Un pensionar din Ialoveni, care a lucrat decenii la rând în construcții și fără gram de cunoștințe juridice, s-a pus contra sistemului. Bărbatul vrea să demonstreze că mii de persoane, care se pensionează în primele trei luni ale anului, indiferent de ce an vorbim, sunt discriminați față de ceilalți care ies începând cu luna aprilie. Și asta pentru că în prima situație li se aplică niște coeficienți mai vechi, care sunt depășiți de timp. În cazul lui, pensia putea fi mai mare cu 400 de lei. Respectiv, a început să bată la ușile tuturor instituțiilor care au tangență cu problema invocată de el. De patru ani, de când tot face navete, încă nu a dat de capăt. Cazul său a fost discutat și la Parlament și continuă să mai fie discutat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
„- Îmi zice Valeriu Șuparschi, îs născut în 31 ianuarie 1957. La pensie am ieșit în martie 2020. - Ce pensie ați avut? - 3125. - Dar nu ați fost de acord cu ea? - Desigur că nu”.
Când a ieșit la pensie, în martie 2020, Valeriu Șuparschi avea un stagiu de muncă ce însuma 37 de ani și 2 luni. Toată această perioadă a muncit în construcții, cu excepția a cinci ani, când a lucrat la o fabrică de înghețată. Așa cum a spus și el mai sus, i-a fost calculată o pensie de 3125 de lei. Bărbatul consideră că suma trebuia să fie mai mare cu 410 lei și asta pentru că în formula de calculare au fost folosiți coeficienții nu din anul precedent pensionării - în cazul lui anul 2019 -, ci coeficienții din anul 2018. Acest lucru este din cauza că este născut în primele trei luni ale anului, când noii coeficienți încă nu sunt gata, consideră pensionarul.
„Eu am ieșit cu pensia 3125, nu cu coeficienții care trebuiau. După documentele pe care le țin în mână, diferența dintre coeficienții din anul 2018 și 2019, pentru pensia mea, este de 410 lei. Dar la soție e încă și mai mare. Adică, coeficienții în formulă joacă rolul principal”.
Convins că are dreptate, Valeriu Șuparschi a început o luptă cu sistemul, în care intră mai multe instituții. Printre cele mai importante se numără: Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Casa Națională de Asigurări Sociale și Biroul Național de Statistică. Și astfel, după aproape 40 de ani dedicați construcțiilor, de când e la pensie, s-a aprofundat în studierea legislației privind calcularea pensiei.
„M-am pregătit, am stat de vorbă cu doi miniștri de la minister. Întâi cu Spătaru de la minister, acum cu dl Buzu. O dată-n două săptămâni mă duc la minister. Mă sun cu CNAS, mă sun cu BNS, unde mi se da răspunsul că totul este legitim. Dar nu este așa. Dacă doi oameni sunt născuți într-un an, dar în aceste trei luni - ianuarie, februarie și martie, și femeile - după luna iulie, apoi noi suntem amăgiți. Am răspuns de la Consiliul discriminării unde au găsit, apoi eu vreau să bat în această lege. Legea 121 din anul 2012, unde e clar scris cum instituțiile trebuie să socoată, să modifice legile și hotărârea Guvernului. Toate aceste socoteli le influențează BNS-ul. Acești coeficienți, ei pot să-i socoată și până în ianuarie-februarie, dar ei nu vor”.
Pensionarul consideră că, din cauza acestor coeficienți, atât el, cât și soția sa, ratează, în prezent, câte o mie de lei lunar.
„Iată pensia mea, care eu singur am socotit-o și am arătat-o la toate instituțiile, unde s-a găsit greșeală. După adresarea la toate instituțiile, Consiliul de egalitate, a găsit peste 400 de lei mie. Dar soției, CNAS nu a vrut să facă. Iată toate scrisorile mele către instituții și răspunsurile. Mapa e plină. Cel mai scurt se poate așa: cum de înlăturat discriminarea pensionarilor în Republica Moldova. Iată acuma, din al cincilea an, s-a început, ministerul a înțeles că trebuie să modifice. Eu i-am spus dlui Buzu, faceți ce vreți, inventați, dar să fie scoasă această discriminare. Iată acum, eu fac lucrul CNAS-ului, ministerului și BNS-ului”.
Pe lângă drumurile către aceste instituții ale statului, pensionarul a mai fost sfătuit să depună o plângere în judecată.
„Toți avocații la care m-am adresat mi-au spus așa: o să umbli, o să-ți pierzi nervii, dar în final o să pierzi. Am un avocat de aici din Ialoveni, el fix așa s-a adresat, a fost și deputat, s-a adresat la judecătorie și tot a pierdut. Mi-a zis că să-i spun cum se va termina istoria mea. Dar simt că acum nu vom rezolva problema asta”.
Pe de altă parte, conducerea Casei Naționale de Asigurări Sociale susține că nu e nicio greșeală la mijloc.
„Persoanele care se pensionează în perioada 1 ianuarie - 31 martie, se aplică coeficienții de valorificare, care sunt aprobați anual de Guvern, în baza salariului anului precedent perioadei de pensionare. Dacă acum, o persoană se pensionează după 1 aprilie, se aplică acei coeficienți care au fost stabiliți pentru anul 2023, dar dacă s-a pensionat între 1 ianuarie - 31 martie, sunt coeficienții pentru anul 2022. Însă, este important de spus că persoana beneficiază și de indexarea din 1 aprilie”, a spus șefa adjunctă a unei direcții a CNAS, Cnasolga Mihaeș.
„- Este vreo discriminare? - Nu. Oamenii trebuie să se documenteze înainte de a se pensiona”, a declarat directoarea CNAS, Elena Țîbîrnă.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale susține că este în căutare de soluții.
Pentru a obține un tablou și mai complet al situației invocate de Valeriu Șuparschi, am solicitat răspuns și de la Biroul Național de Statistică. Am primit confirmare că solicitarea a ajuns și că a fost expediată directorului biroului, dar până la ora difuzării acestui reportaj, nu am primit un răspuns.
Abonează-te la canalul nou de Youtube „Moldova Gândește” și activează clopoțelul pentru notificări!
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae