În era digitală, când adevărul poate fi distorsionat cu un singur click, deepfake-ul devine o amenințare pentru realitate. Acest fenomen ia amploare odată cu dezvoltarea Inteligenței Artificiale și se poate transforma într-o armă în mâinile nepotrivite. În lume, deepfake-urile au fost folosite pentru a destabiliza campanii politice, pentru a compromite lideri și chiar pentru a șantaja unele persoane, iar Moldova nu este o excepție.
Vania Băț, candidat la președinția Statelor Unite! Cel puțin așa se aude și se vede în acest video, dar adevărul este în … VERDE. De fapt, acesta este un deepfake, o metodă avansată de manipulare video și audio, care face aproape imposibilă diferența dintre un FALS și un FAPT.
Pentru a crea un deepfake, sunt utilizate programe de inteligență artificială care analizează și reproduc trăsăturile faciale și vocale ale unei persoane. Astfel, oricine poate apărea într-un video spunând lucruri pe care nu le-a spus niciodată, adică este un instrument puternic de manipulare, dezinformare și șantaj.
În lume, deepfake-urile au fost utilizate pentru a manipula declarațiile liderilor mondiali, pentru a destabiliza campanii politice sau pentru a crea videouri false cu celebrități. Clipuri cu Barack Obama, Tom Cruise sau chiar Mark Zuckerberg au circulat rapid pe online, arătând cât de periculoasă poate fi această tehnologie.
În martie, 2022 în spațiul online a fost distribuit un deepfake în care Volodimir Zelenski vorbea despre o pretinsă capitulare a Ucrainei în fața Rusiei și cerea ucrainenilor să depună armele. Capul său părea însă mult prea mare, iar vocea cu tonalități mai joase. Liderul de la Kiev l-a calificat drept „o provocare infantilă”, iar Centrul Ucrainean de Comunicare Strategică a avertizat că Rusia ar putea folosi asemenea deepfake-uri pentru a-i convinge pe ucraineni să se predea.
Nici Republica Moldova nu este imună la fenomenul deepfake. Deși nu este încă foarte răspândit în țara noastră, deja sunt cazuri de utilizare a deepfakurilor în campanii de dezinformare politică, răspândirea de știri false sau compromiterea imaginii unor persoane publice. Bunăoară, un canal de telegram distribuie pe bandă rulantă asemena clipuri, folosind imaginea președintei Maia Sandu.
Pe măsură ce tehnologia avansează, autoritățile din întreaga lume încearcă să reglementeze și să dezvolte metode de detectare și combatere a deepfake-urilor, care pot avea consecințe grave. Platforme mari precum Google și Facebook investesc în sisteme care să detecteze falsurile, dar rămâne responsabilitatea fiecăruia dintre noi să verificăm sursele și să ne protejăm de aceste noi forme de dezinformare.