03 octombrie 2024, ora 16:10

Declinul natalității, subiect de manipulare și dezinformare. În cadrul unei emisiuni televizate, difuzată la sfârșitul lunii august, Vladimir Voronin a încercat să distorsioneze realitățile demografice, operând cu cifre false, mai exact a mărit de câteva ori numărul copiilor născuți în 2008. Echipa emisiunii „Alo, TV8” a analizat însă datele statistice și a făcut lumină la subiectul, care a fost distribuit masiv în mediul online.

„Anul trecut, s-au născut 22 de mii de copii în Moldova, au decedat de 7 ori  mai mulți oameni. În 2008, ultimul an de guvernare al nostru sau penultimul, în Moldova s-au născut 118 mii de copii. Pleacă în toată ziua sute de oameni din Moldova”, a declarat fostul președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin în cadrul unei emisiuni televizate

Secvența video în care Voronin vorbește despre criza demografică, drept o consecință a actualei guvernări, a fost rapid preluată și distribuită pe mai multe pagini de știri și rețele sociale, deși cifrele prezentate nu corespund realității.

Or, potrivit Biroului Național de Statistică, în 2008, s-au înregistrat 39.018 nașteri, dar nu 118 mii după cum a menționat fostul președinte, iar în 2023 - 24.033 și nu 22 de mii. Adică, în 2008, numărul nou născuților a fost de trei ori mai mic decât cel anunțat de Vladimir Voronin.

Greșit este și numărul deceselor care, potrivit lui, anul trecut a fost „de 7 ori mai mare decât nașterile”, adică aproape 154.000, deși în 2023, s-au raportat 33.733 de decese. Iar cifra enunțată corespunde perioadei 2020-2023, când s-au înregistrat în total 156.110 decese, iar rata înaltă a mortalității a fost alimentată de virusul COVID19.

Într-adevăr, datele statistice demonstrează o scădere a natalității de 62%, în ultimii15 ani. Dar dacă e să comparăm același interval de timp, din 1993 până în 2008, putem observa o scădere de 59%. Prin urmare, e o diferență de doar 3%. Mai mult, BNS precizează că în anii 1997-2013, datele statistice includeau și informații din stânga Nistrului, iar din 2014 acestea nu mai sunt colectate.

Adică declinul demografic din Republica Moldova este mai degrabă un fenomen, decât o consecință directă a modului de guvernare, așa cum declară și alți actori politici.

„Ceea la ce ne-a adus Maia Sandu și guvernarea PAS, ne-au adus la o depopulare totală”, a declarat deputatul BCS, Bogdat Țîrdea, pe canalul său de Youtube.

În iulie, Vlad Filat i-a adresat o scrisoare deschisă președintei Maia Sandu, în care sublinia: „la moment, nu există problemă mai gravă pentru Republica Moldova decât depopularea”,după care a revenit la subiect în repetate rânduri. Printre cei care au pus problema pe umerii autorităților centrale au fost și Ilan Șor, Marina Tauber, Vasile Tarlev  sau Igor Dodon. Deși conform, BNS, anume în perioada guvernării lui Dodon a început o descreștere mai bruscă a natalității.

Mai mult, situația demografică actuală a fost anticipată într-un studiu, realizat încă în 2015 de Centrul de Cercetări Demografice al INCE.

Autorii estimau că  „diminuarea rapidă a numărului populației se va înregistra, în special, după anul 2018 şi spre sfârșitul perioadei estimate, va constitui circa 2.797 mii de persoane”. Potrivit lor, această tendință negativă este influențată de „modernizarea demografică” și „criza socioeconomică” de lungă durată. 

Mai mult, aproape toate țările Europei Centrale și de Est se confruntă cu evoluții demografice similare. De exemplu în Germania, în 2019, s-au născut 778.090 de copii, iar în 2022 numărul acestora a scăzut la 738.819. În Franța, în 2019 s-au înregistrat 754.008 nou născuți, iar în 2022 au fost doar 726.602. Aceeași situație e și în România, unde în 2019 s-au născut 199.720 de copii, în 2022 cifra a coborât la 178.233, iar în 2023 a ajuns la doar 155.418.  

Nu este o excepție nici Federația Rusă, care în 2023 a înregistrat un anti record istoric, fiind înregistrați doar 1,213 milioane de nou născuți, nivelul anului 1991, potrivit currenttime.tv. Conform demografului rus Alexei Rakșa, anul trecut, rata totală a fertilității în Rusia a fost 1,45, cu aproape 1% mai mică decât în 2022 și puțin peste rata medie a fertilității din Uniunea Europeană.                  

18 decembrie 2024, ora 12:13

Fugarul Ilan Șor și deputata Marina Tauber nu scapă de sancțiunile aplicate de Consiliul UE, pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a menținut decizia aplicată la finalul lunii mai 2023.

Sancțiunile impuse de UE la cererea Ministerului de Externe din România vizează înghețarea fondurilor deținute de aceste persoane în UE și interdicții de călătorie.

Potrivit Curții, fostul partid Șor, sub conducerea lui Ilan Șor și a Marinei Tauber, a orchestrat demonstrații violente în Chișinău, folosind protestatari plătiți pentru a provoca dezordine publică și a intimida Guvernul.

„Tribunalul arată că actele juridice în litigiu se înscriu în cadrul politicii externe și de securitate comună a Uniunii (PESC). Astfel, organizarea, conducerea sau participarea la proteste violente sau la alte acte de violență pot justifica o acțiune a Uniunii în acest domeniu în scopul de a consolida și de a susține democrația și statul de drept într-o țară terță. 

În continuare, Tribunalul constată că, în 2022 și în 2023, partidul Șor, sub conducerea domnului Șor și a doamnei Tauber, a organizat proteste și manifestații violente, în principal în capitala Chișinău, cu ajutorul protestatarilor selectați, formați și plătiți de același partid. În acest context, intenția organizatorilor era de a face ca la aceste proteste să participe anumite persoane cu un profil special capabile să provoace tulburarea ordinii publice și agitație în timpul acestora, în scopul de a intimida Guvernul”,  se arată în comunicatul Curții de Justiție.

Protestele, spun judecătorii europeni, au fost realizate cu sprijinul Rusiei și aveau scopul de a destabiliza țara. Dizolvarea partidului Șor nu este suficientă, deoarece Șor și Tauber rămân o amenințare, fiind în continuare capabili să organizeze acțiuni similare, subliniază Curtea de Justiție:

„Mai mult, protestele violente în cauză au fost organizate în interesul și cu concursul Rusiei, astfel încât ele se înscriu pe deplin în cadrul acțiunilor de destabilizare a guvernului din Republica Moldova cărora înțeleg să le răspundă măsurile restrictive în cauză. În sfârșit, Tribunalul subliniază că doar dizolvarea partidului ȘOR nu este suficientă încât să facă măsurile restrictive adoptate împotriva domnului Șor și a doamnei Tauber să fie obsolete, întrucât aceștia rămân în continuare susceptibili să organizeze, să conducă sau să participe la proteste violente sau la alte acte de violență în Moldova”.

Precizăm că Șor și Tauber au solicitat Tribunalului Uniunii Europene să anuleze aceste acte și să le acorde o despăgubire financiară pentru repararea prejudiciului moral suferit ca urmare a adoptării lor. 

După decizia din mai 2023,  avocatul lui Ilan Șor și a Marinei Tauber, Aureliu Colenco, a calificat aceste sancțiuni drept ilegale.

„Aceste sancțiuni sunt ilegale, dar oricum, noi o să ne conformăm. Din câte cunosc, nici doamna Tauber, nici Șor nu au conturi bancare în UE. Dar de călătorit, ei demult nu au fost în UE și nici nu vor pleca”, a subliniat atunci avocatul Colenco.