23 mai 2024, ora 10:31

Armata israeliană s-a retras din tabăra de refugiați din Jenin, în Cisiordania ocupată. Doisprezece palestinieni au fost uciși, inclusiv patru copii, un medic și un profesor, în timpul asediului care a început marți. Armata israeliană a susținut că desfășoară o operațiune de „combatere a terorismului” în oraș, dar martorii spun că forțele israeliene au tras în oameni la întâmplare pe străzi.

UPDATE Ungaria nu ar pune în aplicare pe teritoriul său eventualul mandat de arestare pe care l-ar emite Curtea Penală Internaţională (CPI) împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a indicat joi şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyás.

UPDATE Ministerul de Externe israelian i-a prevenit joi pe ambasadorii Irlandei, Spaniei şi Norvegiei că recunoaşterea statului Palestina de către ţările lor va avea 'consecinţe grave', transmit AFP şi EFE.

UPDATE Statele Unite sunt îngrijorate de faptul că premierul israelian, Benjamin Netanyahu, ar putea fi dispus să torpileze un potențial acord de normalizare cu Arabia Saudită, dacă acesta presupune încetarea războiului din Gaza și angajamentul de a lucra la o soluție cu două state pentru conflictul israeliano-palestinian, care durează de zeci de ani, scrie The Guardian.

UPDATE Familiile a şapte femei soldat israeliene care au fost capturate de Hamas în timpul atacurilor din 7 octombrie 2023 au publicat imagini explicite ale răpirii lor, pentru a pune presiune asupra guvernului premierului Benjamin Netanyahu ca să asigure eliberarea lor, relatează CNN. Videoclipul le arată pe femei - toate membre ale Forţelor de Apărare Israeliene (IDF) - aliniate la un perete, cu mâinile legate. Feţele unora dintre femei sunt învineţite şi însângerate. Imaginile au fost publicate anterior de Hamas, potrivit Forumului Familiilor Ostacilor. Grupul de campanie a obţinut imaginile chiar de la armata israeliană, care a editat anterior înregistrarea video pentru a exclude scenele cele mai tulburătoare.

UPDATE Președintele Columbiei, un critic fervent al Israelului, a ordonat deschiderea unei ambasade în Ramallah, fiind cea mai recentă mișcare diplomatică menită să îmbunătățească relațiile cu Palestina. Ziarul columbian El Espectador a raportat că această mișcare a fost planificată încă de anul trecut, președintele Gustavo Petro transmițându-și intenția de a trimite reprezentanță diplomatică acolo ambasadorului Palestinei în Columbia, Rauf al-Malki, în octombrie 2023. La începutul acestei luni, Columbia a anunțat și planuri de a întrerupe relațiile cu Israelul, Petro numindu-l pe premierul israelian Netanyahu „genocidar”. Ieri, liderii Norvegiei, Irlandei și Spaniei au declarat că țările lor vor recunoaște oficial Palestina ca stat săptămâna viitoare pentru a sprijini „pacea în Orientul Mijlociu”, determinând Israelul să își recheme imediat ambasadorii.

UPDATE Observatorul Euro-Med pentru Drepturile Omului a adunat mărturii de la 100 de palestinieni care au fost arestați în Gaza, spunând că forțele israeliene i-au supus pe deținuți în mod obișnuit la „crime oribile” inclusiv dispariții forțate, omoruri, tortură, tratamente inumane și violență sexuală. Mărturiile confirmă utilizarea torturii fizice și psihologice de către israelieni împotriva deținuților civili palestinieni, inclusiv „bătăi cu intenția de a ucide, violență sexuală, electrocutare, legarea la ochi și cătușe la mâini și picioare pe termen lung,” a declarat grupul cu sediul la Geneva.

UPDATE Secretarul american al Apărării i-a comunicat omologului său israelian, Yoav Gallant, că Washington se opune ferm unei cereri „scandaloase” depuse de procurorul Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, pentru emiterea de mandate de arestare împotriva sa și a prim-ministrului Netanyahu. „Secretarul Austin a reiterat obiecțiile puternice ale SUA față de cererea scandaloasă a procurorului Curții Penale Internaționale pentru emiterea de mandate de arestare împotriva liderilor israelieni”, se arată în comunicatul Departamentului Apărării. În cadrul cererii de luni, Khan a cerut, de asemenea, emiterea de mandate de arestare împotriva a trei lideri Hamas - Yahya Sinwar, Mohammed Deif și Ismail Haniyeh - pentru presupuse crime de război. Anterior, Austin a „încurajat guvernul israelian să încheie discuțiile cu Egiptul pentru redeschiderea traversării Rafah și reluarea fluxului de ajutor din partea Egiptului" în timpul convorbirii cu Gallant.

21 decembrie 2024, ora 14:20

Drone ucrainene au atacat orașul Kazan, sâmbătă dimineață, ca răspuns la bombardamentele ruse din Kiev. Autoritățile din Tatarstan au anunțat că cel puțin opt drone au fost implicate în atac: șase dintre ele au lovit clădiri rezidențiale, una a lovit o întreprindere industrială și una a fost doborâtă peste un râu, relatează site-ul Meduza, notează Libertatea.

Agenţiile de presă de stat ruse au raportat atacul cu dronă asupra unui complex rezidenţial din Kazan, un oraş situat la aproximativ 800 km est de Moscova. Din cele opt atacuri ale dronelor, şase s-au înregistrat asupra unor structuri rezidenţiale.

Nu au fost raportate victime, au precizat agenţiile, citând autorităţile locale. Canalul Telegram Baza, care este apropiat de serviciile de securitate ale Rusiei, a publicat imagini video neverificate care arată un obiect aerian care se prăbuşeşte într-o clădire înaltă, producând o minge de foc mare. Drona, care a încercat să atace o întreprindere industrială, nu a lovit ținta, a informat serviciul de presă al șefului Tatarstanului. 

Trei valuri de atac 

Ministerul rus al Apărării a declarat că dronele forțelor armate ucrainene au atacat Kazanul în trei valuri și din direcții diferite între orele 07.40 și 09.20. „Trei vehicule aeriene fără pilot ale forțelor armate ucrainene au fost distruse de sistemele de apărare aeriană aflate în serviciu, iar alte trei UAV-uri au fost suprimate de sistemele de război electronic”, a spus ministerul.

Dronele au lovit clădiri rezidențiale din cartierele Sovetski, Kirovski și Privolzhski din Kazan. Două dintre acestea, judecând după înregistrările video ale martorilor oculari, s-au prăbușit în clădirea rezidențială de 37 de etaje „Azure Skies” de pe bulevardul Albert Kamaleev. Două drone s-au prăbușit în complexul rezidențial de 23 de etaje din Manhattan, pe tractul Orenburgski. O dronă a lovit acoperișul unei clădiri rezidențiale cu patru etaje de pe strada Clara Zetkin. Baza relatează că dronele s-au prăbușit și în case de pe străzile Yukozinskaia, Khadi Taktash și Red Position. Autoritățile din Tatarstan au declarat că în Kazan nu au existat morți sau răniți. Cu toate acestea, canalul Shot a raportat că trei persoane au fost rănite, majoritatea având tăieturi din cauza geamurilor sparte. 

Zeci de persoane, evacuate 

Locuitorii clădirilor rezidențiale avariate și mai mulți muncitori au fost evacuați. În plus, din cauza atacului cu drone, autoritățile au efectuat evacuări selective ale școlilor „acolo unde a fost necesar din motive de securitate”.

„Copiii au fost duși la subsol”, a informat Primăria Kazan. În timpul atacului, localnicii s-au refugiat, inclusiv la metrou. Comisia de anchetă a deschis un dosar penal privind săvârșirea unui atac terorist. Aeroportul Kazan a întrerupt temporar sosirile şi plecările zborurilor, în urma unui atac cu dronă ucrainean asupra oraşului. În Tatarstan, toate evenimentele publice planificate pentru perioada 21-22 decembrie au fost anulate.