16 iunie 2024, ora 10:00

De-a lungul anilor, o mulțime de moldoveni, numărul exact nu-l putem cunoaște, au trecut prin experiențe dezamăgitoare atunci când au ales să lucreze în străinătate. În majoritatea situațiilor, este vorba de nerespectarea promisiunilor privind salariile sau condițiile de lucru. 

Prima istorie este despre o femeie care se află la muncă în Italia din anul 2019. A acceptat să-și spună public experiența, doar că ne-a cerut să-i protejăm identitatea. Doamna a apelat la serviciile unei agenții private de recrutare, despre care a auzit întâmplător, în timp ce se afla într-un microbuz. În Italia are grijă de o bătrână, post de muncă oferit de agenție. Deși spune că a semnat un contract, partea ce ține de salariul agreat nu este respectată. 

„Ei așa și spun: Nu vă place, duceți-vă în altă parte. - Dar când vi se plătește puțin, ei ce vă spun, adică cum vi se explică că iată ei vă achită atât de puțin? - Cum vă zic. Unica soluție: Eu nu vă țin, vreți să mergeți în Moldova, duceți-vă în Moldova. Am ridicat întrebarea, am telefonat proprietarul și mi s-a spus că, se plătește la toți totuna, și, Ala, dacă-ți place muncește, dacă nu-ți place.... și atât. - Adică vedeți o indiferență? - Da”.

Femeia explică această situație prin faptul că unele moldovence merg să lucreze în Italia, fără să dețină acte europene. În acest fel, devin mai vulnerabile, iar agențiile de recrutare profită de acest aspect. 

„Promisiuni... promisiuni, cum vă zic, știți, este un Nu aici. Moldovencele care vin și care au nevoie de muncă - acceptă așa cum este. Adică, și mai este când nu-i cu toate documentele în regulă, că ar putea să ne dea o mână de ajutor ca să nu facem documentele în regulă, dar lor le este convenabil să ne lase așa. Că de ce? Că a fost sanatoria asta cum se mai numește, când a făcut songiorno pentru vizele de muncă, dar lor le este convenabil ca să ne țină așa”.

Nu doar salariul lunar este o problemă, dar și volumul orelor de muncă, ne spune femeia. 

„- Ce salariu dvs primiți? - Nu corespunde contractul cu orele de muncă și nu corespunde nimic. - Câte ore sunteți nevoită să lucrați și cât scrie în contract cât trebuie să lucrați, dacă nu corespunde? - În contract scrie 4-5 ore, că mi se arată salariu mai mic - una. Eu lucrez de la opt până la opt, dar în familie nu poți, că baba e pe picioare, de exemplu cum acuma, ea se culcă la zece. Tu de nevoie stai până la zece. - Ce salariu primiți? - Eu acuma la moment am 1200. Dar am liber sâmbăta și duminica, și sărbătorile care le sărbătoresc italienii, și două ore libere pe zi”. 

Femeia abia așteaptă să primească pașaportul românesc și crede că acest statut îi va aduce beneficii la locul de muncă. 

O altă moldoveancă în Italia, o altă istorie despre încălcarea promisiunilor privind condițiile de muncă. 

„Ei mă plăteau așa cum a fost înțelegerea de la început, necătând că după contract era altă plată. - Ce sumă lunar dumneavoastră primeați de la ei? - Vă spun, atunci aveam, lucrând toate zilele, toate orele, aveam 1050. Pe când, după ce m-a trimis domnul avocat să-mi facă toată recalcularea, trebuia să-mi plătească pe lună 1680”.

Victor, la vârsta de 19 ani, a decis să plece la muncă în Belgia. Prin intermediul unei postări pe Facebook, a găsit un loc de lucru în construcții. Două luni a fost nevoit să lucreze fără pauze, cu gândul că va avea și un salariu mai mare, dar banii, care i-au fost promiși, nu i-a mai primit. 

„Tatăl meu a fost deja plecat în Belgia. După ce am finisat armata trebuia să plec undeva că, momente că, nu am avut nici școală. Orice băiat din Moldova cam așa și face, pleacă peste hotare. După care am ajuns într-o companie găsită prin internet, în care a fost înțeleasă o sumă anumită de bani, adică care trebuia să fie achitată lunar. Adică nu săptămânal, dar era să fie achitată lunar. - Ce sumă era? - Acolo era pe oră, dar era chestia că se achita lunar. Era în jur la 11 euro pe oră, așa, după care noi scriam undeva 9, 10 ore, 11 ore... le scriam undeva într-un bloknoțel, după le dădeam la sfârșitul săptămânii”. 

„Am lucrat, am fost nevoiți câteodată să lucrăm chiar și cu sâmbetele, chiar și duminicile. Ne rugau, hai băieți că vă dăm ceva extra sau chestii de astea amăgitoare. După ce s-a ajuns la data când trebuia să primim salariul, mergea chestia că: Băieți puteți să ne așteptați un pic că nou nu ni s-a achitat, că stăpânul casei nu s-a achitat. După care a trecut o săptămână, două, trei, o lună și o lună jumate. După care noi ne-am dat seama că nu, aici nu va mai merge vorba de nici un ban”. 

„Băieți, tot normal, nu vă faceți griji. Puteau să mai vină să ne amăgească ochii, să ne aducă ceva mâncare, chestii din astea, sau să ne dea voie mai devreme un pic de la lucru într-o zi. Știi, așa, să ni se pară că totul e ok, totul e în regulă”. 

„Ne-am împrumutat de bani care și cum a putut. Reieșind din faptul că, am fost împrumutat în jur de 2000 de euro ca să pot să supraviețuiesc timpul ăsta că, eu mă gândeam că, o să vină data, asta banii și o să pot să mă achit cu tot. Dar bine, până la urmă nu s-a mai întâmplat nimic. Asta a fost o sumă de 2500 de euro, trebuia să mi se achite pe orele lucrate pentru o lună, ne reieșind din extra, după luna ailaltă”. 

După ce a trecut prin această experiență dură, tânărul le recomandă celor care vor să lucreze peste hotare să fie foarte atenți la anunțurile pe care le găsesc online. De multe ori, în spatele acestor texte sunt capcane. 

„Internet, Facebook, sunt o grămadă de grupuri pe Facebook, în care „caut muncitori, caut lucrători” și fără contract de muncă - asta-i altă problemă. Nu problemă, dar o altă chestie care o fac băieții venind din Moldova, nu caută un lucru cu contract de muncă, adică se duc la negru, crezând că nu o să achite taxe. Dar ei nu cunosc de la bun start că, achitând taxele astea tu le întorci înapoi și cam ieși la mai mulți bani decât ai lucra la negru. 

Nici într-un caz să nu lucreze fără contract de muncă. Nici într-un caz! Astea sunt sfaturile de bază pe care aș putea să le dau. În al doilea rând, să se intereseze, să se uite pe internet, să afle denumirea, pentru că foarte multe companii au denumirea pe Facebook și acolo sunt recomandări care sunt date de alți oameni. Că așa am scos la iveală în Belgia o altă echipă, dar nu am mai fost acolo că au fost băieți tot amăgiți de bani. Dar bine măcar că am intrat și am văzut pe Facebook, că au scris acolo: Nu plecați la muncă, că o să fiți amăgiți de bani”. 

Un reportaj de Gabriela Ursu 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan

28 septembrie 2024, ora 20:58

Aproape săptămânal se întâmplă ca oamenii din jur să raporteze autorităților cazuri de abuz asupra animalelor. Vorbim de animale bătute, strangulate, călcate de mașini, jupuite de piele și chiar omorâte. Pe unele le vedem pe rețelele sociale și ne bagă-n sperieți, prin cruzimea de care dau dovadă protagoniștii. Deși abuzurile sunt sancționate prin lege, atât penal, cât și contravențional, pedepsele aplicate sunt adesea simbolice. Un bărbat din raionul Ialoveni, deși a împușcat un câine și și-a recunoscut vina, a fost absolvit de răspundere penală. A nimerit sub amnistie. 

Cazul a avut loc în data de 5 iulie 2020, în fața porții unei baze de odihnă de pe malul lacului Răzeni. Potrivit constatărilor judecătorești, în jurul orei 7 și jumătate dimineața, inculpatul, fără să aibă vreun motiv întemeiat, a tras de două ori în direcția unui câine de rasă. În preajmă se afla stăpâna patrupedului, care se plimba. Femeia i-a cerut să se oprească, dar, se mai spune în hotărârea de judecată, a fost înjurată. În consecință, un glonte l-a nimerit pe câine și l-a rănit. Pe acest caz a fost dispusă o anchetă penală, în baza articolului Cruzimea față de animale. 

Cauza a fost instrumentată în instanță timp de aproape trei ani. În luna mai, anul trecut, instanța a decis ca persoana să fie eliberată de răspundere penală, fiind aplicată Legea Amnistiei cu ocazia celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova. Arma în schimb, de model Glock, a fost luată și dată în folosul statului. 

„Dumnealui, în anumite circumstanțe, aflându-se pe teritoriul unui lac, a fost deranjat, fiind proprietarul sau fiind administratorul acelui iaz, a fost deranjat de anumiți câini, erau și anumite persoane care se odihneau pe acel mal de lac. Acești câini au intrat pe teritoriul și respectiv, văzând că acești câini veneau spre dânsul, dumnealui s-a speriat și a scos arma de foc. Avea și permis și a împușcat într-un câine și respectiv l-a rănit. Nu l-a omorât, dar l-a rănit pe acel câine. Ca urmare, i-a fost intentat dosar penal, conform articolului 222-1 cod penal și ca urmare a fost dosarul trimis în judecată, doar că într-un final nu a fost aplicată o pedeapsă, deoarece a beneficiat de legea amnistiei.

Da, i-a fost ridicată și arma de foc, fiindcă este un obiect cu care s-a săvârșit infracțiunea, respectiv judecătorul a hotărât să aplice sechestru și să confiște arma de foc. - Pagube? - Da, desigur, a fost, respectiv, partea vătămată sau stăpânul acelui câine, s-a prezentat la un veterinar, acel câine a fost tratat, au fost suportate anumite cheltuieli, respectiv avocatul părții vătămate a venit cu acțiune civilă în instanța de judecată, prin care a solicitat anumite pagube materiale și morale, inclusiv. Și clientul meu, desigur, a achitat aceste pagube”, a spus avocatul inculpatului, Serghei Postica.

Avocatul susține că bărbatul și-a recunoscut vina în totalitate. Acum, cei doi vor să obțină ridicarea sechestrului de pe armă, dosarul fiind la Curtea de Apel Chișinău. 

„Am decis ca să atacăm la instanța de judecată, să vedem cât este de legal, adică la Curtea de Apel, am atacat această sentință, să vedem ce decide Curtea de Apel. Arma de foc urmează a fi restituită clientului meu? Și am solicitat restituirea armei înapoi, adică să nu fie pus sechestrat în contul statului, dar să fie restituită înapoi persoanei. Și va decide Curtea de Apel cât e de legală hotărârea prin instanță cu privire la ridicarea armei, sau punerea sechestrului. Și deja Curtea de Apel, încă nu au luat o decizie, suntem la curtea de apel și vedem ce va hotărî Curtea de Apel, dacă va întoarce arma înapoi sau nu-i va întoarce arma înapoi”. 

Chiar dacă bărbatul a fost absolvit de răspundere penală, datorită amnistiei, acest caz a fost o lecție pentru el. 

„Noi conștientizăm că nu trebuie să facă așa ceva, într-adevăr nu urmează orice câine, orice animal, nu trebuie să aplicăm cruzimea față de animale, ori noi conștientizăm că clientul meu și-a recunoscut vina, într-adevăr că nu trebuia să aplice arma de foc și respectiv, oricum rămâne în istoria lui că a avut un dosar penal și el a fost găsit vinovat, doar că a fost eliberat de pedeapsă, dar a fost găsit vinovat și clientul meu și-a recunoscut vina în instanța de judecată”. 

De la procurorul șef al raionului Ialoveni aflăm că, recent, a mai fost un caz privind cruzimea față de animale. 

„După cum am menționat, sunt două cauze: una a fost expediată cu acord de recunoaștere a vinovăției, în care făptuitorul și-a recunoscut vina, convenindu-se la o pedeapsă sub formă de amendă. În cealaltă cauză penală în care obiectul comiterii infracțiunii a fost o armă, a fost expediată cu rechizitoriu or arma respectivă a fost recunoscută ca corp delict și procurorul urmează să se expună pe marginea acestui corp delict în discursul său în instanța de judecată”, a declarat procurorul șef-interimar al Procuraturii Ialoveni, Ion Neguriță.

Procurorul este de acord că înăsprirea pedepselor ar putea reduce abuzurile față de animale.

„Aș menționa și atitudinea persoanelor față de aceste fapte. Or amenzile pot opri de a nu comite fapte, persoanele care conștientizează. Însă, de multe ori investigăm sau ajungem să investigăm persoane care comit asemenea fapte dintr-o simplă distracție. Pentru, eventual, a posta pe anumite rețele de socializare. Pentru a avea, nu știu, anumite vizualizări sau alte beneficii, sau pseudobeneficii, fapt, care ei ar considera că le obțin în rezultatul comiterii acestor infracțiuni. Dar, evident, că înăsprirea pedepselor, de fapt, ar determina aceste persoane să se gândească, cel puțin, încă o dată în plus, înainte de a comite asemenea acțiuni de cruzime față de animale, asemenea acțiuni.

Reieșind din pedepsele prevăzute de articolul respectiv, evident, este o infracțiune din categoria celor ușoare. Evident, înăsprirea pedepselor ar putea determina persoanele să nu mai comită asemenea fapte”. 

Cea mai mare pedeapsă, prevăzută de legislația Republicii Moldova, pe aspectul cruzimii față de animale, este atunci când victima moare. Agresorul riscă cel mult 3 ani de închisoare. 

Un reportaj realizat de Gabriela Ursu 
Imagini și montaj de Vlad Glinjan