25 iulie 2024, ora 21:50

241 de agenți economici din cei circa 9 mii din țară au notificat oficial statul că au fost afectați de calamitățile naturale din acest sezon. Altfel spus, au întocmit acte de calamitate naturală. Informațiile nu sunt finale, iar în săptămânile următoare, cifrele ar putea crește, în condițiile în care raioanele de sud nu au expediat deocamdată rapoartele. Potrivit ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea, majoritatea agenților economici au fost afectați de grindină și de secetă.

„Avem 241 de agenți cu acte de calamitate naturală. Ăștia sunt cei care au mers la Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) și au declarat că au calamitate naturală. S-a constituit comisia, a mers în teren și a constatat că într-adevăr există această problemă cu diferit grad de distrugere a culturilor agricole”, a declarat Vladimir Bolea în cadrul ediției de joi, 25 iulie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. 

Ministrul Agriculturii a mai precizat că cel mai mult au fost afectate culturile de porumb și cele de floarea-soarelui, în total, în jur de câteva mii de hectare de teren din 14 raioane ale țării. 

„Dar vorbim iarăși de lucruri preliminare. Avem raioane întregi unde seceta a făcut ravagii și nu avem deloc informație centralizată de la ei”, a menționat Vladimir Bolea. 

Ministrul a sugerat că deocamdată nu poate fi declarată stare de urgență în agricultură, în condițiile în care nu se cunoaște clar volumul pagubelor, dar a dat asigurări că toți fermierii afectați vor fi despăgubiți.

„Se vor identifica resurse financiare, vom face apel la partenerii de dezvoltare...pot fi bani, motorină, poate fi material semincer”, a explicat Vladimir Bolea. 

Temperaturile record, care au depășit cu 6 grade normele acestei perioade, înregistrate vreodată, dar și lipsa precipitațiilor au provocat secetă severă pe aproape tot teritoriului țării, cu excepția unor raioane din nordul și centrul țării. Meteorologii au analizat condițiile agrometeorologice din perioada 1- 20 iulie și impactul acestora asupra dezvoltării culturilor agricole.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat anunță că temperatura medie a aerului în perioada 1-20 iulie a constituit +25,0.. +28,0ºС, fiind cu 5,3-6,3ºС mai ridicată față de normă, ce se atestă prima dată în întreaga perioadă de observații meteorologice. 

Totodată, pe 16-17 iulie, temperatura maximă a aerului, pe o mare parte a teritoriului țării a urcat până la +39,5.. +40,9ºС. Asemenea temperaturi în perioada de vară s-au semnalat doar în anii 2007 și 2012.

Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de +35ºС și mai ridicată a constituit 8-13 zile, ce se atestă în medie o dată la 30-40 de ani. Temperatura maximă a aerului cu valoarea de + 40ºС, s-a semnalat pe 40% din teritoriul țării și numărul de zile cu această temperatură a constituit 2 zile, ce se atestă, de asemenea, o dată la 30-40 de ani.

Și umiditatea a înregistrat cifre record. Numărul de zile cu umiditatea relativă a aerului de 30% și mai scăzută, a constituit pe teritoriul țării 10-18 zile (norma lunară fiind de 1-5 zile), ce se semnalează în medie o dată la 20-25 de ani.

Iar cantitatea de precipitații, pe 60% din teritoriul țării nu a depășit 1-10 mm (2-20% din normă), iar în unele raioane precipitațiile au lipsit. Izolat (35% din teritoriu) au căzut 15-60 mm (25-70% din normă), iar la stația meteorologică Rîbnița și posturile agrometeorologice Edineț, Rîșcani suma precipitațiilor a constituit 75-105 mm (90-125% din normă).

Coeficientul hidrotermic care caracterizează gradul de umezire a teritoriului, în medie pentru țară în perioadă 1-20 iulie, s-a egalat cu 0,4 ceea ce corespunde unei secete foarte severe.

28 noiembrie 2024, ora 20:59

Deplasarea ministrului Energiei, Victor Parlicov, la sediul Gazprom, este o încercare disperată a conducerii Republicii Moldova de a soluționa cu costuri minime problema gazelor pentru stânga Nistrului. Declarația a fost făcută de fostul prim-ministru Ion Sturza la „Cutia Neagră” de la TV8.

„Eu cred că evoluția evenimentelor de după a demonstrat că nu era nevoie în genere de dus acolo pentru că se putea de anticipat că putea fi umilit și trimis acasă cu nimic”, a punctat Ion Sturza.

Ex-premierul a criticat autoritățile de la Chișinău pentru faptul că nu s-au preocupat din vară să facă achiziții de gaz, la prețuri mai rezonabile. 

„Noi am fost ocupați de referendum, alegeri, de a ne critica unii pe alții când cumpărăm, de a schimba conducerea Moldovagaz fără sens și am primit la sfârșit de an o criză a gazelor... Lipsa de experiență politică de viață, dar și cum funcționează sistemele mari energetice ne-au băgat în multe unghiuri sau în multe colțuri. Eu pot acum să fac haz de necaz și să îmi pun întrebarea unde e țugul la moldoveni și de ce noi am cumpărat înainte ca prețurile pur și simplu să se prăbușească”, a subliniat Sturza.

Ion Sturza a mai spus că Republica Moldova ar trebui să fie consecventă în ceea ce privește presupusa datorie istorică față de Gazprom și să nu o recunoască. 

Cât privește posibila majorare a tarifelor la gaz, Ion Sturza a menționat că cel mai probabil nu va fi o creștere dramatică în condițiile în care diferența de preț va fi compensată de fondurile UE. 

Luni, 25 noiembrie, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a mers la Gazprom, unde s-a întâlnit cu președintele Consiliului de administrație, Alexei Miller. Parlicov susține că a discutat cu Miller despre livrările de gaz rusesc în regiunea transnistreană, în baza contractului existent, după 1 ianuarie 2025, când Ucraina nu mai permite tranzitarea.

Ministrul Energiei nu precizează, însă, dacă s-a ajuns la vreun compromis pe acest subiect. Potrivit unui comunicat de presă al Gazprom, discuțiile privind tranzitul gazului vor continua.

Victor Parlicov a mai subliniat că a discutat cu Alexei Miller inclusiv despre soluționarea datoriei Moldovagaz către Gazprom. Și pe acest subiect, consultările vor fi reluate.