21 august 2024, ora 10:39

E 21 august 2024, ceea ce înseamnă că, de astăzi, toți cei care aspiră la fotoliul de președinte al Republicii Moldova se pot înregistra în cursă. De asemenea, partidele politice și blocurile electorale pot începe să solicite înregistrarea pentru participarea la referendumul privind integrarea europeană.

Pentru a candida la funcția de președinte, fiecare aspirant trebuie să constituie un grup de inițiativă. Acest grup va avea responsabilitatea de a colecta semnăturile necesare pentru susținerea candidaturii. Documentele pentru înregistrarea grupului de inițiativă trebuie depuse la CEC cel târziu până la 31 august 2024. 

Printre documentele necesare se numără și lista cu semnăturile colectate, care trebuie să fie între 15.000 și 25.000 de semnături valide, provenind din cel puțin jumătate din numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ale țării. Fiecare unitate trebuie să contribuie cu cel puțin 600 de semnături pentru ca acestea să fie considerate valide.

După depunerea documentelor, CEC are la dispoziție trei zile pentru a examina și aproba sau respinge cererea de înregistrare a grupului de inițiativă.

Tot astăzi, partidele politice și blocurile electorale pot solicita înregistrarea pentru participarea la referendum. Cererile trebuie depuse la CEC până la 20 septembrie 2024, iar partidele și blocurile înregistrate vor putea promova pozițiile lor referitoare la referendumul privind integrarea europeană a țării.

Alegerile prezidențiale, dar și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană vor avea loc pe 20 octombrie 2024. Până acum, printre cei care și-au anunțat intenția de a candida sunt:

1. Maia Sandu - actuala șefă a statului;
2. Renato Usatîi - președintele „Partidul Nostru”;
3. Tudor Ulianovschi - fost ministru de Externe;
4. Vlad Filat - lider PLDM;
5. Andrei Năstase - fost președinte al Platformei DA;
6. Ion Chicu - lider PDCM;
7. Vasile Tarlev - ex-premier, independent;
8. Alexandr Stoianoglo - fost procuror general, susținut de PSRM;
9. Alexandru Arseni - doctor în drept;
10. Irina Vlah - fostă bașcană a Găgăuziei;
11. Natalia Morari - jurnalistă, independent;
12. Victoria Furtună - fostă procuroră anticorupție, independent;
13. Valeriu Pleșca - fost ministru al Apărării, înaintat de PSDE;
14. Vasile Bolea - deputat neafiliat, înaintat de blocul „Victoria” creat de fugarul Ilan Șor;
15. Ștefan Savițchi - vicepreședinte ALDE, independent;
16. Octavian Țîcu - istoric, ex-deputat, desemnat de Blocul „Împreună”;
17. Igor Munteanu - președinte CUB.

22 decembrie 2024, ora 20:00

A plouat cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru 2025. Opoziția a cerut micșorarea salariilor miniștrilor și să fie la fel ca al deputaților, lefurile judecătorilor de la Curtea Constituțională reduse și echivalente ca a celorlați magistrați, însă... propunerile nu au trecut de votul majorității. Totuși, întru-un final, bugetul a fost aprobat. Veniturile în anul 2025 vor însuma 71,55 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se vor ridica la 85,44 miliarde de lei. Astfel, deficitul bugetar va constitui 13,89 miliarde de lei. Cine, în 2025 se vor bucura de salarii majorate, vedeți imediat.

„Veniturile totale ale bugetului R. Moldova pentru anul viitor sunt estimate la 71,5 miliarde de lei. Cheltuielile 85,4 miliarde de lei vor depăși veniturile cu 13,8 miliarde de lei''.

Cei din opoziție au venit cu amendamente la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2025. Primul a vizat majorarea salariului pentru cadrele didactice.

„Noi am găsit resurse pentru majorare cu 15%. Veniturile s-au majorat în ultimii ani cu 60 la sută”.

Au urmat alte amendamente, care la fel nu au trecut.

„Propunem micșorarea salariilor miniștrilor la nivelul salariilor deputaților. Acest lucru este necesar pentru a crește responsabilitatea miniștrilor privitor la situația din țară. Vedem că veniturile lor îi detașează de situația reală economică din țară”.

Într-un final, bugetul pentru anul 2024 a fost votat. Acesta prevede o serie de majorări pentru mai multe categorii de angajați la stat și stabilește un salariu minim în sectorul bugetar de 5.500 de lei. 

Astfel, majorări de până la 15,2% vor avea pedagogii care dețin grade didactice. De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%. De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii. 

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical. Conform estimărilor, bugetul de stat pentru anul viitor se va solda cu un deficit de 13,89 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 4,1% din PIB.