează să fie eliberat un certificat ce le va permite proprietarilor continuarea lucrărilor de construcție, doar că pe suprafețele stabilite de către agenție.
„Din punctul de vedere al Legii privind protejarea patrimoniului arheologic, atunci când se fac lucrări de excavare și sunt în acele locuri vestigii arheologice, se realizează această procedură numită descărcare de sarcină arheologică, care e de fapt o cercetare arheologică. Se înregistrează tot ce se descoperă, se recuperează vestigiile și apoi, pentru acel teren se emite un certificat de descărcare de sarcină arheologică și apoi poate fi folosit pentru diverse lucrări”.
Cazul este și în atenția Ministerului Mediului. Entitatea a dispus controale pentru a clarifica situația privind șantierul pornit în limitele sitului arheologic.
„Noi am recepționat la Minister acea petiție colectivă, am solicitat Inspecției pentru Protecția Mediului să verifice legalitatea lucrărilor pentru construcție pe terenul menționat. Într-adevăr s-au constatat niște lucrări care erau efectuate în lipsa avizului și a acordului de mediu, respectiv am solicitat IPM verificarea legalității tuturor lucrărilor, iar imediat ce vom avea un răspuns clar vom veni cu alte măsuri impiuse de lege. - E posibil să fie verificat modul în care acest teren a ajuns din proprietatea statului în proprietate privată? E în competența ministerului să se expună? - În primul rând, modul de privatizare nu este în competența ministerului, urmează ca organele abilitate să stabilească modul în care a fost privatizat terenul, respectiv noi nu ne putem pronunța pe acest subiect”.
Pentru lucrările neautorizate, proprietarii terenului au fost sancționați.
„Greșeala noastră a fost, am recunoscut, am achitat și amendă și nu ne-am pus contra nimănui. - V-au amendat și pe dumneavoastră? Eu știam că doar primarul a fost amendat. Ce amendă ați primit? - Noi am primit amendă 13 mii de lei, am achitat-o în 72 de ore și am achitat în jumătate pentru că am construit tumbele”.
Femeia speră să-și ducă planurile la bun sfârșit, mai ales că au fost cumpărate toate materialele pentru construcție. Au și primit asigurări că vor putea să ducă la capăt construcțiile.
„- Acum ce faceți, ați pierdut banii? - Iaca stăm, așteptăm. - Nu v-a spus nimeni, nimic? - În primul rând, de la Agenția Națională de Arheologie, domnul Vornic ne-a promis că, cât de curând ne va elibera un certificat de descărcare de sarcină și o să putem să construim. Că nu vor să construiască clădiri înalte, nu au făcut nivelări de teren, adică au vrut să păstreze natura cât de intact, neștiind de rezervație. Ei și-au dorit să păstreze natura cât mai neatinsă și au vrut să construiască, iată au ridicat doar tumbele”, am vorbit cu proprietara terenului și soția primarului de Horodiște, Vera Iurcu.
Femeia s-a arată supărată de faptul că autoritățile centrale nu au putut să-i prezinte documente, prin care să i se demonstreze, oficial, că nu are voie să construiască aici. De aceea, crede că există alte interese.
„Am înțeles eu că în râpă acolo e rezervația, noi suntem departe. Terenul nostru e după drum, încoace. - Din câte am înțeles, terenul ăsta se află în rezervație. - Nu, nouă ne-au arătat că rezervație e până la măslin acolo. - Aici arheologii ce au găsit? - Au găsit cioburi și au zis ei, eu nu-s sigură că au găsito la noi, o cănuță așa”.
Pentru că o bună parte din responsabilitate pentru păstrarea acestei zone îi revine administrației publice locale, am mers să-l căutăm pe primarul comunei. Dorel Iurcu deține funcția de primar în această comună începând cu anul 2011. În toată această perioadă, a lipsit doar un singur an de la conducerea primăriei, pentru că a fost ales deputat PAS. Acum doi ani însă a câștigat un nou mandat, deja ca primar PAS.
„De cine aveți nevoie? - De dl primar. - Dar l-ați anunțat cine sunteți? - De la tv8. - De la dvs au mai fost? - Care e legătura? - Nu, eu am întrebat. Nu. La moment, nu-i dlui”.
Am revenit la primărie, după filmarea pe care am avut-o pe vârful dealului. O angajată ne-a spus că l-a văzut chiar atunci pe primar. Însă, nu am mai dat de el. Nici la telefon nu a răspuns.
Am mai făcut o tentativă de a discuta cu primarul comunei. Pentru că nu ne-a răspuns la telefon, i-am lăsat mesaj, prin care i-am expus, pe scurt, de ce îl căutăm. Ne-a trimis un răspuns joi noaptea, prin care ne-a rugat să-i lăsăm familia în pace, pentru că de o lună sunt terorizați, de parcă cineva își dorește să-i distrugă psihologic. Iurcu a declarat că la mijloc ar fi niște interese, însă când l-am întrebat detalii, nu a mai revenit. Primarul ne-a expediat și explicația pe care a trimis-o Centrului Național Anticorupție, privind modul în care terenul a devenit din domeniul public în domeniul privat. Decizia a fost adoptată la sfârșitul anului 2020, iar o lună mai târziu terenul a fost cumpărat prima dată, în urma unei licitații. Iar în 2023, a fost procurat de familia primarului.
„Nu a trebuit nimănui acest teren până acum, nu erau situri, nu era nicio rezervație, nu a apărut nici o problemă atâția ani – acum, când s-au întors niște tineri din Diasporă să contribuie la dezvoltarea țării, la îndemnul Doamnei Președinte a Țării, Dna Maia SANDU, și au intenții bune de a realiza ceva frumos pe o pârloagă, s-au năpustit asupra lor din toate părțile, de parcă ar fi cei mai mari infractori și au comis cea mai groaznică și mai gravă crimă de pe Planetă”, este fragmentul cu care încheie primarul explicația.
Abonează-te la canalul nou de Youtube „Moldova Gândește” și activează clopoțelul pentru notificări!
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
