13 septembrie 2024, ora 21:07

Bloc cu scandal în centrul istoric al capitalei. Compania care a ridicat blocul, a dat faliment, iar acum administratorul de insolvabilitate vrea să vândă subsolul clădirii. Problema e că acolo se află întreaga rețea de conducte, iar odată vândut spațiul, oamenii nu vor mai avea acces la ele. Acum toți așteaptă ca instanța să le facă dreptate, deoarece ambele părți s-au adresat în judecată. 

„Locatarii au grijă de bloc. La moment, firma de construcție, căreia îi aparține blocul, este în faliment, dar lichidatorii, avem senzația că nu vor să lichideze firma, ci casa noastră. Noi nu putem găsi un numitor comun și să stabilit spațiile de uz comun, să calculăm procentajul și partea fiecărui apartament în spațiile de uz comun. Noi ne-am blocat din lipsă de putere”, a spus administratoarea blocului, Galina Iver.

Deși construcția blocului a fost finalizată încă în anul 1997, până acum acesta nu a fost dat în exploatare. Motive au fost mai multe, spune administratoarea blocului. Iar acum trei ani, compania care l-a construit a fost declarată falimentară, astfel că lucrurile s-au complicat și mai mult. Proprietarii apartamentelor nu-și pot crea un condominiu, iar recent lichidatorul i-a anunțat că vrea să vândă subsolul, acolo unde se află toate țevile blocului. Locatarii susțin, însă, că subsolul le aparține.

„Ei caută aceste spații, dar nu le pot găsi și pur și simplu au decis să scoată în vânzare toate subsolurile noastre. Motivând că aceasta este încăperea cu 240 de metri, dar nicidecum nu ne iese. Conform normelor, încăperea care are număr cadastral trebuie să aibă o intrare și trebuie să fie întreagă. Dar la noi sunt spații departe. Locatarii vor doar să ia casa și să o deservească, ca să arate bine”.

Galina Iver spune că oamenii sunt disperați, deoarece nu văd cum ar putea fi soluționată problema.

„- Acolo sunt toate țevile. Nu știu care trebuie să fie ieșirea din situație. - Deci dacă vând spațiile, nu veți avea acces la țevi? - Atunci când intri acolo, tu înțelegi că asta nu poate fi vândut. Sunt locuri în care blocul este deservit. Noi acum schimbăm țevile de apă rece, robinetele. Pregătit sistemul de încălzire în regulă înainte de sezonul rece. Prima jumătate de casă are încălzire centralizată, iar cealaltă autonomă”.

Într-un sincron la telefon, administratorul de insolvabilitate al blocului a negat acuzațiile locatarilor. Acesta susține că toate acțiunile ei sunt legale.

„- Noi le-am propus că putem să le transmitem pentru deservirea blocului două încăperi. Le cedăm, dar nu mai mult, deoarece avem creditori dintre care cu creanțe foarte mari, dintre care este Calea Ferată. Și urmează să achităm datoriile. - De ce până acum blocul nu a fost dat în exploatare? - Blocul este... Este proces verbal de recepție finală a lucrărilor. Și anume acolo este indicat care suprafețe și cui aparțin. Sunt procese judiciare, urmează să se examineze toate cererile. Dumnealor tot au o cerere cu aceeași cerințe, chipurile că li se limitează accesul.” 

În prezent, în blocul de pe strada Petru Movilă locuiesc aproximativ 60 de familii. Aceștia așteaptă acum instanța să le facă dreptate, deoarece atât ei, cât și administratorul de insolvabilitate s-au adresat în judecată.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?