14 septembrie 2024, ora 21:03

Fetele și femeile din Republica Moldova continuă să fie abuzate în propriile familii, în ciuda campaniilor de prevenire a acestui fenomen îngrijorător. Avem mame bătute de copii, avem fiice agresate, dar, în mare parte, soțiile sunt victimele violenței în familie. Multe dintre ele, din varii motive, își acceptă soarta și rămân alături de agresor, în timp ce altele reușesc să rupă acest lanț. Își găsesc un refugiu temporar în centrele de suport pentru femei, victime ale violenței domestice. Printre supraviețuitoare este și Ana, o tânără bătută de iubitul ei în primul an de relație. Istoria ei este despre curajul de a pleca dintr-o relație abuzivă și de a-și reface viața cât mai departe de violență.

„- Ana, spune-mi te rog, cum ai ajuns aici la centrul de plasament? - Prin violență. Cu fostul concubin, încă nu eram căsătoriți, urma acolo la noi... Și el într-o seară stătea cu prietenii, și brusc a început violent. Nu știu, ca nebunul cela, dar era beat ce-i corect. - El mai consuma alcool? - Da, el era pe alcool atunci. Eu m-am pus să adorm copilul și el brusc a venit și căuta un telefon de-a lui. Telefonul lui el îl căuta. Dar eu stăteam în telefon pe pat și am pus să adorm băiatul, să-l legăn pe picioare. El a început violent să pălească cu palma, după care o dată cu pumnul. 

- Adică așa de la nimic s-a apropiat de dvs? - Da, da. El voia să-i dau copilul. Zic ce să faci tu cu copilul, e ora 10, copilul trebuie să doarmă. Nu, că dă-mi copilul. Ce să faci tu cu copilul la ora asta? Și după aceea eu am sunat la poliție. Am sunat o dată, a doua oară. O dată am sunat de pe numărul meu, el mi-a stricat telefonul, după ce el a auzit că eu vorbesc cu poliția, mi-a stricat telefonul. După care am sunat de pe telefonul lui. A treia oară când am sunat, am ieșit în stradă și am sunat. - Dvs. l-ați mai dat la poliție, ați mai apelat la poliție? - Nu, e prima dată, și nu arăta o persoană violentă”. 

În urma acestui episod de violență domestică, bărbatul s-a ales cu o amendă. Pe când Ana - cu mai multe probleme de sănătate, fiind nevoie chiar și de o intervenție medicală.

„I-au pus amendă. Eu l-am scutit, adică n-am pus așa ca să fie și brățară și să mergem prin sud (judecată). - Dar de ce nu ați fost de acord să-i pună acea brățară? - Polițistul a spus că noi eram doar concubini și am acceptat doar să fie cu amenda. Și el trebuia să plătească tratamentul meu. Mi-a rupt maxilarul și trebuia să plătească tratamentul, dar el nu a plătit tratamentul. M-a sunat de vreo câteva ori de când s-a întâmplat asta, dar eu nu-i răspund lui, la sunete, la apeluri, eu lui nu-i răspund”.

Ca în multe alte cazuri de acest fel, și relația de iubire dintre cei doi părea una frumoasă la început. Bărbatul nu dădea semne că ar fi un om violent, ba din contra, era amabil, grijuliu și o ajuta pe Ana, inclusiv financiar. 

„ - Când l-ați cunoscut pe concubinul dvs., știați că el este agresiv, că el consumă alcool? - Nu, nu, nu. - Dar când au apărut primele semne? - Asta a apărut, după, încoace. Încoace, adică, acum, lunile trecute, înainte ca eu să ajung aici la centru. - Cât timp ați fost împreună cu el? - Aproape un an. Trebuia să împlinim anul, în iulie trebuia să facem anul, câteva zile erau acolo și noi făceam anul. - De la început cum era el cu dvs.? - De la început el era drăguț, venea, cadona flori, la băiat îi aducea lapte, pampersuri, bani îmi dădea mereu în mână, să am cu mine, să am la mine. Eu nu l-am văzut pe el așa agresiv niciodată”.

Ana și-a găsit un refugiu temporar la centrul maternal de plasament Diaconia, unde ajung cupluri mamă-copil care provin din medii dificile, inclusiv în urma cazurilor de abuz domestic. Aici, mamele au parte de un loc de trai sigur și primesc protecție și sprijin. În cadrul centrului, li se oferă nu doar adăpost temporar, ci și asistență psihologică, consiliere și ajutor pentru reintegrarea în societate. Prin aceste servicii, angajații centrului își propun să le ofere mamelor aflate în situații de criză șansa de a-și reconstrui viețile într-un mediu sigur, departe de abuzuri. 

„Aici suntem la centru maternal unde asistăm femeile cu copii în situații de risc, la fel și victimele violenței domestice. Găzduim aici mame cu copii până la 3 ani și dacă vin dintr-o situație de violență, le oferim asistență. Asistența noastră constă în servicii complexe de asistență, ceea ce înseamnă de la alimentație, medicamente, haine ș.a., asistență psiho-socială și psihologică în ultimul rând. Aici mamele sunt monitorizate, acompaniate 24 de ore. Le oferim și serviciul creșă pentru ca să-și poată lua zborul, să zicem, să înceapă altă viață, mama și copilul. Anul acesta din 18 cupluri pe care am reușit să le susținem până astăzi, 12 sunt din situații de violență. Adica asta a fost motivul direcționării cazului spre centrul maternal. Vin din cazuri grave, după mine, adică din situații grave. Violență gravă, nu e vorba de violență economică, dar violență fizică”, spune coordonatoarea Departamentului Copil și Familie, Diaconia, Mihaela Belei.

Chiar dacă victimelor li se oferă suportul și ajutorul psihologic, unele dintre ele revin la agresori. 

„Încercăm să le ajutăm, să le susținem, să le asistăm psihologic ca să nu se întoarcă în situația din care au venit. Le spunem că ești în situație de risc tu și copilul. Am avut și cazuri din anii trecuți, în care ele, totuși, au fugit din centru și s-au întros la el. Au fugit în sens că au plecat fără să ne anunțe, au plecat la plimbare și nu s-au mai întors. Și pe urmă am aflat că s-au întors la abuzator”. 

Psihologii spun că majoritatea victimelor violenței domestice provin din familii în care abuzul a fost prezent încă din copilărie. Trăind într-un mediu violent, aceste persoane ajung să considere bătaia sau altă formă de violență ca fiind o normalitate. În acest fel, atunci când își croiesc propria viață personală, repetă aceleași exemple de violență în relația de cuplu. 

„Lucrând cu persoane care sunt și au fost victime ale violenței în familie, marea majoritatea îmi povestesc că, de fapt, au fost și ei, ele victime ale violenței în familie, or era violență: tata împotriva mamei, ori mama își bătea copiii, ori tata își agresa copiii. Astfel, foarte des îmi spun că adulții nu vor să repete experiența părinților, surpinzător, ajung la un moment dat să fie în aceiași situație. Femeile sunt gresate în mare parte de bărbații lor, pentru că statistic, în RM, totuși, avem în jur de 94% femei care sunt victime ale violenței în familie și în jur de 6% bărbați. Pe plan mondial, nu există nicio statistică unde victime bărbați sunt mai mult de 10%. În marea majoritate, victime sunt femei”, zice psihologul clinician și psihoterapeuta Viorica Papuc-Pomană.

Deși este greu să le identifici, în relația cu un potențial agresor, semnele de pericol apar încă de la început. De obicei, acesta încearcă să cucerească femeia foarte repede, iar relația avansează mai rapid și mai insistent. Femeile ar trebui să fie atente în primele etape ale relației, deoarece graba și insistența pot fi semne ale unui comportament abuziv în timp. 

„Cum începe o astfel de relație: un bărbat poate să fie de la început foarte atractiv, interesat, îi spune femeii că este femeia visurilor sale, că toată viața a așteptat-o, știe că este partenera ideală. El poate fi destul de afectiv la începutul relației. Relația derulează foarte, foarte rapid. Chiar la a treia, la a cincea zi, chiar într-o lună, avem cazuri unde persoanele încep să locuiască împreună, se căsătoresc. De fapt, asta este și un scop al acestui agresor, ca să scadă nivelul de atenție al femeii, astfel să obțină rezultatul scontant. Imediat cum partenera îi devine soție sau concubină, apar și primele semne de abuz. De aceea ar trebui să fie persoanele la început de relație atente, să nu să se grăbească să dezvolte o relație atât de rapid, or dacă ea derulează foarte intens, să-și pună niște semne de întrebare. Să urmărească dacă se simte manipulată sau nu, să urmărească cât de mult își schimbă stilul de viață față de acest partener”.

Când o victimă este abuzată fizic, verbal și psihologic, ajutorul poate veni de la familie sau de la autorități. Important este ca victima să conștientizeze că abuzul nu este o manifestare a normalității, ci, dimpotrivă, o formă de umilință, de intimidare și un pericol pentru viață. 

„Diferit putem lucra cu victima, dar este evident că ele uneori nu pot părăsi singure acea locuință unde ea este abuzată, pentru că ea nu mai are nici resurse interioare, nici economice, stima de sine este foarte scăzută, încrederea de sine este foarte scăzută. După multiplele abuzuri psihologice, înjosiri - ea cu adevărat începe să creadă că nu mai poate face nimic singură, că nu se va descurca, că-i vor fi luați copiii, că nu-și va găsi serviciul, ea fără acest partener nu va exista. Și atunci tocmai o resursă externă, asta ar putea fi membrii familiei, organizații, poliția, diferite... primării, autoritate tutelară, psihologi, școală, cine a observat de fapt că există violență în familie, iată anume această resursă externă ar putea ajuta persoana să iasă din cercul violenței”.

Abuzurile fizice sau emoționale lasă amprente grave asupra stării de sănătate a victimelor. Fiind constant abuzată, femeia are nevoie de terapie și consiliere psihologică pe termen lung. 

„O femeie care trece prin violență, mai mult, o femeie care trece prin violență psihologică emoțională, acolo unde rănile nu se văd, de fapt. Ea este cronic înjosită, manipulată, există gelozie, amenințări. Fizic noi nu vedem această violență, dar cronic fiind sub presiunea violenței psihologice, am avut cazuri unde femeile au dezvoltat tulburare de stres post-traumatic și bine întețels ele au nevoie de asistență de lungă durată”. 

Un reportaj realizat de Gabriela Ursu 
Imagini și montaj de Vlad Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan