Satul Cubolta a rămas fără râul Cubolta. Pe vremuri, o destinație populară pentru turiști, cu plaje amenajate și o adâncime de patru metri, astăzi, râul este atât de uscat încât îl încurci cu un drum. Pe suprafețe mari a crescut vegetație, pe care sătenii o cosesc. Oamenii au două explicații pentru secarea apei. Cea mai comună este seceta, care a uscat mai multe râuri vara aceasta. Însă, și factorul uman a dus la afectarea nivelului apei. Unii o pompează pentru a iriga terenurile agricole sau pentru a-și umple iazurile. Două cazuri am descoperit și noi. Un agricultor deține autorizație valabilă, dar irigă în miezul zilei și atunci când râul se află sub cod roșu de secetă, iar celălalt, un piscicultor care, fără autorizație folosește apa râului pentru a-și „răcori” peștii din iaz. Astfel de abordări au dus la secarea râului, lăsând și o parte din locuitorii acestor sate fără apă în fântâni.
„Ne aflăm pe malul râului Cubolta, în satul Moara de Piatră sau, mai bine zis, pe malul a ceea ce ar trebui să fie râul Cubolta. După cum vedeți, în spatele meu, a rămas doar o vale uscată, plină de crăpături. S-a întâmplat din cauza secetei, în primul rând, dar și a folosirii nechibzuite a apei. Poți, lejer, să plantezi porumb în loc de pește. E dezastruos ce se întâmplă aici. Așa riscă să ajungă toate râurile dacă autoritățile nu vor lua măsuri. Pentru a raționaliza folosirea apei, trebuie impuse anumite limite”.
Cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri, râul Cubolta este unul dintre cei mai mari afluenți al râului Răut. Încă de pe timpurile Uniunii Sovietice, pe cursul acestui râu au fost amenajate mai multe lacuri de acumulare, în mare parte pentru piscicultură și agrement. Unul dintre aceste lacuri a fost amenajat în localitatea Cubolta și altul în Moara de Piatră. Aici, activa chiar și o bază de odihnă, la care veneau oameni din diferite raioane. Astăzi, în mijlocul iazului se odihnesc doar vitele.
Oamenii din sat își amintesc acest loc cu drag, privind la prezent cu dezamăgire, iar la trecut - cu nostalgie.
„Jumătatea cealaltă de sat nu mai are apa. - Apoi de atâta că pompează și udă. De asta și apă nu mai e. Când eram mic, era multă apă, era adânc. Veneau de la Bălți, ca la plajă. Se pescuia pe vremuri. Acum de unde pește? Ați fost de vale? - Nu. Acum vrem să mergem. - Duceți-vă, e totul uscat”.
„Era un râu foarte frumos. - Ați avut și un iaz aici... - Da, era tare frumos. - De ce a secat? - Nu știm de ce, dar era un râu foarte frumos. Soțul e din sat. Când eram la școala, se duceau și scoteau o mașină de pești. Nu a avut udeală”.
„Veneau și de la Bălți aici, se scăldau. Era un beci și puneau băutura să stea la rece”.
Cunoaște foarte bine problemele râului și consilierul local Mihai Ciubuc. Acesta a făcut numeroase sesizări către autorități, inclusiv cu ani în urmă, prin care le-a avertizat că, dacă nu se intervine, apa din râu va dispărea. Spune, însă, că nu a fost luat în seamă.
„- De ce credeți că a secat râul? - Îi complet secat, este o problemă în Moldova, dar și s-a intervenit brutal pe susul râului. S-au făcut baraje, cică cu autorizații, dar date prin metode nu prea clare. Înainte se verifica minuțios acest lucru, dar acum... Barajele sunt făcute cu multe încălcări, am făcut inspecții cu primarul. Ele schimbă viteza apei, adâncimea”, spune consilierul local din satul Cubolta, Mihai Ciubuc.
Odată cu uscarea albiei râului, acesta a observat apariția unei probleme grave, care riscă să afecteze întreaga comunitate.
„Eu am prevăzut asta, ca specialist, că odată ce dispare râul, va dispărea nivelul apei în fântâni. Locul unde eu gestionez e cel mai înalt loc din sat. La mahalagenii mei tot a dispărut. Treptat, dar anul acesta aproape complet. Mai sunt semnale din sat că a dispărut apa”.
Consilierul regretă, în mod special, că generațiile viitoare nu se vor bucura de frumusețea oferită de acest râu, dacă autoritățile nu vor începe să-l salveze.
„Asta este o pierdere mare. De ce eu la nepoții mei, cândva, dar și acum, le explic pe degete ce a fost pe valea asta. Mulți nu vor să creadă, dar le arăt barajul. Erau locuri unde apa era de 4-5 metri înălțime”.
De rând cu seceta, oamenii locului acuză și agenții economici că folosesc apa râului fără să estimeze consecințele. În timp ce filmam în localitate, am observat un muncitor care iriga, ziua în amiaza mare, terenurile agricole, pe care crește sfeclă de zahăr. Am vrut să discutăm cu el ca să aflăm dacă deține autorizație pentru pomparea apei, însă a plecat în grabă de la fața locului. Ne-a atras atenția faptul că, după locul unde se irigă, la circa 2 kilometri în aval, râul este complet secat. Am mizat că știu mai multe despre acest caz inspectorii de mediu din zonă.
„Sunt Liudmila Ataman, sunt șefa IPM Drochia. Unde ne putem vedea sau care e scopul vizitei, îndrăznesc să vă întreb? - Noi suntem în satul Hăsnășenii Noi. Hăsnășenii Noi? - Da, e un fermier aici. Hăsnășenii Mari, pardon, nu Noi, Mari. - Noi tot suntem la Hăsnășenii Mari. Unde anume sunteți dumneavoastră? - Noi suntem unde irigă fermierul ăsta mare, pe drumul de la ieșire din Hăsnășeni. - Sunteți la domnul Mazurchevici Mihail, da? - Nu știu cum îl cheamă pe dumnealui, el crește aici, sfeclă, ceapă... - Da, la Mazurchevici Mihail, agentul economic. - Probabil, da. - Unde ne putem întâlni? Unde vă găsim? - Păi ne găsiți aici la față locului, noi suntem pe câmp, unde are dumnealui pompele astea, lângă râul Cubolta. - Bine, bine, ne apropiem și noi acolo, noi toți suntem aici. - În cât timp ajungeți? - O să ajungem în șapte minute, suntem aici la Moara de Piatră”.
La sosirea inspectorilor, aceștia au contactat proprietarul afacerii pentru a prezenta documentele, recunoscând că râul este astăzi într-o situație gravă.
„Cu părere de rău, sincer să vă spun, nici noi nu cunoaștem care-i situația reală. Tot mergem și documentăm și noi. Problema cea mai gravă e în regiunea Hăsnășenii Mari și Moara de Piatră. - Păi unde se ducea apa asta? - S-a schimbat albia râului. - Așa. - Albia râul deja nu mai merge”.
„Sunt foarte multe persoane, adică lideri cu autorizație oficială, irigă deja tot de mulți ani, tot sunt...au sfeclă de zahăr, adică, în fine. - Da, da, înțeleg. - Suntem mai multe persoane, nu sunt unicul din rău, care eu, de exemplu, cum există, care este un antreprenor care usucă iazul și gata. Nu, suntem mai multe persoane, ne stăruim să irigăm în limitele admisibile, adică dacă vedem că e apă puțină, înseamnă că ne oprim. O zi, două, trei, adică nu e așa că irigăm permanent. Acum se irigă ziua de motivul că fabrica de zahăr ne-a pus condiții. În trei săptămâni sfecla să fie eliberată, din motiv că ei nu au cu ce prelucra sfecla și în octombrie, uzina se închide. Fabrica. Dacă nu ducem până în octombrie, sfecla mea rămâne în câmp, măcar cât de cât este oleacă de roadă față de alte persoane care, din păcate, nu au avut posibilitate de irigare, de creștere și sunt în pierdere totală”.
Agricultorul ne-a transmis că își dorește să curețe albia râului, dar nu i se permite. În realitate, pentru a interveni pe cursurile de apă, sunt necesare proiecte și studii ample, în care cei mai mulți agricultori nu investesc și preferă să sape, pur și simplu, cu utilajele pe care le au la îndemână.
„V-ați prelungit autorizația anul ăsta? - Corect, anul ăsta e valabil. Din 11.07.24 până în 30. Contoarele sunt, pompele sunt toate autorizate, contoarele au certificat de... - Da, da, eu știu, conform legii. - Dacă puteți să verificați site-ul, nu știu dacă e real, dar eu am primit-o în format electronic, nu am”.
Autorizația veche a expirat în luna iunie anul curent, iar agentul economic a obținut o nouă autorizație în luna iulie, atunci când pe râul Cubolta era cod portocaliu de secetă hidrologică, conform Serviciului Hidrometeorologic de Stat. La o lună distanță de la emiterea autorizației, pe acest râu a fost instituit cod roșu de secetă.
Cu toate acestea, pomparea apei din râu nu s-a oprit. Puși să explice de ce continuă să irige atunci când râul e aproape secat, fără să țină cont de recomandările privind nivelul apei, agricultorii spun că „fac bine pentru țară”.
„Când noi avem roadă, am sfeclă de zahăr, înseamnă că este zahăr în Moldova, înseamnă că eu achit impozite, am venituri mari, eu sunt contabil de specialitate, îmi dau seama ce spun acum. Și noi facem bine pentru țară, pentru toți, pentru oameni de rând, că producem sfeclă, au zahăr, nu cumpără zahăr din Ucraina sau din România, și la urmă noi suntem aceia răi, care... - Nu e chiar așa, parțial vă dau dreptate, pentru că eu înțeleg că faceți bine, dar nu în detrimentul mediului și al... - Nu putem să facem nimic, vrem cumva să supraviețuim. - Dacă anul trecut a fost roadă și au fost prețuri de 2,50 la tot, 6 lei, 5,50 era floarea și am ieșit tot pe zero. Anul ăsta avem prețuri cât de cât stabile, roadă zero. Ei cum, de trei roi mai mică, mică, chiar și-n jumătate, ține de cultură. Și noi facem irigarea, apoi ce, trebuie să vindem tot, să-mi aduc geanta și haidem peste hotare”.
După spusele inspectorilor de mediu, agricultorul nu a făcut nimic ilegal și, prin urmare, acesta nu poate fi sancționat. Primarul localității Cubolta a făcut o adresare către Agenția de Mediu, pentru a fi făcute verificări suplimentare pe acest râu. Speră ca aceste controale să ducă la retragerea autorizațiilor pentru cei care folosesc apa în mod abuziv. Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului Mediului afirmă că sunt la curent cu situațiile în care autorizațiile pentru folosirea apei sunt eliberate, fără o analiză în prealabil a stării râurilor. De aceea, este nevoie de noi modificări legislative.
„Este nevoie să actualizam toate datele, să reflecte situația din teren. Această autorizație trebuie actualizată ca să ținem cont si de situația din teren”, a zis secretarul de stat al Ministerului Mediului, Gheorghe Hajder.
Din Cubolta, ne mutăm la vreo 10 kilometri, în amonte, deja în localitatea Gribova. Aici, arendașul unui iaz folosește apa din acest râu pentru a-și umple bazinul acvatic, în care crește pești.
„Iată acolo închide și dintr-o dată și apa dispare, chiar nici nu ajunge încoace. Este un iaz mare și ei acolo au motoare bune și umple tot iazul ăla”.
„Astea se numesc așa numite șluze. - Da? - Pentru că pe construcția tehnică, așa e proiectul stației. Ele, dumnealui le cobora în jos și gata, bara complet scurgerea apei, nu mergea apa. Se bloca, se ridica nivelului apei și cu ajutorul pompelor... - De aici ia apă și duce în iaz? - Corect, pompa în bazinul acvatic. Dumnealui a fost sancționat de noi de trei ori, în special pentru barare, după care l-am impus și l-am avertizat că dacă mai barează încă o dată, mergem cu interpelare către Apele Moldovei, să-i luăm bazinul. Să le cerem să rezilieze contractul cu Primăria, ca să nu mai fie proprietar al bazinului acvatic”.
Cu toate astea, când am ajuns pe malul iazului, am observat o conductă care aducea apă curată în bazinul acvatic.
„Apa asta care curge, vine din râu? - Cred că da. - Dar unde au pompă, că nu se aude? - Unde e paznicul, vine? Hai veniți încoace, domnule”.
„S-a oprit. - Dumnealui cred că a oprit-o. - Văd că e acoperită, să nu se vadă. - Când era pomparea de la pompa aceea mare pe care ați văzut-o acolo, apa se scurgea de acolo, e o țeavă. - Înseamnă că asta e cumva mai încoa. - Domnu Roșca, hai să fixăm toată asta vă rog, fotografiați”.
Arendașul iazului nu deține autorizație pentru folosirea apei din râu, spun inspectorii de mediu, care ne-au transmis că l-au amendat de multe ori pentru asta.
„Am făcut personal o solicitare către Apele Moldovei, a fost chiar și reprezentantul de la Apele Moldovei, a văzut care e situația, i-am explicat încălcările pe care le face dumnealui și am convenit că, încă dumnealui, dacă nu obține autorizație și mai procedează la astfel de încălcări, o să mergem cu demers ca să se rezilieze contractul. - Păi dumnealui măcar a început procesul de obținere a autorizației. - Din spusele dumnealui verbale, da. Actele sunt înaintate către Agenția de Mediu. - Așa v-a spus dumnealui. - Da. - Dar nu le-ați văzut? - Nu, sigur că nu, nu am confirmare primită de la Agenția de Mediu. - A motivat că a dat analizele la un laborator neacreditat și i-au fost restituite actele, iar acum a făcut analizele în Chișinău”, a declarat șefa Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Drochia, Liudmila Ataman.
Paznicul iazului zice că nu are idee despre existența acestei conducte, prin care venea apă din râu.
„De unde vine apa asta aici? - Din râpă, eu de unde să știu? - Din râpă, asta e râpa? - Da. - Dar cum s-a oprit așa apa, când am ajuns noi? - Dar eu de unde să știu, eu sunt prin iazul ăsta aici? - Nu vezi că eu abia merg. - Eu înțeleg, dar e la 30 de metri de dumneavoastră, eu am auzit-o când curgea, dumneavoastră nu ați auzit-o? - Nu aud eu, este nacialnic aici. - Și unde e nacialnicul? - Lasă-l să vină, aveți numărul de telefon, sunați-l”.
„Constantin e numele meu, sunt de la televiziune. Mă scuzați? N-are cine să vină în locul dumneavoastră aici să ne arate documentele. - Ce să arate? - Păi uite, de exemplu, noi am ajuns acum și în momentul în care noi am ajuns, s-a oprit o conductă cu apă care bănuiesc că probabil lua apa de râu. Ce e cu conducta aia, dumneavoastră știți? - Nu lucrează nici o conductă acolo. - Eu vă arăt filmările dacă veniți aici. - Nu lucrează nici o conductă, acolo apă în râpă nu-i. - Acum s-a oprit. Exact în clipa în care noi am ajuns, eu am văzut-o curgând și s-a oprit. Ce e cu conducta aia? - Dumneata ce vrei, vrei să se usuce tot? - Păi dumneavoastră... - Voi sunteți niște varvori, niște varvori sunteți. Voi nu sunteți pentru ecologie, voi sunteți să distrugeți tot în țară asta. - Dumneavoastră ați pus conducta aia. - N-am pus eu nici o conductă, eu dacă am pus, am pus că a trebuit să pun, când mi-o trebui mie să mă folosesc de ea. - Păi bun, dar dumneavoastră... - Acolo e deschis, toată râpa e deschisă, ce vrei băi? - Dacă dumneavoastră, de exemplu, luați apă din râu și puneți în iazul dumneavoastră, oamenii care sunt mai jos de dumneavoastră, ce să facă, să moară de sete? - Păi mori tu de sete băi. M-ați za...t voi pe mine cu prostiile voastre băi. - Vă rog frumos, eu nu v-am... - Să nu mă mai suni mai mult băi! - Dar eu v-am vorbit frumos, de ce...”
Inspectorii ne-au dat asigurări că dumnealui va fi sancționat pentru folosirea apei. La mai mult de o săptămână distanță, l-am telefonat pe arendașul iazului pentru a afla de ce folosește apa din râu fără autorizație. Nicolae Spătaru a recunoscut că are două sisteme cu pompe prin care ia apă din râu și folosește apa pentru a-și oxigena lacul.
„Plătiți impozite la stat și la primărie și creșteți, creșteți, creșteți și vindeți. Eu nu contest asta. Eu o afacere a dumneavoastră personală, da? - Da, da. E a noastră, da. - Dar atunci când râul ăla abia mai curge... - Dar nu l-am închis eu râul, bai frate! Se duce râul, merge, băi! Râul merge, acolo edeschis. Dacă nu a dat Dumnezeu, apă nu era. Apă nu a dat Dumnezeu, că noi suntem niște răi pe pământ, băi. Și ne ia tot băi. - Ascultați-mă, dacă nu era, de ce mai luați și dumneavoastră din ea? Eu asta întreb. - Bai, dar cum? Alți iau și udă grădinile b..a, usucă tot până la mine, nu-i vedeți pe ăia. Pe mine mă vedeți, vreți să-mi moară peștele. Eu am băgat bani grei acolo, băi. Eu am dat 150 de tone, dacă nu 200 de tone de mâncare, băi? Știi tu asta, știi tu astea, băi? Nu mă mâ....i la cap atât băi, dați-mi voie să trăiesc. Băi băieți, voi mă băgați în pământ, îți lămuresc ca la un om”, a spus arendașul iazului Nicolae Spătaru.
Întrebările noastre despre legalitatea pompării apei din râu în iazul arendat de el l-au inflamat pe interlocutor.
„Dumneavoastră îmi spuneți că nu pompați, dar eu cu ochii mei am văzut că pe conducta aia apă venea. De unde venea apă aia? - Apa aceea din râu venea. Dar eu spun că conducta aceea mare. - Nu e cea mare, conducta mică, e o conductă mică prin care venea apă. - Și? - Aia venea din râu? - Da. - Păi aveți altă pompă în râu sau cum? - Pentru ce-ți trebuie d-alea astea? - Deci aveți? - Am pompă în râu, nu și. - Păi dar n-aveți voie. - Dar eu n-am voie nimic să fac băi, n-am voie nimic să fac. - Adică dumneavoastră aveți două pompe acolo. - Eu n-am voie să răsuflu, știi?”
Arendașul iazului spune că urmează să depună dosarul pentru a obține autorizație de mediu, prin care va putea, legal deja, să pompeze apă din Cubolta.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae