160 de ore - atât au muncit în cadrul ședințelor plenare, aleșii poporului. De altfel, aceștia au avut 20 de întruniri în sesiunea de primăvară. În timp ce unii au fost foarte activi la inițiative legislative și discursuri la tribuna Parlamentului, alții nu au scos o vorbă.
„Rog sa onoram drapelul de stat”.
Din luna februarie până la sfârșitul lunii iulie, aleșii poporului au adoptat 230 de acte normative. 158 dintre ele au fost legi, iar 72 – hotărâri. Potrivit datelor statistice, 19 legi au fost adoptate cu scopul armonizării legislației naționale cu legislația Uniunii Europene.
Conform rezoluției Președintelui Parlamentului, 31 de acte normative au fost examinate în regim prioritar, iar un document – în procedură de urgență. La fel, în cadrul sesiunii ordinare de primăvară 2024, Parlamentul a adoptat două coduri. Este vorba despre Codul funciar și Codul silvic.
De asemenea, în aceeași perioadă, deputații au aprobat în prima lectură 150 de proiecte de acte normative. De menționat că, în perioada de referință, Parlamentul s-a întrunit și într-o sesiune extraordinară, care s-a desfășurat pe data de 18 ianuarie. Opoziția a venit cu o declarație de protest, criticând PAS-ul, astfel că polemicile au fost la ordinea zilei, doar că n-au durat prea mult, așa cum deputații BCS au părăsit sala chiar la începutul ședinței.
În cadrul ședinței extraordinare au fost adoptate trei legi și o hotărâre. Înainte de a părăsi sala de ședințe a Legislativului, deputații BCS s-au arătat nemulțumiți de proiectele de pe ordinea de zi. Era vorba despre corectarea unor greșeli tehnice din modificările în Codul Electoral, dar și schimbarea procedurii de alegere a procurorului general - proiect retras atunci de pe ordinea de zi.
„Nu vedem nimic ce ar viza interesele Republicii Moldova. Oamenii așteaptă soluții de la cei de la guvernare, dar noi asistăm la o sesiune extraordinară de dragul sesiunii extraordinare. Că uite trebuie să ne clarificăm cu alegerile prezidențiale, cu referendumuri și cu Procuratura”.
Iar pe 29 iulie, deputații s-au convocat în sesiune specială, când a fost organizată o ședință solemnă consacrată celebrării a 30 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova. Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt, foști președinți de țară și de Parlament, actuali și foști deputați, judecători constituționali, reprezentanți ai instituțiilor statului, ai mediului academic și diplomați.
„Este nevoie de creat o comisie care să lucreze liniștit și la timpul respectiv să venim cu o nouă citire a constituției care ar reflecta timpul de astăzi și de a fi adaptată la caracterul moldovenilor. Aș reveni la unele articole din punct de vedere mai detaliat de scris, fiindcă noi nu avem această experiență, și de exemplu în termeni rezonabili, dar nu știe nimeni cât”.
„Republica Moldova are o Constituție absolut funcțională, pentru care nu văd anumite motive pentru a face intervenții majore. Ea corespunde tuturor standardelor în materie de constituționalitate, care există la ora actuală în continentul european și nu doar. Dacă ar fi să discutăm despre un test al democrației, cred că Republica Moldova l-a trecut în acești 30 de ani”.
Iar dacă unii deputații au fost vocali, alții nu au scos niciun cuvânt în această sesiune parlamentară. Aleșii au explicații.
Parlamentul se întrunește în două sesiuni ordinare pe an. Cea de primăvară începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iulie. Sesiunea de toamnă începe în septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.
