30 septembrie 2024, ora 16:12

Șapte persoane au fost condamnate la închisoare pentru încercarea de a provoca dezordini în masă. În perioada 2022 - martie 2023, aceștia au format un grup criminal care plănuia să transforme un protest pașnic, cu aproximativ 50.000 de participanți, într-o manifestație violentă. Decizia a fost luată pe 30 septembrie, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. 

Potrivit magistraților, inculpații au recrutat tineri, majoritatea cu o constituție atletică și unii dintre ei anterior condamnați, pe care i-au plătit pentru a începe altercații cu forțele de ordine. Persoanele recrutate au fost transportate și cazate în Chișinău pe 11 martie, iar în ziua protestului urmau să acționeze ca provocatori, instigând la violențe.

Organizatorii au împărțit persoanele în „grupe speciale”, infiltrate printre protestatari. Acestea urmau să primească instrucțiuni prin mijloace electronice, care le-ar fi spus când să înceapă violențele împotriva autorităților. 

Planul nu a reușit să fie pus în aplicare, pentru că inculpații au fost reținuți înainte de protest, în seara de 11 martie și dimineața de 12 martie 2023.

Procesul împotriva celor șapte persoane a început pe 20 aprilie 2023 și a durat până pe 30 septembrie 2024. În acest timp, au avut loc 44 de ședințe de judecată.

Cei șapte inculpați nu și-au recunoscut vina, dar au fost găsiți vinovați și condamnați la închisoare între 3 și 3 ani și 5 luni, urmând să execute pedepsele în penitenciar de tip semiînchis. De asemenea, li s-a interzis să părăsească țara până la executarea sentinței.

Decizia poate fi atacată la Curtea de Apel în termen de 15 zile.

Precizăm că pe 12 martie 2023, Mișcarea pentru popor, din care făcea parte și fostul Partid Șor, a organizat un protest în fața Parlamentului, la care, potrivit poliției, urmau să aibă acțiuni de destabilizare și dezordini în masă.

Mai mulți polițiști au format un cordon viu și au blocat inclusiv cu autobuze bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Nemulțumiți, protestatarii s-au luat la harță cu oamenii legii.

Tot atunci, participanții la protest au adoptat o rezoluție prin care au solicitat un răspuns pozitiv al guvernării la solicitarea cetățenilor de achitare a facturilor pentru lunile decembrie-februarie. Executivul a menționat că este dreptul democratic al cetățenilor să protesteze.

24 noiembrie 2024, ora 22:10

Deși Procuraturii Anticorupție (PA) i-au fost oferite toate pârghiile necesare pentru a da rezultate, efectul nu este la măsura așteptărilor, consideră ministra Justiției. Invitată la „Cutia Neagră PLUS”, Veronica Mihailov-Moraru a sugerat că PA nu și-a prioritizat corect activitatea și a subliniat că așteptarea principală a societății este să vadă rezultate concrete în combaterea corupției mari.

„Cred că din partea PA, unii din ei sau mă refer la conducere, probabil nu a fost o focusare pe priorități pentru a avea foarte clare obiectivele că pe anumite dosare trebuie neapărat să depunem maximum efort, fiindcă trebuie să recunoaștem cu regret, în spate, noi am avut și cazuri când atenția PA a fost pe alte segmente, ce ține de vetting sau discuții pe marginea sediului. Acestea nu erau impedimente ca ei să-și facă lucrul. Așteptarea majoră a societății era să avem o claritate, finalitate pe corupția mare, aici e marea așteptare să facă curățenie.

Noi avem PA responsabilă de corupția mare, finanțarea ilegală a partidelor, (...), plus la asta nu putem spune că avem niște sentințe de condamnare, fiindcă asta este pe aceste cazuri de corupție care ar fi creat acel sentiment de răspundere și de dreptate. Pe de o parte, legislația a fost modificată, s-au oferit pârghii și se vede că tot nu a fost eficient.”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.

Ministra a mai menționat că, în cadrul Consiliului Suprem de Securitate (CSS), s-a discutat necesitatea unei analize pentru a identifica vulnerabilitățile instituționale:

„S-a pus în discuție și în cadrul CSS necesitatea de a pune în discuții cele întâmplate pentru a înțelege unde au fost vulnerabilitățile. Că e vorba de incapacitatea instituțiilor de a preveni și de a lua măsuri necesare, că e vorba de neglijență, rea credință sau e despre altceva. Nu este o concluzie definitivă. Opiniile pot fi diferite, dar cred că opinia majorității totuși arată că ceva nu funcționează bine. Ne uităm după rezultatele așteptate”.

Ministra Justiției a precizat că PA a beneficiat de sprijin din partea Guvernului și a Parlamentului:

„Procuraturii Anticorupție i-au fost oferite toate pârghiile, poate nu pe deplin cum s-a dorit, dar cel puțin toate pârghiile necesare ca să dea rezultate și, respectiv, să-și îndeplinească atribuțiile.

Guvernul a avut acel angajament de a oferi bugetul separat pentru PA. Bugetul separat a fost acordat la începutul anului curent, dar înțeleg că asta cumva a luat prin surprindere, pentru că nu au fost pregătiți ce ține de gestionarea bugetului. După care, Guvernul și Parlamentul au avut obligația, ca urmare a delimitării competențelor, să ofere personal suplimentar. Împreună cu PA, noi am analizat, am făcut și impact financiar, s-au dat 54 de unități de personal, pentru ca PA să-și poată detașa, a avea personal ce ține de ofițeri de investigație, ofițeri de urmărire penală și a angaja specialiști de care avem nevoie. Lucrul acesta s-a întâmplat în februarie anul trecut. Nu știu din care considerente, ulterior, am înțeles că nu a fost aprobată într-un final structura, organigrama nemijlocit ca procuratura să-și facă angajările. Am înțeles că ulterior a fost legat de faptul că la nivel de Procuratura Generală, odată ce a fost adoptată harta judiciară, se dorea să se meargă la pachet.

Din sursele care le-au dat colegii de la PA, ei au spus că au în jur de 13 ofițeri de urmărire penală și 10 sau 12 ofițeri de investigație. Chiar și cu aceștia, oare nu putem face destule urmăriri penale?”

Întrebată despre o posibilă desființare a Procuraturii Anticorupție, Mihailov-Moraru a respins ideea, declarând că preferă să se concentreze pe îmbunătățirea activității instituției:

„Eu personal, până la moment, nu am luat în calcul o asemenea opțiune, mă concentrez să vedem cum eficientizăm activitatea procuraturii. Este foarte ușor să distrugi, dar este mult mai greu să construiești, fiindcă atunci când construiești, provocările apar mai ales când sunt și interese meschine. Poate este mai bine să avem o altă abordare, mai proactivă, fiindcă noi încă nu avem acea maturitate de a comunica și de a găsi soluții proactive. Trebuie să avem o evaluare temeinică și să vedem soluțiile cele mai puțin intruzive și eficiente pe termen scurt și pe termen lung”.

Ministra a mai menționat că nu a participat la discuții privind o eventuală plecare sau demisie a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin: „Nu cunosc dacă sunt careva planuri în acest sens”.

TV8.md amintește că acum două săptămâni, președinta Maia Sandu a sugerat anumite schimbări la Procuratura Anticorupție, declarând că în activitatea instituției s-a înregistrat un eșec total. În replică, Procuratura Anticorupție a dat vina pe mai multe lipsuri, cum ar fi un sediu corespunzător și deficitul acut de cadre. 

Ulterior, și premierul Dorin Recean a criticat activitatea managementului instituției. Acesta a mai spus că explicațiile Procuraturii Anticorupție cu privire la sediu și lipsa acută de personal nu justifică lipsa rezultatelor. 

Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că instituția a avut tot sprijinul necondiționat atât legislativ, cât și politic pentru a duce la capăt dosarele de corupție, însă eforturile nu au dat rezultatelor așteptate. Grosu sugerează că șefa de la anticorupție, Veronica Dragalin ar trebui demisă, însă decizia îi aparține Consiliului Superior al Procurorilor.