13 octombrie 2024, ora 10:00

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a dispus o anchetă internă, pentru a vedea cum a fost posibil ca acest caz, al copilei însărcinate la 11 ani, să se producă sub ochii tuturor autorităților locale. Alexei Buzu declarase atunci că este un eșec inclusiv al lui, ca și ministru, care ar fi trebuit să-i pună pe funcționari cu picioarele pe pământ. S-a mai întâmplat acest lucru sau încă plutim printre legi, regulamente, decizii și rapoarte? Vedeți în continuare. 

„- Mi-amintesc acea declarație a dvs, când ați spus că acel caz este un eșec personal. Cum această reformă ar putea să prevină astfel de cazuri? - Tot timpul spun lucrurile pe nume: nu sunt gata să facem prevenția ca la carte. În acest an, vom dezvolta un model de prevenție, pe care îl vom pilota în mai multe zone. Ce înseamnă prevenție? Este nevoie tot timpul de un cadru de risc, in comunitate faci un profil de ris. În dependență, specialiștii fac vizite mai frecvente. - Era în custodie. - Dar tot există anumite puncte de control, din partea specialiștilor. Când este o criză, trebuie toți să lucreze împreuna, nu separat. - În acest fel, revictimizați persoana. - Corect”.

La trei luni distanță de la aceste declarații făcute de Alexei Buzu, în cadrul emisiunii Moldova gândește LIVE, am revenit la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, cu aceleași întrebări. Cum pot fi prevenite cazurile de abuz, inclusiv sexual, asupra copiilor. Aflăm că de mai bine de 10 ani, entitatea implementează o lege prin care sunt reglementate mai multe domenii ce vizează minorii.

„Este prevăzută obligativitatea expresă a tuturor instituțiilor cu competențe în domeniul protecției copilului. Aici vorbim de: domeniul de sănătate, educație, ordine publică și mai nou, începând cu anul 2024 introdus ca obligativitate mecanism de lucru intersectorial și colegii din cadrul probațiunii și nu doar, orice instituție care cunoaște de anumit caz suspect de violență, de abuz, neglijare sau trafic - sunt obligați să anunțe acea autoritate tutelară locală, care este primarul, care își exercită atribuțiile cu ajutorul asistentului social comunitar sau a specialistului în protecția dreptului copilului despre acest caz și acel asistent social comunitar sau specialist în protecția dreptului copilului la nivel local este obligat deja să convoace acea echipă multidisciplinară, care, iarăși, include specialiști din domeniul ordinii publice, educație, sănătății sau orice alt specialist care e nevoie ca să intervină în acest caz. 

Se convoacă acea echipă multidisciplinară pentru a acționa prompt în aceste cazuri pentru a fi efectuată acea evaluare inițială, dacă se constată riscul sau nu se constată riscul sau se constată acea situație, apoi se face acea evaluare complexă a situației familiei și ulterior deja se întreprind acțiunile necesare pentru a oferi copilului asistența necesară în acest sens”, spune șefa-adjunctă a Direcției politici de protecția drepturilor copiilor și a familiilor cu copii, Anastasia Gruzin.

Începând cu acest an, prin reforma Restart, au fost create agenții teritoriale specializate, care, conform așteptărilor, ar trebui să susțină activitatea asistenților sociali din comunități. 

„Avem un specialist la nivel de agenție teritorială, deci un specialist care coordonează activitatea a 3-4 raioane. Ulterior, avem specialistul în dreptul copiilor la nivel însăși de raion, sunt doi sau trei, în dependență de raion și avem acel special în drepturile copilului la nivel local. Ne dăm bine seama că asistentul social comunitar nu poate face față la toate problemele comunității, dar pentru noi este important ca în protecția copilului să avem specialistul nostru în protecția copilului la nivel local, pentru că el știe cel mai bine ce se întâmplă în comunitatea sa”. 

Pe lângă legi, și implicarea comunității este importantă în prevenirea cazurilor de abuz.

„Ne dorim să ne lărgim aceste acțiuni de informare a populației, de conștientizare că violența nu este bine. Orice tip de violență de care nu ar fi ea, orice caz trebuie de sesizat. Fie avem serviciul de asistență telefonică gratuită pentru copii 1161, fie direct la specialiștii din protecția copilului, fie oricărui altui specialist dacă doresc să sesizeze acest caz, fie la poliție. Deci ar fi important să fie sesizat această situație, să nu să se tacă și copilul care a suferit să nu se teamă să abordeze acest aspect.

Avem de lucrat, în primul rând, la conștientizarea societății asupra gravității acestei probleme și nu contează datele statistice, că avem o sută sau zece copii. Un caz deja este mult. Un caz nici nu trebuie să se întâmple, pentru că în spatele acestui caz este un suflet de copil și noi trebuie să avem această responsabilizare, conștientizare, obligativitate legală, civică de a acționa acolo unde noi putem interveni atât conform cadrului legal, cât și propriilor convingeri de a sesiza și de a oferi asistența necesară ca niciun copil să fie victimă a violenței, indiferent de forma acesteia”. 

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, anul trecut, reprezentanții instituției și ai autorităților tutelare locale s-au autosesizat în 138 de cazuri de abuz sexual. Sunt cu aproape 20 de cazuri mai mult decât anul precedent. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii și Gabriela Ursu 
Imagine și montaj de Vladislav Glinjan 

11 decembrie 2024, ora 10:00

Ministrul Mediului, care e la prima sa campanie națională de împădurire, anunță că din cele circa 4 mii de hectare, plantate anul trecut, 70 de la sută au prins rădăcini. Constatarea aparține unei comisii speciale, în care sunt și reprezentanți ai Agenției Moldsilva. Există și terenuri unde procentul de prindere este mult mai mic, fiind nevoie ani la rând de noi completări. Un hectar de pădure nouă, în medie, costă circa cinci mii de euro, pentru primii trei ani de creștere. La ședința Parlamentului, deputații au ratificat un acord cu Banca Europeană de Investiții, prin care Ministerul Mediului va primi 200 de milioane de euro. Cu o parte din această sumă, urmează să fie plantate peste 60 de mii de hectare în următorii patru ani.

„- Din informația pe care o am de la colegii de la Moldsilva, rata de prindere a anului 2023 este în jur de 70%. - La nivel de țară? - La nivel de țară”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Se apropie la final și campania de împădurire din această toamnă. Autoritățile din acest domeniu și-au propus să planteze în jur de 4 mii de hectare, având la dispoziție 26 de milioane de puieți. Aceste terenuri noi, care în proporție de 80 la sută sunt oferite de primării, vor completa suprafețele plantate în primăvară, urmând să constituie peste 7 mii de hectare în total. 

„În mare măsură depinde și de condițiile meteorologice, depinde de terenul alocat de către primării, în mare parte acest teren este teren degradat. Și sperăm la o rată de prindere, la fel, ca în 2023. Pentru că noi adaptăm speciile de arbore în dependență de sol. Ne dorim totuși să avem o prindere de peste 70 la sută”, a explicat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

„În situația în care sunt pierderi, să zicem pe o suprafață de câteva hectare sunt pierderi mari, cine își asumă pierderile? - În acest caz, iese comisia la fața locului...cine își asumă că au fost ploile din toamnă și au spălat câteva hectare? - Aici vorbim despre calamități, dar nu avem tot anul calamitate. - Cine își asumă pierderile pentru seceta care a fost în sudul țării, timp de două săptămâni de zile, 40 de grade? Noi facem o analiză a cui e vina și după asta se ia decizia. Dacă e calamitate naturală și vin experți și fac această constatare, ne transmit concret care sunt cauzele. Sunt foarte puține cazuri în care noi avem reușită mai puțin de 40 la sută”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Noile păduri, plantate în acest an, costă puțin peste 200 de milioane de lei. Au mai fost alocați bani și pentru procurarea tehnicii speciale. 

„Un cost total. Până la moment au fost alocate 137 de milioane pentru plantare, urmează acum o rectificare de încă 60 de milioane pentru a închide tot programul în acest sezon. În primăvară au mai fost alocate 63 de milioane pentru procurarea de tehnică și au fost achiziționate 14 tractoare, 14 mulcere și rotovatoare pentru pregătirea solului. O parte din sol a fost pregătit cu această tehnică și vă asigur că o să ne ducem anul viitor și o să vedeți reușită mult mai bună”.

Și lucrările de completare a suprafețelor compromise necesită resurse financiare. Îngrijirea puieților, vitală în primii ani de viață, presupune la fel costuri, în funcție de tipul copacilor sădiți. 

„Dacă vorbim de completări, în dependență de unde se fac aceste plantări. Dacă se fac din programul național de reabilitare și extindere, într-adevăr noi avem alocată sumă și pentru completări. Pentru că noi tot ne dorim să avem o completare, o rată de prindere mare, dar aici chiar depinde și de condițiile meteo. „Eu vreau să cunoașteți că anul acesta doar pentru îngrijiri noi am cheltuit în jur de 40 de milioane. Adică, vreau să înțelegeți că, în acest preț pe care l-ați menționat și dvs., ce ține de împădurirea unui hectar de 5 mii de euro, vorbim și despre lucrările de îngrijire. Fiecare fișă tehnologică, inclusiv completări, dar vreau aspectul acesta să-l concretizați și cu ICAS-ul, unde este fișa tehnologică. Pentru că în dependență de fișa tehnologică, acolo avem două îngrijiri, trei îngrijiri, în dependență de ce arbore, îl sădim”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Pentru a crește noi păduri, este nevoie de tot mai multe suprafețe de terenuri. O soluție sunt primăriile. În campania din această toamnă, circa 3.300 de hectare au fost oferite de primării. 

„Credeți-mă că acest program este foarte benefic, fiindcă toți primarii vor pădure. Asta înseamnă încă un loc de muncă în cadrul primăriei și fiecare localitate vrea să aibă pădurea ei. Atunci, este posibilitatea să încheie un acord de colaborare cu instituția silvică și deja pădurea va fi întreținută conform normativelor. „Trebuie să luăm în calcul că majoritatea terenurilor sunt terenuri degradate. Terenuri care sunt lângă gunoiști, terenuri care au sunt râpe, terenuri care au fost stâne sau nu știu ce au mai fost. 

Practic, terenuri care au fost nefolosite. Prin acest program care este benefic, aceste terenuri le întoarcem în circuitul de utilitate publică. Aceste râpe sau terenuri care nu au fost valorificate și nu sunt valorificate, ele vor aduce un beneficiu economic primăriilor și localnicilor din localități, cât și un beneficiu indirect, recreere sau altceva”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Pentru ca plantațiile să devină păduri, este nevoie de ani buni de supraveghere și îngrijire. 

„- Primii 3 ani sunt... Dacă vorbim de plantații de stejari, chiar primii 7 ani. Fiecare arbore are modelul său de viață și, respectiv, are tehnologia sa de plantare și de îngrijire. Este foarte important, într-adevăr, să fie asigurate îngrijirile care se fac, de obicei, în primăvară-vară”.- S-au experimentat diferite modele. În primul rând, atunci când există vegetație , la rădăcină, să zic așa, e important buruianul să nu sufoce puietul. Exact ca și la orice plantație. Și la porumb exact la fel. Dar sufocarea asta și lupta între plante este pentru apă. Că asta este resursa naturală cea mai importantă pentru supraviețuire”, a declarat consiliera prezidențială, fostă ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu.

„Seceta din anul acesta și seceta din anul trecut, este o secetă destul de severă. Ceea ce înseamnă că afectează nu numai plantațiile agricole, dar inclusiv tinerele plantații forestiere. Trebuie de găsit soluții. în primul rând, de a păstra umiditatea în sol. Există tehnologii avansate, trebuie acuma colegii care vor implementa proiectele care vin în baza granturilor de la AFD și de la Banca Europeană. Să găsească aceste soluții, să le aplice tehnologiile noi, fiind că ambele proiecte au componenta de investiții și aplicarea tehnologiilor. Trebuie de identificat aceste măsuri și trebuie de aplicat. În caz contrar, în realitate nu vom face față, ținând cont de aceste condiții severe. 

Plus la aceasta, mai avem un aspect destul de riscant - faptul că noi plantăm pe terenurile care au fost catalogate sub statutul de terenuri degradate. Deci ele nu au fost permanent întreținute, nu au fost permanent îngrijite și acuma pe parcursul la un an, colegii de la Moldsilva prelucrează aceste terenuri. De regulă, se fac două arături și apoi plantarea. Deci nu este destul de prelucrat terenul ca să spunem că el face față proceselor climatice”, a afirmat fosta ministră a Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Reporterul Moldova gândește, Constantin Niculae, a urmărit în timp plantările din Mălăiești.

Un reportaj de Constantin Nicuale și Veronica Gherbovețchii 
Imagine de Vlad Glinjan