09 septembrie 2024, ora 20:33

Transportatorii din țara noastră amenință cu o nouă grevă. Aceștia sunt nemulțumiți că un proiect de lege aflat acum pe masa Guvernului le va interzice să își prelungească autorizațiile pentru cursele regulate. Ei au transmis o scrisoare deschisă premierului Dorin Recean, în care acuză autoritățile de abuz. 

„Problema aceasta mocnește de câțiva ani și noi am atras atenția și mai înainte că de fapt scopul Ministerului Infrastructurii este de a deposeda transportatorii de rute și de a le redistribui după criterii politice. Noi atunci am fost asigurați că acest lucru nu poate să se întâmple, dar vedem că în proiectul hotărârii de Guvern sunt niște prevederi care arată că transportatorii nu vor mai avea dreptul să prelungească autorizațiile”, a declarat președintele Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto, Oleg Alexa.

Transportatorii sunt nemulțumiți și de faptul că sunt obligați să-și instaleze un anumit model de aparat de casă în unitățile de transport. Ei cred că după aceste cerințe se ascund interese materiale. 

„De ce un transportator din România, care este obligat să aibă aparat de casă se duce la un magazin unde ele se comercializează și el poate să ia oricare din care îi place lui ca să le utilizeze în unitatea de transport și toate corespund cerințelor. La noi s-au pus așa cerințe în care toate nu corespund, dar corespunde doar unul făcut special pentru aceste cerințe. La mijloc este o schemă de corupție și nu are nimic cu fiscalizarea”, a declarat președintele Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto, Oleg Alexa.

O altă nemulțumire a transportatorilor este întârzierea aprobării noii metodologii de calcul a tarifelor la serviciile de transport. De cealaltă parte, reprezentanții Guvernului susțin că toate modificările făcute în legislație în ultima perioadă erau necesare pentru îmbunătățirea serviciilor și securității pasagerilor. 

„Toate elementele introduse sunt pentru pasageri, pentru a îmbunătăți condițiile de călătorie, concurența sănătoasă și mai multe opțiuni de deplasare pentru călători. Am redus birocrația, am spus adio foii de parcurs, fiscalizăm și digitalizăm transportul rutier prin asemenea instrumente ca e-bilet, e-gps și impunem fiscalizare procesului de acordare a biletelor. Guvernul insistă ca acest proces să se realizeze până la sfârșitul anului 2024”, a menționat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

Precizăm că transportatorii au mai protestat față de modificările legislative impuse de autorități. Ultima dată aceștia au stopat pentru câteva zile mai multe curse inter-raionale. 

21 decembrie 2024, ora 18:06

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul  le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?