Rusia a început conflictul din Ucraina şi îi poate pune capăt ”imediat”, a afirmat premierul britanic Keir Starmer, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat că Moscova ar vedea folosirea de rachete occidentale în Rusia ca o escaladare gravă a războiului, relatează BBC. Între timp, Rusia a expulzat șase diplomați britanici din Moscova, relațiile dintre Marea Britanie și Kremlin ajungând la cel mai scăzut nivel de la invadarea Ucrainei.

Rusia a lansat în ultimele ore 69 de rachete și drone asupra Ucrainei. Apărarea aeriană a distrus 44 de drone. Alte trei au zburat înapoi spre Rusia, iar patru au dispărut de pe radare. Apărarea aeriană a fost activată în regiunile Kiev, Herson, Hmelnîțkîi, Cerkasî, Sumî, a anunțat sursa citată de Ukrainska Pravda.

UPDATE Departamentul american al Apărării a evaluat acțiunile contraofensive ale trupelor ruse din regiunea Kursk (Rusia), despre care spune că sunt "marginale". "Deci, știți, ceea ce am văzut este că unitățile rusești încep să încerce să desfășoare un fel de contraofensivă în regiunea Kursk", a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Patrick Ryder, la un briefing. El a spus că aceste acțiuni sunt "marginale". Cu toate acestea, Ryder a adăugat că Pentagonul monitorizează evoluțiile.

UPDATE Anul trecut, o serie de anvelope, în valoare de peste 30 milioane dolari SUA, destinate avioanelor și fabricate în Occident – printre care cele produse de firma franceză Michelin și de compania britanică Dunlop – au ajuns în Rusia prin intermediari, în pofida tentativelor de interzicere a unui asemenea comerț, după cum reiese din declarația unui birou guvernamental din Ucraina, relatează The Guardian citat de Rador. Aviația rusă depinde extrem de mult de anvelopele produse în străinătate, potrivit unor dosare vamale care au putut fi consultate, în anul 2023, majoritatea celor intrate în această țară fiind produse de companii al căror sediu central se află în Franța, Marea Britanie, Statele Unite și Japonia.

UPDATE Președintele rus, Vladimir Putin, va prezida vineri reuniunea operațională cu membrii permanenți ai Consiliului rus de Securitate, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Putin. ‘Va susține în jurul prânzului o reuniune operațională cu membrii permanenți ai Consiliului rus de Securitate’, le-a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, notează Rador.

UPDATE Analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) au sugerat că forțele ruse intenționează să întrerupă înaintarea ucrainei în Oblastul Kursk înainte de o operațiune coordonată pentru a îndepărta forțele de apărare ale Ucrainei, scrie Adevărul.

UPDATE Serghei Şoigu a purtat discuţii cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în timpul unei vizite la Phenian, vineri, au anunțat agenţiile de presă ruse. Vizita are loc într-un moment critic al războiului din Ucraina și în contextul în care Statele Unite și aliații săi cântăresc decizia de a permite Ucrainei să folosească arme occidentale pe teritoriul Rusiei, potrivit Digi24.

UPDATE Președintele american Joe Biden îl primește vineri la Casa Albă pe premierul Keir Starmer, pentru a discuta despre următorii pași în sprijinirea Ucrainei, dar summitul nu este unul obișnuit. Reuters scrie că cei doi vor discuta despre posibilitatea de a permite Kievului să lanseze rachete occidentale, inclusiv ATACMS americane cu rază lungă de acțiune și Storm Shadows britanice, adânc în Rusia pentru a limita capacitatea Moscovei de a ataca. Ar fi o adevărată „trecere a Rubiconului”, a subliniat site-ul Politico, amintind de opoziția Rusiei față de această perspectivă.

UPDATE Mai multe regiuni din Ucraina au fost sub alertă de raid aerian în noaptea de joi spre vineri din cauza detectării unor drone de tip Shahed folosite de Rusia. Potrivit Ukrainska Pravda, rachete Shahed au fost detectate în regiunile Herson, Kirovohrad, Cerkasă, Vinița, Hmelnîțkîi, Odesa și altele. În Odesa, guvernatorul Oleh Kiper le-a transmis localnicilor să se adăpostească. „Inamicul atacă cu drone”, a avertizat el. Mai multe explozii au fost auzite în regiunea Odesa, precizează publicația ucraineană, scrie Libertatea.

UPDATE Statul român nu are nici o scuză pentru faptul că nu a doborât dronele rusești care au survolat spațiul aerian românesc, spune la RFI fostul premier român Ludovic Orban. Președintele partidului Forța Dreptei critică autoritățile, pentru că nu au gestionat corect cele două incidente privind drona rusească și vasul comercial ucrainean, lovit de o rachetă rusă în apele României.

UPDATE Preşedintele Dumei de Stat a Rusiei – Camera Inferioară a Parlamentului – a acuzat vineri NATO de faptul că face parte din acţiunea militară din Ucraina, indicând, fără probe, că alianţa este deja implicată serios în adoptarea deciziilor militare, notează Rador.

UPDATE Președintele Joe Biden pare pe punctul de a autoriza Ucraina să lanseze arme occidentale cu rază lungă de acțiune în interiorul teritoriului rus, cu condiția să nu folosească arme furnizate de Statele Unite, afirmă oficiali europeni, relatează New York Times.

UPDATE Ministerul Afacerilor Externe din România condamnă ferm atacul forţelor armate ruse împotriva unei nave comerciale, care transporta cereale în Marea Neagră, considerând că reprezintă o escaladare fără precedent a acţiunilor Federaţiei Ruse în cadrul războiului ilegal şi nejustificat împotriva Ucrainei.

UPDATE Doi comedianți ruşi au anunțat joi, 12 septembrie, că l-au prins în capcană pe ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski. Ei l-au făcut să creadă pe acesta că stă de vorbă cu fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko, relatează AFP.

UPDATE După începerea invaziei Rusiei din Ucraina din urmă cu peste 30 de luni, Statele Unite și aliații lor au impus sancțiuni contra Moscovei pentru a-i reduce capacitatea de luptă. Însă acum Putin vrea să se răzbune pe Occident și Rusia să dea o lovitură dureroasă Vestului, oprind furnizarea la export a unui lucru vital, uraniul necesar centralelor nucleare din statele dezvoltate.

UPDATE Japonia a ridicat joi, 12 septembrie, avioane de vânătoare după ce două avioane de patrulare ruseşti au fost detectate zburând în cerc în jurul ţării, dar fără să intre în spaţiul aerian japonez, a anunţat Ministerul Apărării, relatează AFP. Avioanele ruseşti au survolat, de asemenea, Insulele Kurile, cunoscute în Japonia sub numele de „Teritoriile Nordului”, care fac obiectul unei dispute teritoriale între cele două ţări. URSS a cucerit acest arhipelag vulcanic strategic situat la nord de Hokkaido în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. Rusia menţine acolo o prezenţă militară. Între timp, Moscova a publicat imagini cu acest tip de aeronavă din timpul exercițiului Okean-2024, fără a menționa ceva legat de acest incident:

UPDATE Premierul britanic, Keir Starmer, a respins un avertisment lansat către guvernele occidentale de preşedintele rus, Vladimir Putin, de a nu permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acţiune pentru a ataca Rusia. Adresându-se reporterilor în drum către Statele Unite, Keir Starmer a subliniat că Kievul are dreptul de a se apăra, însă a adăugat că nu îşi doreşte un conflict cu Moscova. Este a doua vizită a lui Keir Starmer la Washington de când a devenit prim-ministru, notează Rador.

UPDATE Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei a raportat pe 13 septembrie că Rusia a pierdut 631.420 de soldaţi de la începutul invaziei sale în Ucraina, pe 24 februarie 2022. Acest număr include 1.220 de victime înregistrate în ultima zi. Raportul detaliază, de asemenea, pierderi semnificative în echipamente militare: 8.671 de tancuri, 17.003 vehicule blindate de luptă, 24.560 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 18.061 de sisteme de artilerie, 1.185 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 945 de sisteme de apărare aeriană, 369 de avioane, 328 de elicoptere, 15.113 de drone, 28 de nave şi bărci şi un submarin, notează Mediafax.

UPDATE Trei civili au fost uciși și alții nouă răniți în urma unor bombardamente efectuate de ruși asupra unui sat din regiunea Harkov, în estul Ucrainei, în timp ce sirenele antiaeriene au răsunat în mai multe regiuni din Ucraina, inclusiv în Odesa, din cauza detectării unor drone de tip Shahed în noaptea de joi spre vineri.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) şi Poliţia Naţională au arestat cinci persoane pe 12 septembrie, acuzate de comiterea unor atacuri prin incendiere asupra vehiculelor militare ucrainene în Kiev, în numele Serviciului de Informaţii al Rusiei (FSB). Suspecţii, cu vârste cuprinse între 21 şi 29 de ani, ar fi incendiat cinci vehicule militare, inclusiv SUV-uri şi furgonete de transport militar, în trei cartiere din Kiev, notează Mediafax.

UPDATE Premierul britanic Keir Starmer a reacționat după ce preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat că Moscova ar vedea folosirea de rachete occidentale în Rusia ca o escaladare gravă a războiului. Starmer a transmis că Rusia a început conflictul din Ucraina şi îi poate pune capăt ”imediat”. Premierul britanic se află la Washington pentru a discuta, vineri, cu preşedintele SUA Joe Biden, în timp ce aliaţii Kievului discută despre a acorda Ucrainei permisiunea să folosească rachetele lor pentru a ţinte din interiorul Rusiei, notează Ziare.com.

UPDATE Președintele Vladimir Putin a avertizat NATO că a-i permite Ucrainei să folosească rachete cu rază mai lungă de acțiune pentru a lovi ținte din Rusia va fi interpretată de Moscova drept o intrare directă a blocului în război, relatează CNN. „Asta va însemna că țările NATO – Statele Unite și țările europene – sunt în război cu Rusia”, a spus Vladimir Putin, joi, în cadrul unor declarații de presă.

UPDATE Președintele Dumei de Stat a Rusiei, camera inferioară a parlamentului, a acuzat vineri NATO că este parte la acțiunea militară din Ucraina, sugerând că aceasta este deja puternic implicată în luarea deciziilor militare, informează Reuters. Viaceslav Volodin, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, a acuzat alianța militară condusă de SUA că a ajutat Ucraina să aleagă ce orașe rusești să vizeze, că a fost de acord cu acțiuni militare specifice și că a dat ordine Kievului. „Ei poartă război cu țara noastră”, a scris Volodin pe canalul său Telegram.

UPDATE Ministerul rus al Apărării susține că soldații săi au recucerit 10 așezări capturate de forțele ucrainene în timpul incursiunii surpriză în regiunea rusă Kursk. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că Rusia a început „acțiuni contraofensive, care merg în conformitate cu planul nostru ucrainean”.

UPDATE Rusia are o experiență unică de luptă împotriva diverselor arme occidentale în Ucraina și este gata să o împărtășească cu partenerii, a declarat vineri adjunctul ministrului rus al Apărării, Alexander Fomin, citat de agenția de știri RIA, la o conferință de securitate din China, scrie Reuters. Fomin a declarat că campania militară a Moscovei a reinventat războiul modern și a arătat că armele rusești sunt capabile să le învingă pe cele occidentale.

UPDATE Piloți din Ucraina au început antrenamentul pe F-16 în România. „Împreună spre victorie”. Un grup de piloți ucraineni a început deja antrenamentele pe avioane de luptă F-16 în România, a anunțat ministrul Apărării al Ucrainei, Rustem Umerov, pe X/Twitter, potrivit NewsWeek.

UPDATE Ca și cum ar urca o scară dublă, țările aliate ale Ucrainei așteaptă să urce fiecare treaptă, dar Rusia să o facă mai întâi. Fiecare nouă crimă de război sau fiecare atac în profunzime asupra civililor ucraineni a fost întâmpinat cu livrarea unui alt tip de arme noi. Pentru fiecare achiziție de material de război a Moscovei de la Teheran (drone Shaheed) sau din Coreea de Nord (rachete și proiectile de artilerie), Occidentul a trimis lansatoare Himars, rachete ATACSM sau avioane de luptă F16. Zilele acestea, Kremlinul a făcut un pas mai departe: achiziționarea de rachete balistice iraniene pentru a le folosi împotriva Ucrainei, relatează El Mundo citat de Rador.

UPDATE O navă cargo rusească suspectată că transportă rachete balistice iraniene pentru războiul Moscovei împotriva Ucrainei a fost văzută într-un port rusesc de la Marea Caspică, în urmă cu o săptămână, arată imaginile satelitare văzute de CNN, informează News.ro.

UPDATE Armata ucraineană a adaptat vagoanele unor trenuri care transportau călători astfel încât să poată evacua soldaţii răniţi de pe front. Pentru că acestea reprezintă o ţintă importantă pentru Rusia, traseul lor este strict secret, notează Adevărul.

UPDATE Premierul britanic Keir Starmer se află vineri la Washington pentru o întrevedere cu președintele american Joe Biden considerată decisivă asupra posibilității ca Ucraina să obțină permisiunea de a folosi rachete occidentale împotriva unor ținte din teritoriul Rusiei.

UPDATE Președintele Joe Biden a refuzat până acum să permită Ucrainei să utilizeze armele cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte militare rusești, dar o decizie în acest sens pare acum tot mai aproape, după cum au sugerat sursele neoficiale și oficiale occidentale și chiar autoritățile de la Moscova, scriu Kyiv Post, New York Times și BBC.

UPDATE Pe 12 septembrie, o rachetă rusească a lovit o navă de marfă care transporta grâu ucrainean către Egipt prin Marea Neagră. Nava se afla în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 55 km de portul Sfântu Gheorghe. Acesta este primul atac cu rachetă asupra unei nave civile de cereale de la începutul invaziei ruseşti în Ucraina. Ucraina a stabilit o nouă rută de export după ce Rusia s-a retras din acordul pentru cerealele din Marea Neagră. Deşi ruta este esenţială pentru securitatea alimentară globală, ea rămâne periculoasă din cauza atacurilor ruseşti şi a minelor plutitoare.

Rusia reprezintă o amenințare directă pentru Uniunea Europeană, iar cheltuielile sale masive pentru apărare arată că Kremlinul are un „plan pe termen lung pentru o agresiune pe termen lung”, a avertizat miercuri Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, citat de Euronews. Președintele american Donald Trump a ironizat oferta lui Vladimir Putin de a media conflictul dintre Israel și Iran, afirmând că președintele rus ar trebui să își rezolve mai întâi propriul război din Ucraina. Între timp, Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, a avertizat joi ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, transmite Reuters.

Pe de altă parte, președintele rus Vladimir Putin a afirmat joi că reînarmarea NATO nu reprezintă o „amenințare” pentru Rusia, deoarece, potrivit acestuia, țara sa are „capacitățile de apărare” necesare pentru a-i face față, după mai bine de trei ani de conflict în Ucraina care a militarizat statul rus, scrie AFP. Totodată, Putin a declarat că ideea unei agresiuni ruse asupra NATO e „absurdă”. În cadrul unei întâlniri cu lideri ai agențiilor internaționale de presă, președintele rus Vladimir Putin a mai spus că este deschis negocierilor cu Ucraina, dar în anumite condiții și atacând legitimitatea lui Zelenski, scrie Mediafax.

UPDATE Scăderea cererii de oţel în Rusia, ca urmare a încetinirii lucrărilor de construcţii în contextul unei încetiniri generale a economiei, ar putea să îi forţeze pe o parte dintre producătorii ruşi să oprească activitatea, a declarat joi directorul general de la Severstal PJSC, Alexander Shevelev, transmite agenția de știri Bloomberg News, citată de Agerpres.

UPDATE Livrările de petrol şi gaze naturale ruseşti către Ungaria vor continua, a declarat joi ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, cu prilejul unei vizite în Rusia, unde a avut discuţii cu vicepremierul rus Alexander Novak precum şi cu directori de top de la companiile Rosatom şi Gazprom, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Potrivit Financial Times, care citează rapoarte ale unor ONG-uri din Germania și Ucraina, Germania a importat gaze naturale lichefiate din Rusia în valoare de 7,32 de miliarde de euro. Este de notat că, la finalul anului trecut, Reuters relata că ”ajutorul Germaniei pentru Ucraina va fi redus la 4 miliarde de euro in 2025, față de 8 miliarde de euro în 2024, potrivit proiectului de buget pentru 2025”. Așadar, Germania cumpără energie din Rusia în aceeași valoare ca și ajutorul pe care îl oferă Ucrainei pentru a lupta împotriva Rusiei. Dintr-o asemenea situație nu poate ieși decât un învingător (Rusia) și un mare înfrânt (Germania), scrie Cotidianul.

UPDATE Rusia, Statele Unite și Arabia Saudită ar putea acționa împreună pentru a stabiliza piețele de petrol, dacă va fi necesar, a declarat pentru Reuters șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, Kiril Dmitriev.

UPDATE Rusia și Ucraina anunță joi că au efectuat un schimb de deținuți de război, în cadrul acordul încheiat în negocieri directe la Istanbul, în Turcia. Totuși, ambele părți nu au dezvăluit numărul persoanelor eliberate. „Aceștia sunt soldați ai Forțelor Armate, ai Gărzii Naționale și ai Serviciului de Grăniceri. Cei mai mulți dintre ei se aflau în captivitate din 2022”, a anunțat președintele Volodimir Zelenski.

UPDATE Producătorul francez Turgis & Gaillard a dezvăluit oficial noul sistem de lansare multiplă de rachete, Foudre, în cadrul Salonului Aeronautic de la Paris. Cu acest sistem, Franța propune o alternativă suverană și competitivă la celebrul HIMARS american, marcând o etapă majoră în eforturile Europei de a-și consolida autonomia strategică în materie de armament de precizie cu rază lungă, anunță ArmyRecognition.

UPDATE Conform Reuters, actor rus a fost condamnat la 17 ani de închisoare după ce a încercat să detoneze o bombă sub un pod feroviar, acţiune comisă în numele unei grupări pro-Ucraina, a anunţat o instanţă militară din Moscova. Viktor Mosienko, în vârstă de 63 de ani, şi-a recunoscut vina în instanţă şi a spus că a acţionat din dorinţa de a ajuta copiii ucraineni, conform agenţiei TASS citată de Reuters.

UPDATE Parlamentul Finlandei a votat joi în favoarea retragerii ţării nordice din Convenţia de la Ottawa, care interzice utilizarea minelor terestre antipersonal, pe fondul preocupărilor legate de o ameninţare militară reprezentată de Rusia învecinată, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE O dronă rusească Shahed, echipată cu o cameră, un modul de inteligență artificială și un sistem de radiocomandă care permite controlul acesteia din Rusia, a fost descoperită în Ucraina, fiind prima dată când o astfel de dronă este găsită în țară, potrivit Ukrainska Pravda. Serhii „Flash” Beskrestnov, specialist în tehnologia radio militară, a afirmat că dezvoltarea unei astfel de drone Shahed era cunoscută de ceva vreme, dar aceasta marchează prima utilizare confirmată, scrie Digi24.

UPDATE Atacul masiv cu drone lansat de Ucraina în 1 iunie, denumit „Operațiunea Pânza de Păianjen”, a avut un impact psihologic major asupra Rusiei, forțând relocarea și adăpostirea avioanelor de bombardament. Experții OSINT au documentat mutarea bombardierelor strategice Tu-95 de la baza Olenya, în regiunea arctică Murmansk, după ce Ucraina a susținut că a distrus întreaga flotă de acolo. Rusia a început să construiască adăposturi pentru aeronave la mai multe baze, inclusiv în Crimeea. Potrivit specialiștilor, atacul a demonstrat că Rusia nu mai are un „teren sigur” și că Ucraina poate lovi infrastructuri critice aflate la mii de kilometri de linia frontului, scrie Spotmedia.

UPDATE Un posibil atac american asupra unei instalații nucleare majore din Iran nu ar avea consecințe doar în Orientul Mijlociu, ci și în Europa de Est. Aceasta este analiza președintelui American Foreign Policy Council, Herman Pirchner, care avertizează că o astfel de mișcare din partea administrației Trump ar putea avea un impact direct asupra modului în care Kremlinul percepe amenințarea americană și riscurile escaladării în războiul din Ucraina, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus a avertizat Germania că ar deveni direct implicată în războiul din Ucraina dacă aprobă livrarea de rachete Taurus către Kiev. Declarația vine pe fondul presiunilor interne și externe asupra Berlinului de a furniza aceste rachete de croazieră cu rază lungă, capabile să lovească ținte aflate la peste 500 km. Putin a minimalizat potențialul lor impact militar, susținând că ele „nu vor opri avansul forțelor ruse”, dar a avertizat că o asemenea mișcare ar reprezenta o „escaladare periculoasă” cu implicații militare și politice pentru Germania, potrivit Spotmedia.

UPDATE În ciuda declarațiilor oficiale, Rusia își consolidează prezența militară în Mali, scrie RFI. Deși gruparea paramilitară rusească Wagner a anunțat vineri, 6 iunie, că pleacă din Mali, Rusia continuă să-și consolideze prezența militară în țară. Pentru a transporta discret echipament militar către „Corpul său African”, Kremlinul folosește portul Conakry, din Guineea vecină. În 2025, echipa Info Vérif a RFI a documentat sosirea a cel puțin trei convoaie militare la Bamako, provenind din acest nou centru logistic. 

UPDATE Argentina afirmă că a detectat un grup de spioni ruşi care desfăşurau "activităţi suspecte" în ţară pentru a promova interesele Moscovei, fabricând informaţii false, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al preşedinţiei argentiniene, Manuel Adorni, informează AFP, potrivit Agerpres.

UPDATE „Astăzi am fost la locul unde o rachetă explozivă rusească a lovit un bloc de locuințe din Kiev. Am adus un omagiu celor care și-au pierdut viața. Acest atac josnic asupra unei clădiri în toiul nopții a luat viața a 23 de civili. Transmit condoleanțe familiilor și celor apropiați. Toți cei afectați continuă să primească ajutor. Acest bombardament este un memento pentru lume că Rusia respinge încetarea focului și alege calea crimelor. Sunt recunoscător tuturor partenerilor noștri care înțeleg că Ucraina trebuie să devină mai puternică în fiecare zi. Mulțumesc tuturor celor care sunt dispuși să pună presiune pe Moscova astfel încât acolo să simtă adevăratul preț al războiului”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.

UPDATE În timpul conferinței de presă, lui Vladimir Putin i-au fost puse în mod tradițional întrebări relativ neutre și generale. Cu toate acestea, unul dintre jurnaliști l-a întrebat însă pe șeful Kremlinului despre lovitura brutală asupra Kievului, pe care trupele ruse au efectuat-o în noaptea de 17 iunie. Ca răspuns, Putin a tușit și chiar și-a pierdut vocea. „Rusia nu a distrus zonele rezidențiale din Kiev, lovitura a fost asupra întreprinderilor militare”, a declarat Putin, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Războiul Rusiei din Ucraina, care macină țara vecină a trecut de borna de 1.200 de zile, fără ca liderul de la Casa Albă să poată opri conflictul, așa cum s-a lăudat ”în doar 24 de ore”. Dar acum fostul consilier american pentru Ucraina, Kurt Volker, îi dezvăluie lui Donald Trump adevăratul plan al președintelui rus, spunând că Putin nu va fi niciodată de acord cu pacea în Ucraina, chiar și peste capul SUA.Vladimir Putin nu va fi de acord cu pacea în Ucraina, nici măcar cu un ipotetic acord „Minsk-3”, dar poate fi forțat să accepte cel puțin un armistițiu, a spus Kurt Volker, fost reprezentant special al SUA pentru negocierile cu Ucraina (2017–2019), într-un interviu acordat Ukrinform. „Nu cred că există o pace reală cu Putin. Niciodată. […] Deci nu, nu cred în pace – nu cu această mentalitate. Se referă la război. […] Spun asta cu mare încredere: Putin nu va fi niciodată de acord cu o înțelegere”, a spus Volker, scrie Ziare.com.

UPDATE La peste o lună după ce Ucraina a încheiat un acord major ce conferă SUA o deţinere în cadrul rezervelor sale minerale, Kievul se străduieşte să demonstreze adminis­traţiei Trump că acesta poate aduce rezultate rapide, tangibile, scrie The New York Times.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski intenționează în prezent să participe personal la summitul NATO din 24-25 iunie de la Haga, dar decizia finală va fi luată mai aproape de data evenimentului, scrie AlephNews.

UPDATE Victimele atacului rusesc din capitala Ucrainei, Kiev, au fost comemorate în Parlamentul de la Chișinău. Legislatorii au ținut un minut de reculegere pentru cei 28 de morți în urma atacului combinat cu rachete și drone de atac.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 104 drone Shahed și drone momeală de diferite tipuri începând din seara zilei de 18 iunie. Apărarea aeriană ucraineană a doborât cu succes 88 de drone, dar au fost înregistrate șase lovituri, scrie AlephNews.

UPDATE Atacurile rusești asupra regiunii Herson au rănit nouă persoane și au avariat infrastructura rezidențială în perioada 18-19 iunie, potrivit autorităților locale. Treizeci și patru de așezări au fost ținta atacurilor cu artilerie și drone. Pe 18 iunie, la ora 18:00, ora locală, opt civili au fost răniți, dintre care doi bărbați în Komyshany și Romashkovo și alți șase în Bilozerka, Beryslav, Antonivka și capitala regională Herson. De atunci, încă o persoană a fost rănită.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Germania ar deveni parte direct implicată în conflictul din Ucraina dacă ar decide să furnizeze Kievului rachete de croazieră Taurus, precizează Reuters. Putin a avertizat că astfel de livrări nu vor schimba dinamica de pe front: „Aceste rachete, dacă vor fi livrate, nu vor opri avansul forțelor ruse de-a lungul întregii linii a frontului”, a spus el, potrivit Mediafax.

UPDATE Concernul Kalașnikov, principalul producător de arme al Rusiei, recrutează adolescenți de 16 ani și peste pentru „muncă de vară” în fabricile de armament, potrivit Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării. Tinerii sunt învățați să lucreze ca frezori, lăcătuși sau turnători și primesc salarii de circa 300 de dolari pe lună. Inițiativa face parte dintr-o strategie mai largă a Kremlinului de militarizare a tinerei generații și de acoperire a deficitului de forță de muncă din industria de apărare. Programe similare funcționează deja în zone precum Alabuga, unde elevii montează drone Shahed. De asemenea, școlile din Rusia au introdus cursuri obligatorii de asamblare a dronelor, scrie Spotmedia.

UPDATE Comisia Europeană a dezvăluit planurile de interzicere a tuturor importurilor de gaze naturale din Rusia până în ianuarie 2028. Doar trei țări cârcotașe, Ungaria, Slovenia și Austria nu vor să se rupă de „mama” Rusia, dorind să exporte în continuare gaze de la Moscova. Comisia Europeană a insistat că nu se va mai reveni la gazul rusesc, deoarece a publicat planuri de eliminare treptată a importurilor de combustibili fosili de la vecinul său estic până în 2028, potrivit The Guardian, citat de Ziare.com.

UPDATE Președintele american Donald Trump a declarat că Vladimir Putin s-a oferit recent să joace rolul de mediator în tensiunile dintre Israel și Iran. Răspunsul lui Trump a fost însă tranșant: mai întâi, liderul de la Kremlin ar trebui să contribuie la oprirea războiului pe care chiar Rusia l-a declanșat în Ucraina, notează Adevărul.

UPDATE Faptul că prăbușirea Iranului e văzută ca o catastrofă politică la Moscova nu are cum să nu afecteze războiul Rusiei cu Ucraina. Deși s-a vorbit de pregătirea unei ofensive în nord-estul țării vecine, pe axa Sumî-Harkov, ea nu s-a concretizat, forțele ucrainene desfășurând operațiuni de descurajare care au provocat pierderi Kremlinului, se arată în raportul din 17 iunie a Institutului pentru Studiul Războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE “Escaladarea conflictului comportă riscuri grave și costuri potențiale pentru Moscova. E un eșec diplomatic pentru Rusia că nu a fost în măsură să împiedice un atac masiv al Israelului asupra unei țări cu care, în urmă cu cinci luni, a semnat un parteneriat strategic global. Este evident că Moscova nu este pregătită să depășească declarațiile politice de condamnare a Israelului și nu este dispusă să acorde Iranului asistență militară”, a scris Andrei Kortunov, analist politic, în cotidianul rusesc Kommersant, citat de BBC News.

UPDATE Operațiunile militare desfășurate de Israel asupra Iranului sunt, indirect, un ajutor important acordat și Ucrainei. Secționarea axei diplomatice Teheran-Moscova, cu ecouri până la Beijing, reprezintă o lovitură majoră pentru politica expansionistă a lui Vladimir Putin. „Poporul iranian nu va uita niciodată cine ne-a fost alături în aceste momente dificile și cine a ales să nu facă nimic”, a declarat Kazem Jalali, ambasadorul Iranului în Rusia, în data de 17 iunie, făcând o referire străvezie la faptul că, în ciuda parteneriatului militar dintre cele două țări, Vladimir Putin a ales să nu facă nimic în ce privește ajutarea Iranului, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat joi că ar putea fi „găsită” o "soluție" care să convină Israelului şi Iranului, aliat al Rusiei, asigurând că atacurile israeliene nu fac decât să "consolideze" sprijinul populaţiei iraniene pentru actuala putere, scrie AFP.

UPDATE Rusia accelerează producția și utilizarea dronelor de atac „Shahed”, iar Ucraina, în lipsa unui sistem coerent de contramăsuri, riscă să-și vadă infrastructura vitală distrusă bucată cu bucată. Este avertismentul sever lansat de expertul în război electronic și recunoaștere radio, Serghei „Flash” Beskrestnov, într-o analiză publicată pe canalul său de Telegram.

UPDATE Vladimir Putin spune că ar vorbi cu noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, dar se îndoiește de neutralitatea Berlinului. Critică direct livrările de tancuri Leopard și posibila trimitere de rachete Taurus către Ucraina. „Un mediator nu trimite tancuri și soldați pe câmpul de luptă”, a spus liderul de la Kremlin.

UPDATE Președintele Vladimir Putin a declarat că este pregătit pentru o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski, dar doar într-o fază finală a oricăror negocieri de pace. În cadrul unei conferințe de presă la Sankt Petersburg, liderul rus a declarat că orice înțelegere privind încetarea conflictului ucrainean va trebui să prevină „pe termen lung” reluarea luptelor. „Chiar sunt pregătit să mă întâlnesc (cu Zelenski), dar numai dacă este vorba de etapa finală”, a afirmat el, potrivit Rador.

UPDATE Liderul de la Kremlin a subliniat că este necesar „să se găsească o soluție care nu numai să pună capăt conflictului actual, dar și să creeze condițiile necesare pentru a preveni repetarea unor astfel de situații pe termen lung”. El a indicat că ar dori să discute direct cu președintele american Donald Trump despre viitoarea arhitectură de securitate în Europa, scrie Spotmedia.

UPDATE Uniunea Europeană vrea să obțină mai mulți bani din activele rusești înghețate, fără să le confiște. Planul este ca 200 de miliarde de euro din activele rusești înghețate să fie plasate în investiții mai riscante, dar cu potențial de câștig mai mare, pentru a crește sprijinul acordat Ucrainei și a evita acuzațiile că ia banii Rusiei în mod abuziv. Însă planul implică riscuri, scrie Politico: dacă investițiile nu aduc câștigurile scontate, contribuabilii ar putea suporta pierderile.

UPDATE Oroarea războiului a întrerupt viața și speranțele unei fetițe care suferea de leucemie și era tratată în Israel. Nastya, în vârstă de 7 ani, care a sosit din Odessa, Ucraina, împreună cu familia sa pentru a primi îngrijiri medicale, este una dintre victimele atacului cu rachete lansat de Iran în Bat Yam duminică noaptea, scrie La Stampa. Cele 500 de kilograme de explozibili care au căzut asupra blocului de apartamente din centrul Israelului au ucis cinci membri ai familiei ucrainene, inclusiv trei copii: Ilya, 14 ani, Konstantin, 10 ani, și Nastya. O oroare fără sfârșit. Mama, Maria Pashkurov, 30 de ani, este dispărută și este considerată moartă. Cealaltă victimă este bunica, Olena Sokolova, 54 de ani. Numărul persoanelor ucise în atacul cu rachete din Bat Yam a crescut acum la 8. Familia, care nu este evreică, sosise în Israel în 2022 pentru tratamentul împotriva cancerului Nastyei.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a declarat miercuri că trupele sale au preluat controlul asupra satului Novomîkolaivka, situat la doar 4 kilometri de granița rusă, în regiunea Sumî, și asupra localității Dovhenke, din regiunea Harkov, potrivit Știripesurse.

UPDATE Rusia reprezintă o amenințare directă pentru Uniunea Europeană, iar cheltuielile sale masive pentru apărare arată că Kremlinul are un „plan pe termen lung pentru o agresiune pe termen lung”, a avertizat miercuri Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, notează Știripesurse.

UPDATE Liderii statelor membre NATO, care urmează să se întrunească la un summit la Haga, săptămâna viitoare, vor discuta despre creșterea investițiilor în apărare, pe fondul conflictului din Ucraina. Cu toate acestea, Vladimir Putin nu consideră că eforturile NATO sunt o amenințare pentru Rusia. „Nu considerăm nicio reînarmare NATO o amenințare la adresa Federației Ruse, deoarece avem capacitatea de a face față problemelor de securitate”, a declarat Putin, potrivit Gândul.