23 mai 2024, ora 10:31

Armata israeliană s-a retras din tabăra de refugiați din Jenin, în Cisiordania ocupată. Doisprezece palestinieni au fost uciși, inclusiv patru copii, un medic și un profesor, în timpul asediului care a început marți. Armata israeliană a susținut că desfășoară o operațiune de „combatere a terorismului” în oraș, dar martorii spun că forțele israeliene au tras în oameni la întâmplare pe străzi.

UPDATE Ungaria nu ar pune în aplicare pe teritoriul său eventualul mandat de arestare pe care l-ar emite Curtea Penală Internaţională (CPI) împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a indicat joi şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyás.

UPDATE Ministerul de Externe israelian i-a prevenit joi pe ambasadorii Irlandei, Spaniei şi Norvegiei că recunoaşterea statului Palestina de către ţările lor va avea 'consecinţe grave', transmit AFP şi EFE.

UPDATE Statele Unite sunt îngrijorate de faptul că premierul israelian, Benjamin Netanyahu, ar putea fi dispus să torpileze un potențial acord de normalizare cu Arabia Saudită, dacă acesta presupune încetarea războiului din Gaza și angajamentul de a lucra la o soluție cu două state pentru conflictul israeliano-palestinian, care durează de zeci de ani, scrie The Guardian.

UPDATE Familiile a şapte femei soldat israeliene care au fost capturate de Hamas în timpul atacurilor din 7 octombrie 2023 au publicat imagini explicite ale răpirii lor, pentru a pune presiune asupra guvernului premierului Benjamin Netanyahu ca să asigure eliberarea lor, relatează CNN. Videoclipul le arată pe femei - toate membre ale Forţelor de Apărare Israeliene (IDF) - aliniate la un perete, cu mâinile legate. Feţele unora dintre femei sunt învineţite şi însângerate. Imaginile au fost publicate anterior de Hamas, potrivit Forumului Familiilor Ostacilor. Grupul de campanie a obţinut imaginile chiar de la armata israeliană, care a editat anterior înregistrarea video pentru a exclude scenele cele mai tulburătoare.

UPDATE Președintele Columbiei, un critic fervent al Israelului, a ordonat deschiderea unei ambasade în Ramallah, fiind cea mai recentă mișcare diplomatică menită să îmbunătățească relațiile cu Palestina. Ziarul columbian El Espectador a raportat că această mișcare a fost planificată încă de anul trecut, președintele Gustavo Petro transmițându-și intenția de a trimite reprezentanță diplomatică acolo ambasadorului Palestinei în Columbia, Rauf al-Malki, în octombrie 2023. La începutul acestei luni, Columbia a anunțat și planuri de a întrerupe relațiile cu Israelul, Petro numindu-l pe premierul israelian Netanyahu „genocidar”. Ieri, liderii Norvegiei, Irlandei și Spaniei au declarat că țările lor vor recunoaște oficial Palestina ca stat săptămâna viitoare pentru a sprijini „pacea în Orientul Mijlociu”, determinând Israelul să își recheme imediat ambasadorii.

UPDATE Observatorul Euro-Med pentru Drepturile Omului a adunat mărturii de la 100 de palestinieni care au fost arestați în Gaza, spunând că forțele israeliene i-au supus pe deținuți în mod obișnuit la „crime oribile” inclusiv dispariții forțate, omoruri, tortură, tratamente inumane și violență sexuală. Mărturiile confirmă utilizarea torturii fizice și psihologice de către israelieni împotriva deținuților civili palestinieni, inclusiv „bătăi cu intenția de a ucide, violență sexuală, electrocutare, legarea la ochi și cătușe la mâini și picioare pe termen lung,” a declarat grupul cu sediul la Geneva.

UPDATE Secretarul american al Apărării i-a comunicat omologului său israelian, Yoav Gallant, că Washington se opune ferm unei cereri „scandaloase” depuse de procurorul Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, pentru emiterea de mandate de arestare împotriva sa și a prim-ministrului Netanyahu. „Secretarul Austin a reiterat obiecțiile puternice ale SUA față de cererea scandaloasă a procurorului Curții Penale Internaționale pentru emiterea de mandate de arestare împotriva liderilor israelieni”, se arată în comunicatul Departamentului Apărării. În cadrul cererii de luni, Khan a cerut, de asemenea, emiterea de mandate de arestare împotriva a trei lideri Hamas - Yahya Sinwar, Mohammed Deif și Ismail Haniyeh - pentru presupuse crime de război. Anterior, Austin a „încurajat guvernul israelian să încheie discuțiile cu Egiptul pentru redeschiderea traversării Rafah și reluarea fluxului de ajutor din partea Egiptului" în timpul convorbirii cu Gallant.

05 octombrie 2024, ora 23:45

Noua ediție Verde-n ochi cu Mariana Rață este despre pensii. În ultima perioadă, am discutat cu mai mulți pensionari de la noi. Toți ei se plâng de pensia mică pe care o primesc. O bătrânică din Cantemir cu greu își stăpânea lacrimile în timp ce îmi vorbea despre pensia ei de 1200 de lei, din care cu greu se descurcă singură. Femeia întreba disperată când se vor mări pensiile și pentru bătrânii noștri necăjiți.

Ca să răspund la întrebare, voi apela din nou la cifre oficiale. Pensia medie a unui bătrân din R. Moldova este astăzi în jur de 200 de euro. Este de aproape zece ori mai mare decât la începutul anilor 2000, dar la fel ca atunci cu greu acoperă cheltuielile minime de existență ale unui om. Mai mult de jumătate din pensie, bătrânii noștri o dau pe produse alimentare. Mănâncă prost, se îmbracă prost, iar iarna economisesc pe lemne și cărbune și îndură frig. 

La începutul anilor 2000, la fel de trist arăta și viața pensionarilor din România. Un bătrân din Iași sau București ridica pe atunci o pensie medie de 30 de euro, din care cu greu lega tei de curmei. Astăzi, la 17 ani de când România este membră a Uniunii Europene, pensia medie din țara vecină a ajuns la aproape 500 de euro, mai mult decât câștigă mulți salariați de la noi. Cu toate acestea, bătrânii din România au printre cele mai mici pensii din UE. 

Știu, e greu să vă închipuiți, dar moș Thomas din Danemarca sau Olanda primește astăzi o pensie medie de 3000 de euro. Vă imaginați?! De 15 ori mai mult decât moș Vasile din Gura Galbenă. Asta chiar dacă prețurile pentru produse alimentare și medicamente în aceste două țări nu sunt cu mult mai mari decât cele de la noi. Și am să vă demonstrez asta un pic mai târziu. 

Pensia medie din Uniunea Europeană este de circa 1400 de euro. Iar în Italia, țara UE în care au plecat multe femei din Moldova să îngrijească de bătrâni, pensionarii primesc chiar mai puțin decât media europeană, în jur de 1200 de euro. 

Și ultimul exemplu pe care vreau să vi-l dau se referă la Țările Baltice. În 1990, noi am avut același start ca și ei. Ne-am trezit într-o bună zi lângă ruinele Uniunii Sovietice, puși în fața unei alegeri complicate. Rămânem lângă dărâmături, să-i plângem de dor, sau ne căutăm un alt rost în lume, alături de țări dezvoltate. Noi am ales ruinele. Estonia, Letonia și Lituania au ales calea spre UE. Astăzi, acei oameni, ajunși la vârsta de pensionare, ridică lunar 640 de euro. Și asta în condițiile în care prețurile în țările baltice sunt chiar mai mici decât în Moldova.

Știu, veți zice că și în Rusia pensiile sunt bune. Nimic mai fals! Pensia medie din țara lui Putin este astăzi de circa 220 de dolari, mai puțin decât în oricare din țările membre ale Uniunii Europene. Din cauza inflației și a deprecierii rublei, astăzi, un pensionar din Rusia primește cam aceeași pensie ca unul din Moldova. O sumă din care cu greu poți supraviețui. 

Și pentru a vă convinge definitiv că tot ce vă spun este adevăr curat, am decis să fac un experiment. Am verificat ce poți cumpăra dintr-un magazin din Danemarca, Lituania, Moldova și Rusia din pensia pentru o zi primită de bătrânii din aceste state. Vedeți mai jos ce am reușit să adun în coș din magazinele online din fiecare dintre aceste țări.

În Danemarca, banii din pensia pentru o singură zi, circa 745 de coroane daneze, sau 100 de euro, i-ar ajunge unui senior ca să își cumpere câte jumătate de kilogram de carne de pui, de porc și de vită, jumătate de kilogram de somon, jumătate de kilogram de alt tip de pește de mare, pâine, gem, unt, dulciuri, fructe și legume, vreo 3 kilograme de făină, orez și alte cereale, detergenți și produse de igienă. Toate cât să îi ajungă pentru aproape o lună. 

În Lituania, pensia de o zi, de 21 de euro, îi ajunge unui bătrân să își cumpere 1 kilogram de carne, legume și fructe, unt, lapte, cașcaval, pâine și chiar mai multe produse de cofetărie. Toate acestea, pentru aproape o săptămână de trai.

Pensia de o zi pentru un bătrân din Moldova cu greu îi ajunge pentru o pâine, un lapte, 1 kilogram de cartofi și unul de mere, 300 de grame de cei mai ieftini crenvurști, 6 ouă și 1 kilogram de hrișcă. 

Pensionarul rus, din pensia sa de o zi, își poate cumpăra aproape aceleași produse ca și cel din Republica Moldova, doar că în loc de 300 de grame de crenvurști, i-ar ajunge bani pentru 900 de grame de carne de pui. 

Probabil nu mai are rost să vă spun că niciun pensionar din Uniunea Europeană nu îndură foamete și frig. Statele UE au programe speciale de a-i ajuta pe bătrânii singuratici cu venituri mici. În schimb, potrivit datelor oficiale, în Rusia, fiecare al patrulea bătrân trăiește sub pragul de sărăcie. În Republica Moldova – fiecare al treilea. 

Pe final, vă spun verde-n față că e timpul să alegem cu mintea ce fel de viață ne dorim la bătrânețe. Una decentă, ca în UE, sau una sub pragul de sărăcie, ca în Moldova sau Federația Rusă.