Duminică, 3 noiembrie, urmărește cea mai importantă bătălie politică a anului 2024! Alegerile prezidențiale turul II: Sandu vs. Stoianoglo. Cei mai buni jurnaliști sunt aici pentru tine, de la 08:00 până la 00:00, suntem în direct! Află primul ce a ales și ce a decis Republica Moldova! ALEGE LIBER, doar la TV8!
Astăzi, 03 noiembrie 2024, are loc turului doi al alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. La cele peste 2.200 de secții de votare atât din țară, cât și de peste hotare, deschise între orele locale 07:00 - 21:00, sunt așteptați peste 2,7 milioane de alegători.
În buletinul de vot sunt înscriși doi candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin, după cum urmează: Sandu Maia, desemnată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, și Stoianoglo Alexandr, desemnat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”. De această dată, buletinul de vot la alegerile prezidențiale este mult mai scurt decât cel din primul tur. Acesta are o lățime de 14 centimetri și o lungime de 12 centimetri. În premieră, la alegerile din acest an buletinele de vot pentru prezidențiale sunt tipărite nu doar în limbile română și rusă, dar și în limbile minorităților naționale: ucraineană, găgăuză, bulgară și romă.
Nou față de prezidențialele trecute este că s-a introdus un prag de validare a scrutinului. Pentru alegerea șefului statului la urne trebuie să se prezinte cel puțin 20% din alegători. Ținând cont că în turul întâi la votare a ieșit peste 50% din electorat, riscul eșuării este minim. Câștigă acel candidat care obține cel mai mare număr de voturi. În cazul în care, ipotetic vorbind, ambii candidați vor acumula un număr egal de voturi, atunci câștigător va fi cel care a obținut cel mai bun rezultat în turul întâi. Votarea în cel de-al doilea tur se va efectua în baza acelorași liste electorale utilizate la primul tur de scrutin. Turul doi al alegerilor prezidențiale va fi monitorizat de peste 2.400 de observatori naționali și internaționali.
În total, în țară, duminică vor fi deschise 1.988 de secții de votare, inclusiv 30 în Zona de Securitate pentru moldovenii stabiliți în stânga Nistrului. Peste hotare avem 231 de secții, cele mai multe fiind în Italia, Germania și Franța. Moldovenii din diaspora trebuie să verifice atent adresa secțiilor de votare unde au fost repartizați pentru scrutinul din 3 noiembrie, deoarece multe dintre ele și-au schimbat adresa. Este vorba despre cei din Marea Britanie, Italia, Germania și Franța. Potrivit Ministerului de Externe, actele necesare pentru a vota la scrutinul din 3 noiembrie rămân neschimbate: buletinul de identitate sau buletinul de identitate provizoriu, ambele trebuie să fie valabile. La fel, pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, care este admis la secțiile de votare inclusiv cu termen de valabilitate expirat. Cât ține de cetățenii care au optat pentru votul prin corespondență, dar nu au primit confirmarea despre recepționarea plicurilor, autoritățile îi îndeamnă să meargă la cea mai apropiată secție de votare.
Studenții și elevii cu drept de vot, care nu au înregistrare la domiciliu sau reședința temporară în localitatea unde își fac studiile, pot vota în cadrul turului II al alegerilor prezidențiale la orice secție de votare deschisă în această localitate. Aceștia vor prezenta membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare actul de identitate și carnetul de student/elev al instituției de învățământ din localitatea respectivă. Acești alegători vor fi înscriși în lista electorală suplimentară.
Comisia Electorală Centrală (CEC) informează că alegătorii pot solicita votarea la locul aflării. Cererile depuse pentru turul întâi nu sunt valabile și la turul al doilea. Alegătorul care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul secției de votare, poate solicita biroului electoral votarea cu urna de vot mobilă. În ziua votării, cererile pot fi făcute în scris până la ora 14:00, dacă se prezintă şi certificat medical. Persoanele care nu pot să depună singure cererea privind votarea la locul aflării, au dreptul să o facă prin intermediul unui membru al familiei sale sau să solicite pentru aceasta ajutorul asistentului social din cadrul primăriei. Dacă, din cauza unei deficiențe fizice, boli sau din alte motive temeinice, alegătorul nu poate semna personal cererea privind votarea la locul aflării, el poate depune personal cererea în formă verbală la sediul secției de votare. În cazul în care cererea nu poate fi depusă personal în formă verbală la sediul secției de votarea, aceasta poate fi depusă telefonic. În ziua alegerilor, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează, cel puțin doi membri ai biroului care se deplasează cu o urnă de vot mobilă şi cu materialele necesare votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze.
CEC anunță că, din cei 1809 de alegători înregistrați pentru votul prin corespondență, 1447 au expediat, în termen, plicul cu buletinul de vot pentru participarea la turul doi al alegerilor prezidențiale. Birourile electorale ale celor 3 secții de votare pentru votul prin corespondență, urmau să recepționeze până în seara zilei de 31 octombrie, ora 18:00 (ora locală a țării-gazdă), plicurile cu buletine de vot ale alegătorilor din Canada, SUA, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda. La biroul electoral al secției de votare din Ottawa (Canada) au ajuns 436 de plicuri, la Washington, D.C. (SUA) – 790 de plicuri și la Stockholm (Regatul Suediei) – 221 de plicuri cu buletine de vot. Birourile electorale al secțiilor de votare pentru votul prin corespondență vor număra voturile în ziua de duminică, după închiderea tuturor secțiilor de votare în țara-gazdă.
În cei 33 de ani de independență, Republica Moldova a avut șase președinți cu acte în regulă, dar și doi interimari. Doar patru dintre aceștia au fost aleși de popor, restul, pe criterii politice, de Parlament. Într-un stat parlamentar, cum este Republica Moldova, președintele țării are atribuții limitate, dar importante pentru un echilibru care să asigure o guvernare bazată pe valorile democrației. Totuși, experții în drept constituțional precizează șeful statului nu repară drumuri, nu majorează salarii și nici nu anulează datoriile cetățenilor. Conform Constituției, Republica Moldova este stat parlamentar, ceea ce înseamnă că rolul-cheie în promovarea politicilor și reformelor revine Parlamentului. Totuși Legea Supremă îi rezervează președintelui un rol important în promovarea vectorului extern al țării, dar și în domeniul apărării. Potrivit Constituției Republicii Moldova, printre atribuțiile președintelui se numără și convocarea Parlamentului, dizolvarea Guvernului, dreptul la inițiativă legislativă, promulgarea legilor, acordarea gradelor militare supreme prevăzute de lege, acordarea rangurilor diplomatice, dar și soluționarea problemelor cetățeniei Republicii Moldova și acordarea azilului politic.
