02 octombrie 2024, ora 15:50

În era digitală, când adevărul poate fi distorsionat cu un singur click, deepfake-ul devine o amenințare pentru realitate. Acest fenomen ia amploare odată cu dezvoltarea Inteligenței Artificiale și se poate transforma într-o armă în mâinile nepotrivite. În lume, deepfake-urile au fost folosite pentru a destabiliza campanii politice, pentru a compromite lideri și chiar pentru a șantaja unele persoane, iar Moldova nu este o excepție.

Vania Băț, candidat la președinția Statelor Unite! Cel puțin așa se aude și se vede în acest video, dar adevărul este în … VERDE. De fapt, acesta este un deepfake, o metodă avansată de manipulare video și audio, care face aproape imposibilă diferența dintre un FALS și un FAPT.

Pentru a crea un deepfake, sunt utilizate programe de inteligență artificială care analizează și reproduc trăsăturile faciale și vocale ale unei persoane. Astfel, oricine poate apărea într-un video spunând lucruri pe care nu le-a spus niciodată, adică este un instrument puternic de manipulare, dezinformare și șantaj.

În lume, deepfake-urile au fost utilizate pentru a manipula declarațiile liderilor mondiali, pentru a destabiliza campanii politice sau pentru a crea videouri false cu celebrități. Clipuri cu Barack Obama, Tom Cruise sau chiar Mark Zuckerberg au circulat rapid pe online, arătând cât de periculoasă poate fi această tehnologie.

În martie, 2022 în spațiul online a fost distribuit un deepfake în care Volodimir Zelenski vorbea despre o pretinsă capitulare a Ucrainei în fața Rusiei și cerea ucrainenilor să depună armele. Capul său părea însă mult prea mare, iar vocea cu tonalități mai joase. Liderul de la Kiev l-a calificat drept „o provocare infantilă”, iar Centrul Ucrainean de Comunicare Strategică a avertizat că Rusia ar putea folosi asemenea deepfake-uri pentru a-i convinge pe ucraineni să se predea.

Nici Republica Moldova nu este imună la fenomenul deepfake. Deși nu este încă foarte răspândit în țara noastră, deja sunt cazuri de utilizare a deepfakurilor în campanii de dezinformare politică, răspândirea de știri false sau compromiterea imaginii unor persoane publice. Bunăoară, un canal de telegram distribuie pe bandă rulantă asemena clipuri, folosind imaginea președintei Maia Sandu.

Pe măsură ce tehnologia avansează, autoritățile din întreaga lume încearcă să reglementeze și să dezvolte metode de detectare și combatere a deepfake-urilor, care pot avea consecințe grave. Platforme mari precum Google și Facebook investesc în sisteme care să detecteze falsurile, dar rămâne responsabilitatea fiecăruia dintre noi să verificăm sursele și să ne protejăm de aceste noi forme de dezinformare.

02 octombrie 2024, ora 19:48

Fosta judecătoare și membră a Consiliului Superior al Magistraturii, Nina Cernat, a încercat să depună pe un cont bancar 145.000 de euro, bani cash. Tranzacția a fost refuzată de bancă din cauză că magistrata nu a putut demonstra proveniența banilor. Autoritatea Națională pentru Integritate (ANI) a inițiat un control pentru a verifica sursa de proveniență a banilor, după ce a fost sesizată despre tranzacția bancară suspectă. Contactată de TV8, Nina Cernat a afirmat că nu a fost informată despre decizie și că a declarat toți banii anual, la ANI.

Cernat a încercat să depună miile de euro într-un cont bancar, pe 20 august 2024, dar tranzacția a fost respinsă.

Conform sesizării, Nina Cernat a explicat băncii că cei 145.000 de euro provin din salarii și pensii adunate între 2016 și 2024 și că a schimbat lei în euro la mai multe case de schimb, dar nu a păstrat chitanțele. De asemenea, a declarat că a ținut banii acasă și plănuia să-i trimită fiicei sale din Austria pentru a cumpăra un imobil. Totuși, judecătoarea nu a prezentat documente care să confirme acest lucru sau schimburile valutare efectuate.

Prin urmare, ANI a dispus controlul averii și intereselor personale ale Ninei Cernat, pentru a verifica dacă economiile de 145.000 de euro sunt justificate.

Într-o reacție pentru TV8, Cernat ne-a spus că nu a anticipat necesitatea de a demonstra schimburile valutare și a dat asigurări că toți banii au fost declarați conform legii:

„Toată suma asta a fost declarată la ANI. În fiecare an, se aduna câte-olecuță, olecuță și s-a adunat suma. S-a acumulat această sumă până când m-am eliberat din funcție și în fiecare an era declarat la ANI că am primit atâta pensie, salariu, din care am acumulat și păstrez așa sumă, restul au fost cheltuite pentru necesitățile mele personale. În toate declarațiile este suma indicată. Eu nimic n-am indicat nici mai mult, nici mai puțin. Altceva e cum pot să demonstrez că e transferat lei în euro, dacă la casele de schimb nu se dădeau chitanțe, nu-ți trebuia buletinul de identitate. Eu nici prin gând că o să am nevoie să demonstrez banii”.

TV8 a analizat declarațiile de avere ale magistratei din 2016 până la plecarea din sistem în mai 2024. Potrivit acestora, Nina Cernat a acumulat în această perioadă venituri totale de circa 6,338 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 328.000 de euro.

Totuși, Cernat nu a indicat sume mari în numerar în nicio declarație de avere.

În 2016, Cernat a intrat în posesia unei părți a unei case de locuit, pe care o indică la valoarea de 186.000 de lei, iar în 2019 a procurat un automobil în valoare de 278 de mii de lei.

TV8.md amintește că magistrata Nina Cernat și-a anunțat demisia de la CSM și de la Curtea de Apel Chișinău pe 2 mai 2024. Plecarea din sistem a coincis cu demisia mai multor judecători de la Curte, înainte de a începe procesul de evaluare externă a acestora de către Comisia Vetting. Magistrata a dat asigurări atunci că demisia sa nu a avut nicio legătură cu evaluarea, motivând că își dorește să se detașeze de activitatea din justiție după 34 de ani lucrați în domeniu. 

Cernat urmează să ridice 740 de mii de lei indemnizație unică de concediere. Aceasta este una dintre cele mai mari sume plătite în ultimii ani de stat, la plecarea din sistem a unui judecător.  

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.