Alegerile europarlamentare sunt în curs de desfășurare în aceste zile în țările blocului comunitar, iar în acest contex, publicația Politico a analizat 16 rezoluții ale Parlamentului European care critică Rusia pentru a afla care au fost principalii aliați ai Kremlinului în legislativul UE.
De obicei, rezoluțiile parlamentare critice la adresa Moscovei au fost susținute de o majoritate largă a eurodeputaților. Acestea au vizat teme precum consolidarea militară rusă la granița cu Ucraina și otrăvirea politicianului de opoziție Alexei Navalnîi.
Au fost însă câțiva aleși europeni care s-au opus textelor anti-Rusia, s-au abținut sau au lipsit de la vot. Potrivit Politico, care a analizat voturile asupra a 16 rezoluții din perioada 2020 – 2024, există 30 de legislatori care s-au abținut cel mai mult de la susținerea acestor texte, iar două treimi dintre ei candidează acum pentru un nou mandat.
Cea mai mare parte sunt deputați de extremă stânga și de extremă dreapta din grupul Identitate și Democrație și grupul Stânga, majoritatea celorlalți fiind neafiliați. Printre eurodeputații de pe lista întocmită de Politico se numără Tatjana Ždanoka, care a fost acuzată de spionaj pentru Rusia. Europarlamentara letonă, care nu candidează din nou în acest an, a negat acuzația, afirmând: „Da, sunt un agent, un agent pentru pace”. Dintr-o investigație proprie a Parlamentului a reieșit că ea a încălcat codul de conduită al deputaților europeni, Ždanoka fiind amendată cu 1.750 de euro.
Maximilian Krah, candidat principal al partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a încetat campania și a renunțat la rolul de lider al AfD după o serie de scandaluri, nu a susținut niciunul dintre textele care critică Rusia. Și alți parlamentari AfD au egalat în mare parte recordul său de vot, potrivit sursei citate.
De asemenea, politicianul olandez Marcel de Graaff, care a renunțat la grupul ID din cauza a ceea ce a declarat că a fost o poziție antirusească și al cărui asistent este implicat într-o anchetă privind propaganda rusă, a votat „nu” la fiecare vot anti-Rusia la care a participat.
În 2022, o investigație publicată de Irish Times a arătat că ei au fost acoperiți pe scară largă în presa controlată de stat din Rusia, China și din alte părți, fiind prezentați, în general, ca susținători ai politicilor acestor guverne. Daly și-a apărat poziția împotriva sancțiunilor afirmând că „răspunsul la război nu este mai mult război, ci pacea, iar pacea nu este livrată prin țeava unui pistol. Ea este livrată prin diplomație, prin dialog”.
Registrele de vot dezvăluie, de asemenea, diviziuni profunde în cadrul grupurilor politice din Parlamentul European, precum și că unii legislatori și-au atenuat poziția, optând din ce în ce mai mult pentru abțineri decât pentru voturi „nu”, pe măsură ce războiul Rusiei din Ucraina s-a prelungit.
