Mii de profesori lipsă, salariile mici și calitatea studiilor. Sunt top trei cele mai dureroase probleme care țin pe frână dezvoltarea sistemului educațional. Autoritățile din domeniu le cunosc, le recunosc, dar spun că depun eforturi pentru a schimba balanța înspre bine.
„Anul ăsta avem cel mai mare număr de tineri care au acceptat să meargă să predea după absolvirea pedagogiei, cca 407 erau săptămâna trecută. Sperăm, inclusiv, în primele zile ale lunii septembrie să mai avem câțiva. Asta este o creștere de 15 la sută față de anul precedent și 35 la sută, media, față de ultimii 5 ani. Cred eu că este și rezultatul acelei indemnizații de 200 de mii de lei pe care a oferit-o Guvernul, începe să ofere Guvernul din acest an, și eforturile de promovare este”, a declarat ministrul Dan Perciun.
„- E mult sau puțin? - Păi e puțin, sigur că e puțin. Noi avem 3 parametri care alergăm în jurul lor. E vorba de care este solicitarea de cadre și la un moment dat aveam lipsă de, știți că era vreo 2.000 și după asta s-a schimbat în 8.000 de lipsă de cadre. Dacă și cifra de 8.000 cam este reală. Vă dați seama. Și cei care cererea pe piață sunt cam de 6.000-8.000, sunt repartizați, de exemplu, 2.000, dar ajung la destinație undeva 1.000 sau 500 sau 350”, spune președintele Federației Sindicatelor Educației și Științei, Ghenadie Donos.
În lipsa tinerilor pedagogi, o soluție pentru buna desfășurare a lecțiilor sunt profesorii pensionari. Potrivit datelor statistice, circa 30 la sută dintre angajații din sistemul educațional sunt la pensie.
„Asta este, poate, chiar unica soluție la moment. Și adică, pe de-o parte, s-ar părea și așa și este că avem de pierdut la calitate, pentru că și pedagogii pensionari deja nu mai au acele capacități și nu pot ține pasul timpului cu tehnologiile, cu noile condiții de predare, învățare. Dar, totodată, ei sunt găselnița, pentru că noi am luptat foarte mult, chiar inclusiv și perioada de calculare a concediilor, să nu fie 9 luni cum se practica, dar să nu fie discriminați. Pentru că dacă lucrează un an care constituie de 12 luni, respectiv, și concedierile trebuie să le primească tot, ieșind din 12 luni. Lucrul s-a rezolvat. S-au făcut și alți pași. Dar problema mare este că nu vin tinerii. Că nu vin tinerii în sistem și problema trebuie să fie rezolvată cât mai urgent”.
În opinia liderului sindicatelor din educație, de rând cu criza, cronică deja, de cadre didactice, la fel de arzătoare este și problema salarizării insuficiente a profesorilor. În medie, un angajat al sistemului de educație primește în jur de 10 mii de lei.
„Ele nu că sunt mici. Noi am cerut deja de 2 ani ca salariile din educație să nu fie mai joase decât cele din economia națională. La moment în economie națională avem 13.000 lei salariu. În educație, anul ăsta, cu acele 15% în 1 ianuarie, au trecut 10 și un pic mai mult de 10, dar erau 8-9.000. Adică acele 3.000 lei de discrepanță ne dă vreo 20% minus salariul mediu pe economie, adică 80% din mediu pe economie. Lucrul ăsta, normal că nu poate atrage în sistem tineri și nici nu se atragă, dar provoacă exodul specialiștilor din sistem”.
În top trei probleme care afectează sistemul educațional este și calitatea studiilor. La ultimul test internațional PISA, prin care sunt evaluate competențele școlare din circa 80 de țări, elevii din Republica Moldova au obținut rezultate mai modeste decât la testul precedent. Țara noastră s-a plasat la mijlocul clasamentului, fiind în urma Bulgariei, Mongoliei, Kazahstanului și a României.
„Coloana este calitatea educației. Adică dacă noi ne uităm la toate componentele și toate condițiile care trebuie să fie respectate, realizate, noi în rezultat avem calitatea nu chiar bună. Pentru că dacă ne uităm și la ceea ce ministerul acum pune în primul plan, PISA, testere PISA, avem un rezultat nu chiar bun. După ce au fost anunțate datele PISA s-a văzut că există o problemă. O problemă în calitatea. Și faptul că există copii care nu au abilitatea de a citi, a scrie, a face elementare calcule matematice și științele naturii, să le gestioneze așa cum ar trebui, ne pune în gardă. Pentru că asta arată că calitatea educației scade, din păcate, și scade din cauza acestor factori. Că nu sunt condiții, că nu-i motivat salariul, că nu aveam concurență între elevi”.
Potrivit ministrului, anul trecut, în infrastructura instituțiilor de învățământ din țară au fost făcute investiții de jumătate de miliard de lei și au fost mobilizate resurse suplimentare de la parteneri în valoare de 110 milioane de euro. Pentru anul viitor de studii, investițiile se vor ridica la 1,3 miliarde de lei, a mai promis Dan Perciun.
Un reportaj de Constantin Niculae și Gabriela Ursu
Imagine și montaj de Vlad Glinjan
