Datele statistice arată că majoritatea copiilor, abuzați sexuali, sunt fete. Iar infractorii sunt, în cele mai multe dintre cazuri, bărbați și fac parte din familiile victimelor. Tați, unchi, bunici, frați - ajung să comită infracțiuni greu de imaginat. Odată ce devin victimele abuzurilor sexuale, minorii dezvoltă traume fizice și psihologice, care sunt extrem de greu de vindecat. Îngrijorător este că și unii dintre ei pot să devină abuzatori de copii, la rândul lor.
„Mai mulți abuzatori ar fi, totuși, membri ai familiei. Tați biologici sau vitregi, ori concubini a părinților, ori bunei, ori frați, unchi. Totuși, adică, vorbim despre un abuzator pe care copilul îl cunoștea și îl știa dintr-un anumit aspect, dar nu negăm faptul că sunt și abuzuri sexuale, abuzatorii fiind persoane necunoscute”, spune psihologul de la Centrul „Amicul”, CNPAC, Lilia Petrov.
Un caz care a bulversat opinia publică a avut loc în luna februarie, într-un raion din centrul țării. Un pensionar, în vârstă de 65 de ani, a fost acuzat că a violat o fetiță de 5 ani. Victima era fiica norei sale, dintr-o altă relație. Adus în fața instanței, învinuitul a negat fapta.
Pe lângă cazul respectiv, în primele 9 luni din acest an au fost înregistrate alte 272 de cauze penale, în care victimele violenței sexuale au fost copii. Sunt cu circa 70 de cazuri mai mult decât în perioada similară a anului precedent.
„Fiind implicate 241 de fete și 40 de băieți. În aceste cazuri, au fost implicați 59 de copii, în calitate de agresori cu vârsta cuprinsă între 13 și 17 ani. Dacă ne referim la locul, localitatea unde au fost săvârșite aceste infracțiuni, atunci în regiunile urbane au fost înregistrate 177 de cauze penale, iar în regiunea rurală au fost înregistrate 166 de cauze penale. Dacă ne referim la corelația dintre victime și agresori, atunci observăm că, cel mai des sunt cazurile când victima cunoaște abuzatorul, făptașul. Efectiv, au fost înregistrate 115 cazuri referitor la faptul când victima cunoaște agresorul și 59 de cazuri când victima nu cunoaște agresorul. Sunt înregistrate precum și cazuri în care agresorul este fratele victimei, fiind înregistrate 36 de cazuri și atunci când agresorul este concubinul mamei, sunt înregistrate 69 de cazuri”, zice ofițerul principal, Secția siguranță minori a INSP, Olga Coropat.
Anual, poliția desfășoară campanii de informare în școli, explicând elevilor gravitatea violenței asupra copiilor și oferindu-le detalii despre locurile și instituțiile la care se pot adresa pentru ajutor.
„În instituțiile de învățământ sunt desfășurate acele activități de informare cu elevii, campanii precum: Spune nu abuzului sexual sau Nu tolera orice formă de violență. Respectiv, se aduce către societate acel pericol, cât este de gravă, de fapt, situația și cum putem noi să intervenim și să oprim acele fapte care nu este ceva normal și urmează să fie trași la răspundere. La fel, a trage la răspunderea persoanei este deja o prevenire”.
Prevenția cazurilor de abuz începe de acasă, consideră psihologii. Părinții sunt cei care trebuie să le explice copiilor, încă de mici, riscurile și formele de abuz sexual.
„Este nevoie de vorbit, în primul rând, în familie cu copiii, părinții, unul din părinți care este mai apropiat cu copilul, despre riscuri, despre cum poți preveni, despre corpul copilului, adică, dacă sunt copiii mai mici, unde se poate pune mâna, unde nu. Unde poți spune nu în unele momente, unde poți stopa unele momente și comportamente care nu-ți sunt plăcute”, spune Lilia Petrov.
În cazul în care copiii se confruntă cu o situație care le trezește nedumeriri, ar trebui să vorbească despre asta cu persoanele în care au încredere. Tăcerea nu este o soluție, pentru că îl încurajează pe agresor să continue. Odată ce devin victime, reabilitarea devine un proces de durată și extrem de complicat.
„Profilul psihologic al unui copil abuzat sexual ar fi un copil care... adică îmi aduc aminte diferiți copii. Unul poate să fie foarte timid, foarte închis, cu stări foarte mari depresive, chiar care are niște gânduri ori tentative suicidale chiar. Sunt și copii mai veseli și copii care cumva vor să nu arate că este trist și poate avea un comportament mai deschis, mai comunicabil, dar totuși starea psihologică a fiecărui copil care a fost sau este victimă, martor a diferitor tipuri de abuzuri, este foarte mult influențată și foarte mult, cumva să spunem, că are un impact foarte mare asupra dezvoltării copilului de acum în maturitate, ca persoană matură. Aici se pune amprente pe nivelurile de relaționare a copilului, pe starea lui de a fi bine și starea lui emoțională. Adică copilul este mai stresat, poate să dezvolte anxietate, depresie, poate să dezvolte comportamente riscante”.
Abuzul sexual nu alege nici starea financiară a copilului. Se poate întâmpla și într-o familie îndestulată, deopotrivă.
„Nu e numaidecât în familii vulnerabile. Sunt familii destul de bine-merci în care se întâmplă aceste lucruri, din păcate. Depistarea și intervenția se face la fel ca și în familie. Adica nu este cumva o diferență aici. Fiindcă dacă copilul este supus oricărui tip de abuz, de violență, neapărat este nevoie de implicat specialiștii”.
În momentul în care copilul este în pericol, el sau familia lui poate oricând cere ajutorul Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii.
„La CNPAC poate să apeleze copilul ori părintele și prin intermediul apelului telefonic. Este un chat, tot, pe care pot să scrie copiii, să sesizeze despre unele cazuri. Chatul este 12+. Este un chat anonim, confidențial, gratuit pentru copii, pentru că copiii tot pot să ne scrie”.
Centrul mai este sesizat și de autoritățile locale, de poliție sau de alte instituții.
Un reportaj realizat de Gabriela Ursu
Imagini și montaj de Vlad Glinjan
