08 iulie 2024, ora 23:01

Moscova descrie drept „isterii ale regimului de la Kiev” imaginile dramatice apărute pe rețelele de socializare după ce spitalul Okhmatdyt din Kiev a fost lovit luni de cel puțin o rachetă, relatează TASS, citat de hotnews.ro. De altă parte, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a acuzat Rusia că „vizează fără milă civilii ucraineni”, iar Ucraina „are nevoie de apărare aeriană acum”, după loviturile masive rusești care au făcut zeci de morţi şi răniţi, relatează AFP.

„Declarațiile reprezentanților regimului de la Kiev cu privire la presupusa lovitură deliberată cu rachete de către Rusia asupra țintelor civile sunt absolut neadevărate”, informează un comunicat publicat de ministerul rus al apărării.

„Numeroase fotografii și înregistrări video de la Kiev confirmă în mod clar faptul că [spitalul] a fost distrus din cauza căderii unei rachete de apărare aeriană ucraineană lansată de un sistem de apărare antiaeriană din oraș”, se mai arată în comunicat. Ministerul rus al apărării susține că„isterii similare ale regimului de la Kiev au loc de câțiva ani și de fiecare dată în ajunul următoarei întâlniri (summit) a patronilor lor din NATO”. 

Reacția Rusiei vine după ce autoritățile ucrainene, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au acuzat că lovitura aeriană masivă lansată luni asupra Kievului a lovit ținte civile și a dus la moartea a cel puțin 7 oameni și la rănirea a peste 25 de persoane.

„Rusia nu poate pretinde că nu știe unde zboară rachetele sale și trebuie să fie trasă la răspundere pentru toate crimele sale. Împotriva oamenilor, împotriva copiilor, împotriva umanității în general. Este foarte important ca lumea să nu rămână tăcută acum și ca toată lumea să vadă ce cine este și ce face Rusia”, a notat președintele Volodimir Zelenski într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare „X”.

Kremlinul, ministerul rus al apărării, ministerul rus al afacerilor externe și înalți oficiali de la Moscova au negat constant de la începerea invaziei că forțele țării au lovit ținte civile din Ucraina, în pofida dovezilor de multe ori copleșitoare în acest sens.

Între timp, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a acuzat Rusia care a desfășurat luni dimineață unul dintre cele mai ample atacuri cu rachete asupra Ucrainei de până acum, cele mai afectate fiind orașele Kiev și Krivoi Rog, scrie hotnews.ro. 

„Rusia continuă să vizeze fără milă civilii ucraineni. Atacurile aeriene de astăzi au ucis și rănit zeci (de civili) și au distrus cel mai mare spital de copii din Kiev, Okhmatdyt. Ucraina are nevoie de apărare aeriană acum. Toţi cei responsabili pentru crimele de război rusești vor fi trași la răspundere”, a scris Josep Borrell într-o postare pe X.

Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, rușii au lansat luni dimineața peste 40 de rachete. Cel puțin 30 de persoane au fost ucise, iar peste 50 au fost rănite.

06 octombrie 2024, ora 19:00

Mii de protestatari au ieşit pe străzi în marile oraşe din întreaga lume sâmbătă şi duminică, cerând încetarea vărsării de sânge în Gaza şi în Orientul Mijlociu, înainte de prima aniversare a atacului mortal al Hamas asupra Israelului, scrie mediafax.ro. 

Aproximativ 40.000 de manifestanţi pro-palestinieni au mărşăluit prin centrul Londrei, în timp ce mii s-au adunat la Paris, Roma, Manila, Cape Town şi New York City. Demonstraţii au avut loc şi în apropierea Casei Albe din Washington, protestând împotriva sprijinului acordat de SUA Israelului în campaniile militare din Gaza şi Liban. 

Protestatarii din Times Square din New York au scandat sloganuri precum: „Gaza, Liban vă veţi ridica, poporul este de partea voastră”. Ei purtau pancarte prin care cereau un embargo asupra armelor împotriva Israelului. 

Războiul din Gaza a fost declanşat atunci când militanţii palestinieni Hamas au atacat sudul Israelului la 7 octombrie 2023, ucigând 1.200 de persoane şi luând aproximativ 250 ca ostatici, conform numărătorii israeliene. Atacul militar ulterior al Israelului asupra Gazei a ucis aproape 42.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza. Acesta a devastat enclava, strămutând aproape întreaga populaţie de 2,3 milioane de locuitori şi provocând foamete. 

La Jakarta, capitala Indoneziei, cea mai populată ţară cu majoritate musulmană din lume, cel puţin 1.000 de protestatari pro-palestinieni s-au adunat duminică dimineaţa lângă ambasada SUA, cerând Washingtonului să înceteze furnizarea de arme către Israel. 

Alte proteste au fost planificate duminică în mai multe oraşe. Sâmbătă, la Londra, contramanifestanţii au fluturat steaguri israeliene în timp ce participanţii la marşul pro-palestinian treceau pe lângă ei. Au avut loc 15 arestări în marja protestelor, potrivit poliţiei, care nu a precizat dacă persoanele reţinute făceau parte din ambele grupuri. 

La Roma, poliţia a lansat gaze lacrimogene şi tunuri cu apă după ce au izbucnit ciocniri. Aproximativ 6.000 de protestatari au sfidat interdicţia de a mărşălui în centrul oraşului înainte de aniversarea din 7 octombrie. 

La Berlin, un protest a atras aproximativ 1.000 de manifestanţi cu steaguri palestiniene, care au scandat: „Un an de genocid”. Războiul din Gaza a dus la acuzaţii de genocid împotriva Israelului la Curtea Mondială, pe care Israelul le neagă. Demonstranţii germani au criticat, de asemenea, ceea ce au numit violenţa poliţiei împotriva protestatarilor pro-palestinieni. Susţinătorii Israelului din Berlin au protestat împotriva antisemitismului în creştere. Au izbucnit încăierări între poliţie şi protestatarii pro-palestinieni. 

În ultimul an, amploarea crimelor şi a distrugerilor din Gaza a atras unele dintre cele mai mari demonstraţii globale din ultimii ani, inclusiv în SUA, unde au avut loc săptămâni de tabere pro-palestiniene în campusurile universitare. 

Activiştii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la retorica antisemită şi islamofobă din cadrul unor proteste şi contra-proteste legate de conflict. Apărătorii drepturilor au avertizat cu privire la creşterea ameninţărilor la adresa musulmanilor şi evreilor din întreaga lume. 

Statele Unite şi alţi aliaţi au susţinut dreptul Israelului la autoapărare, însă Israelul s-a confruntat cu o condamnare internaţională amplă pentru acţiunile sale din Gaza şi acum pentru bombardarea Libanului. 

Premierul Benjamin Netanyahu afirmă că guvernul său acţionează pentru a preveni repetarea atacului Hamas din 7 octombrie. 

Războiul din Gaza s-a extins în regiune, atrăgând grupuri susţinute de Iran în Liban, Yemen şi Irak. Israelul a intensificat puternic campania din ultimele săptămâni în Liban. Iranul a lansat un tir de rachete împotriva Israelului săptămâna aceasta, la care Israelul nu a răspuns încă. 

La Paris, protestatarul libanezo-francez Houssam Houssein a declarat: „Ne temem de un război regional, deoarece există tensiuni cu Iranul în acest moment, şi poate cu Irakul şi Yemenul. Chiar trebuie să oprim războiul, pentru că acum a devenit insuportabil”.

În Manila, activiştii s-au confruntat cu poliţia antirevoltă după ce au fost împiedicaţi să organizeze o demonstraţie în faţa ambasadei SUA din capitala filipineză împotriva sprijinului acordat de Washington Israelului.