04 august 2024, ora 14:26

Octavian Țîcu este candidatul Blocului „Împreună” la alegerile prezidențiale din toamnă. Anunțul a fost făcut de reprezentanții blocului politic, într-un comunicat.

 „Eu, care sunt și rămân un unionist convins, am ajuns să reprezint patru partide politice în care sunt deopotrivă unioniști și europeni și care ne asumăm plenar această agendă europeană, oferind cetățenilor R. Moldova perspectiva unui viitor sigur și încrezător”, a spus Țîcu.

Precizăm că Blocul „Împreună” a fost format în primăvara anului 2024, iar din el fac parte patru partide: Partidul Schimbării, Partidul Platforma „Demnitate şi Adevăr”, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) și Liga Orașelor și Comunelor (LOC).

Blocul se declară pro-european și a fost cel care a inițiat „Pactul pentru Europa”, document semnat de 12 partide din țară, de deputații primului Parlament și mai mulți academicieni.

Octavian Țîcu a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova și la scrutinul din toamna anului 2020, pe listele PUN, formațiune pe care a fondat-o și pe care a condus-o. Țîcu a obținut un scor de 2% din voturile alegătorilor. 

Un an mai târziu, Octavian Țîcu s-a retras de la conducerea PUN, în urma unei rupturi produse în interiorul formațiunii politice, după alegerile din iulie 2021, în urma cărora PUN nu a obținut niciun mandat de deputat în Parlament. Acesta a spus atunci că i s-a cerut să plece de la conducerea formațiunii.

Alegerile prezidențiale, dar și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană vor avea loc pe 20 octombrie 2024. Până acum, printre cei care și-au anunțat intenția de a candida sunt:

1. Maia Sandu - actuala șefă a statului;
2. Renato Usatîi - președintele „Partidul Nostru”;
3. Tudor Ulianovschi - fost ministru de Externe;
4. Vlad Filat - lider PLDM;
5. Andrei Năstase - fost președinte al Platformei DA;
6. Ion Chicu - lider PDCM;
7. Vasile Tarlev - ex-premier, independent;
8. Alexandr Stoianoglo - fost procuror general, susținut de PSRM;
9. Alexandru Arseni - doctor în drept;
10. Irina Vlah - fostă bașcană a Găgăuziei;
11. Natalia Morari - jurnalistă, independent;
12. Victoria Furtună - fostă procuroră anticorupție, independent;
13. Valeriu Pleșca - fost ministru al Apărării, înaintat de PSDE;
14. Vasile Bolea - deputat neafiliat, înaintat de blocul „Victoria” creat de fugarul Ilan Șor;
15. Ștefan Savițchi - vicepreședinte ALDE, independent;
16. Octavian Țîcu - istoric, ex-deputat, desemnat de Blocul „Împreună”.

20 noiembrie 2024, ora 11:25

După alegerile din această toamnă, rolul diasporei în viața politică a țării a devenit din nou subiect de dezbatere. Deși unii politicieni vor să limiteze implicarea cetățenilor de peste hotare în procesul electoral de acasă, de fapt aceasta are o contribuție economică semnificativă, echivalentă cu 7 PIB-uri în ultimii 25 de ani. Speculațiile lansate de unii politicieni, în acest sens au fost analizate în cadrul emisiunii „Alo, TV8. Avem un fals de raportat”. 

Subiectul privind participarea diasporei la procesul electoral din Republica Moldova a fost readus în spațiul public după anunțarea rezultatelor scrutinelor din această toamnă.

„Alexandru Stoianoglo a fost ales președinte de țară, de cetățenii care locuiesc aici, în Republica Moldova. El este președintele Republicii Moldova, spre deosebire de Maia Sandu care a rămas un președinte doar al diasporei”, a declarat fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. 

„Rezultatul numărării buletinelor de vot, ne permit să concluzionăm, la fel ca în cadrul alegerilor prezidențiale din 2020, victoria Maiei Sandu a fost asigurată de votul diasporei care locuiește în țările din Occident. În timp ce majoritatea locuitorilor din Moldova și-au exprimat neîncrederea față de președintele actual și față de cursul distructiv al autorităților”, a menționat și  purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova.

Mai mulți lideri politici consideră ca diaspora ar trebui să aibă un rol mai redus în chestiunile politice interne ale țării, iar cei mai radicali susțin că nu ar trebuie să se implice deloc în viața politică de acasă.

„Ea a pierdut alegerile în Moldova. Stoianoglo a câștigat. Ea este președintele diasporei. De ea este și legată porecla „președintele diasporei”. -Dacă nu mă greșesc, cu ajutorul dvs. – A venit din popor, să zicem așa”, a declarat și jurnalistul Dumitru Ciubașenco în cadrul unei emisiuni televizate. 

Însă, nu este corect să catalogăm votul din afara țării ca unul separat. Diaspora este formată din cetățenii Republicii Moldova, care trebuie să se bucure de aceleași drepturi și să își asume aceleași obligații ca și cei care locuiesc în țară. Or, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, în 2021, diaspora moldovenească totaliza între 1,1 și 1,25 milioane de cetățeni, adică aproape jumătate din numărul celor care trăiesc în Moldova - 2,5 milioane. Prin urmare, diaspora reprezintă aproape fiecare al treilea cetățean al țării.

Respectiv, participarea diasporei la procesele electorale din Republica Moldova este un indicator al faptului că cei plecați nu sunt indiferenți de viitorul țării și rămân conectați la evenimentele din țară, nu doar prin intermediul mass-mediei, dar și a rudelor de acasă. Mai mult, concetățenii noștri sunt implicați și în viața economică a țării.

„Suma de bani care a fost trimisă în 25 de ani de către cetățenii noștri, la valoarea zilei de astăzi, sunt 124 de miliarde de dolari. În acești ani, ei au trimis acasă banii echivalenți cu 124 de miliarde de dolari”,susține expertul economic Veaceslav Ioniță.

Mai exact, potrivit lui Ioniță,  contribuția diasporei pe parcursul celor 25 de ani, echivalează cu 7 PIB-uri ale țării. Adică diaspora a trimis în două decenii și jumătate tot atâția bani, cât a produs întreaga țară pe parcurs de 7 ani.

Mai mult, în perioada 2004-2017, banii care veneau de peste hotare erau mai mari decât toate salariile plătite în Republica Moldova, iar în perioada 2005-2014, banii pe care îi trimitea diaspora erau mai mari decât toate exporturile țării.

„Diaspora plătește taxe? Da, plătește. Atunci când vin dolari în țară și rămân în țară pentru consum, părinții, copii, cei care au primit bani pentru consum se duc la magazin și cumpără marfă. Procurând marfă el plătește TVA cam în medie la noi 15%.  Accize. Se mai adaugă cam 5%. Și acel care îți vinde el mai plătește anumite impozite. Și el trebuie  să plătească asigurări sociale, asigurări medicale pentru lucrătorii lui care îți produc marfa”, spune expertul. 

Conform expertului economic, în ultimii ani, bugetului public național, locul unde se revarsă toate veniturile țării, este format în proporției de 13,4% banii pe care diaspora le-a trimis acasă. Mai simplu, fiecare al șaptelea leu pe care îl cheltuie statul nostru provine de cetățenii din afara țării.

„Din 2000 până 2004, din banii diasporei, pe care i-au trimis ei acasă 6 miliarde au ajuns în bugetul de stat sub formă de impozite. După aceasta, 23 de miliarde, 37 miliarde, iar în ultimii 5 ani, aproape 60 de miliarde de lei, din banii trimiși de către concetățenii noștri de peste hotare au ajuns în bugetul de stat sub formă de impozite”, a mai declarat Ioniță.

Astfel, cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare au dreptul moral și constituțional să se implice în toate procesele din țară, inclusiv cele politice. Pe lângă legăturile strânse cu cei de acasă, contribuția economică a diasporei a fost și continuă să rămână una substanțială în economia națională.