16 septembrie 2024, ora 14:34

Germania a început astăzi controale de pașaport la toate granițele sale terestre pentru a combate migrația ilegală, conform Deutsche Welle. Aceste măsuri sunt neobișnuite în Uniunea Europeană, unde controalele sunt de obicei limitate la frontierele externe și aeroporturi.

Ministrul de Interne german, Nancy Faeser, a explicat că decizia este motivată de suprasolicitarea sistemului de azil și de numărul mare de cazuri de migrație ilegală. Deși Uniunea Europeană poate emite o mustrare pentru astfel de măsuri, până acum nu a făcut-o, subliniind că astfel de controale ar trebui să fie „ultima soluție”, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Anitta Hipper.

Intenţia guvernului de la Berlin de a extinde controalele frontaliere probabil nu vor avea ca rezultat o scădere vizibilă a numărului de solicitanţi de azil, a declarat duminică expertul în problema migraţiei Gerald Knaus, transmite DPA.

„Orice persoană care crede că aceste controale la frontiere vor conduce la o reducere a migraţiei ilegale are o aşteptare care este irealizabilă”, a spus Gerald Knaus într-un interviu pentru postul de radio Deutschlandfunk.

Germania se află în centrul Spațiului Schengen, care cuprinde 29 de țări europene ce au abolit astfel de verificări, fiind necesare pașapoartele doar la frontierele externe și în aeroporturi. Până acum, doar călătorii care intrau în țară la frontierele terestre estice și sudice erau verificați.  Acum, pentru cel puțin următoarele șase luni, vor fi monitorizate și granițele nordice, împreună cu cele vestice. Acest lucru va include hotarele cu Danemarca, Olanda, Belgia, Luxemburg și Franța.

Potrivit Codului Frontierei Schengen, aceste măsuri sunt temporare și nu ar trebui să dureze mai mult de trei ani.

De regulă, controalele interne în Spațiul Schengen pot fi efectuate doar în condiții speciale. Totuși, statele membre decid singure dacă aceste condiții sunt îndeplinite și trebuie apoi să notifice Comisia Europeană de la Bruxelles. Conform Codului Frontierei Schengen modificat recent, controalele ar trebui să fie temporare și să dureze maxim trei ani. 

22 noiembrie 2024, ora 23:16

Încoronarea regelui Charles al III-lea i-a costat pe contribuabilii britanici 72 de milioane de lire sterline (86,5 milioane de euro), potrivit datelor oficiale, relatează AFP.

Potrivit unor date pe care le-a publicat joi seara, Ministerul Culturii, Presei şi Sporturilor (DCMS) a cheltuit 50,3 milioane de lire sterline, iar securizarea încoronării de către Ministerul de Interne a costat 21,7 milioane de lire sterline, scrie news.ro. 

Charles a fost încoronat oficial rege la Abaţia Westminster în mai 2023, într-o ceremonie la care au asistat demnitari din întreaga lume. Un concert somptuos a fost organizat în seara următoare la Castelul Windsor.

Dezvăluirea facturii reale, pe care unii o estimau mai mare de 100 de milioane de lire sterline, este de natură să antreneze noi condamnări ale antimonarhiştilor în Regatul Unit.

Ei şi-au ascuţit criticile împotriva familiei regale şi sumelor de bani pe care aceasta le primeşte, pe care le denunţă drept excesive şi nedrepte într-o perioadă de deficit bugetar.

Scepticii observă totodată că monarhul britanic, care primeşte mai mulţi bani decât omologii săi europeni, este un multimilionar capabil să plătească majoritatea facturilor insituţiei.

Familia regală a fost îndemnată recent la mai multă transparenţă şi la reformarea proprietăţilor membrilor acesteia, după ce o anchetă a arătat că aceasta a profitat de instituţiile publice şi a beneficiat de scutiri fiscale importante.

DCMS evocă în raportul său anual, publicat joi seara, o încoronare ”apreciată de către milioane de persoane, atât în Regatul Unit, cât şi în întreaga lume”, un ”moment care are loc doar o dată la o generaţie”, care a ”oferit o oportunitate unică de a ne sărbători şi consolida identitatea naţională”.