Bărbatul despre care am vorbit anterior este unul dintre cei peste 12 mii de consumatori de droguri înregistrați oficial în Republica Moldova, despre care instituțiile statului cunosc informații. Numărul real de persoane dependente însă este mult mai mare. Unii specialiști afirmă că ar fi de trei ori mai mulți. Cei care acceptă să scape de droguri încep o luptă dură, iar ca să iasă învingători trebuie să depună o mulțime de eforturi atât ei, cât și familiile lor. Sistemul medical public, prin intermediul Dispensarului Republican de Narcologie, îi ajută cu tratament gratuit, decontat din bugetul public. Pe de altă parte, ministra Sănătății consideră că există un șir de responsabili de amploarea fenomenului, dar nu putem învinovăți o instituție anume. E nevoie ca întreaga societate să ia atitudine.
Cu un buget mult mai mare în acest an, de 62 de milioane de lei, Dispensarul Republican de Narcologie este principala instituție publică prin care dependenții de droguri primesc tratament în drumul lor spre recuperare.
„În mare parte, oamenii vin aici voluntar. Dar sunt și cazuri în care sunt aduși de familii, de părinți. Există și cazuri în care sunt trimiși prin hotărârea instanței. Ajutorul este divers. Totul depinde de cât timp persoana a consumat droguri și de ce substanțe utilizează pacientul. Avem tratament medicamentos, ajutor psihologic, suport social. Din 2004 avem programul PTOM, destinat persoanelor dependente de opiacee, care primesc medicamente precum metadona și buprenorfina. Așadar, ajutorul este vast și multidirecțional. De asemenea, există secția de narcologie, unde oamenii pot face detoxifiere pentru dependența de alcool sau droguri”, spune asistentul social la Dispensarul Republican de Narcologie, Alexandru Korotaev.
„Noi acordăm asistența consumatorilor de droguri, după modelul lanțului terapeutic. - Așa, asta ce înseamnă? - Asta cuprinde prima etapă, evaluarea, elaborarea unui plan terapeutic individualizat, mai departe punem accent pe cererea de dezintoxicare, dacă subiectul are nevoie și așa mai departe. Și noi îi testăm obligatoriu la HIV și la hepatita virală. Mai departe merge cura de detoxificare, în care drogul este întrerupt iar asta se realizează într-un mediu spitalicesc. Asta include stabilirea unui bilanț somatic, psihologic, urmate de o fază de convalescență. - Dar ei trebuie să meargă la medicul de familie, să aștepte în rând la dispensar? - Nu, nu, nu, ei deodată, dacă au venit la noi, aici rând în spitalizare nu este, toți cei asigurați și cei neasigurați se tratează fără plată”, a explicat directorul interimar al Dispensarului Republican de Narcologie, Iurii Bucinschi.
Fiind tot timpul în mijlocul pacienților dependenți de droguri, specialiștii de aici remarcă scăderea vârstei consumatorilor. Acest fapt este cauzat de apariția pe piață a multor substanțe, ușor de obținut.
„Înainte, erau persoane de peste 30-40 de ani. În principiu, erau persoane dependente de opiacee. Acum, odată cu schimbarea pieței drogurilor, a scăzut și vârsta. În prezent, majoritatea sunt adolescenți, iar numărul acestora crește în progresie geometrică. Cu apariția noilor substanțe psihoactive, tot mai mulți adolescenți încearcă aceste substanțe. Mefedronă, alfa-PVP, adică sare, amfetamină, LSD, ciuperci. Acum există mult ecstasy, multe substanțe psihoactive au apărut pe piață. Iar vârsta acestor persoane este de 16, 17, 18 ani. Uneori, la noi ajung chiar și adolescenți de 14 ani, care deja au încercat aceste substanțe”, spune asistentul social la Dispensarul Republican de Narcologie, Alexandru Korotaev.
În timp ce dispensarul oferă ajutor consumatorilor adulți, copiii se tratează la două instituții medicale: Spitalul de Psihiatrie și Institutul Mamei și Copilului. Acum patru luni, medicii de la Urgență au fost chemați să ajute patru copii care s-au intoxicat cu droguri la o terasă din Capitală. Minorii au fost duși la Institutul Mamei și Copilului, dar după acordarea ajutorului medical, au plecat în mediul lor obișnuit. De la asistentul social aflăm că pentru a ține dependența sub control este importantă susținerea familiei.
„Pe lângă dispensar, colaborăm cu diverse organizații neguvernamentale, avem parteneriate cu acestea și, împreună, le oferim un set complet de servicii și ajutor complet. Există un program de reabilitare, în care persoana pleacă pentru jumătate de an și urmează un program de reabilitare în anumite regiuni. Este un loc unde lucrează specialiști, iar persoana urmează procesul de reabilitare. După ce finalizează reabilitarea, vine aici pentru sprijin și consiliere din partea unui psiholog și a unui asistent social. Dacă o persoană urmează acest curs complet, există o mare șansă să rămână în remisie.”
Singurele modalități eficiente pentru a controla acest fenomen, în opinia specialistului, sunt programele de prevenție pe care statul ar trebui să se concentreze.
„Cred că statul ar trebui să se concentreze mai mult nu pe consumatori, ca pe niște oameni bolnavi, ci totuși pe cei care controlează, acoperă și vând aceste lucruri. Statul ar trebui să se ocupe mai mult de prevenție, să vorbească despre asta, să meargă în școli, să implice organizații neguvernamentale, pentru ca tinerii să știe care sunt consecințele și unde pot ajunge. Mulți adolescenți, încercând aceste lucruri, nu cunosc consecințele.”
Și dacă în Chișinău, accesul la tratament gratuit este mai simplu, în restul țării, situația nu este la fel de bine conturată.
„Să zicem că este cineva de la Taraclia, el nu poate veni la Chișinău, ce variantă are? - Noi avem 10 puncte de terapie de substituție cu opiacee în raioane, la Administrația Națională a Penitenciarelor, Anenii Noi, Edineț, Cahul, Comrat, Ungheni, Orhei, Fălești, Bălți și Dispensarul Republican de Narcologie. - Asta doar de opiacee, dar consumatorii de cocaină, să zicem? - Păi în fiecare raion este medic narcolog”, spune directorul interimar al Dispensarului Republican de Narcologie, Iurii Bucinschi.
Ministra Sănătății consideră că cifra de 12 mii de consumatori de droguri este doar vârful aisbergului, iar cifra reală este mult mai mare.
„Vreau să vă spun cu regret, că Ministerul Sănătății nu este eroul principal în prevenirea consumului de droguri, noi de obicei doar culegem rezultatele. Deci la noi deja se adresează, la medici, atunci când cineva se confruntă în familie cu un consum de droguri. Acum, la momentul de față în Republica Moldova avem la evidență peste 12 mii de persoane cu consum de substanțe psihotrope și diferite alte droguri. Din acești 12 mii care stau la evidență la medicii noștri, în instituțiile noastre și trec diferite cursuri de reabilitare, de tratament, 8 mii sunt în Chișinău, 750 în Bălți și ceilalți în alte raioane”.
Aceasta mai spune că, acest fenomen nu poate fi încetinit decât cu implicarea întregii societăți, de la cetățenii de rând până la structurile ce ar trebui să oprească intrarea în Republica Moldova a substanțelor narcotice.
„La nivel de țară, este aprobată o strategie antidrog, a fost aprobată în 2020 și este pentru o perioadă până în 2027. Ea este de asemenea completată de un plan de acțiuni și sunt multe instituții responsabile pentru ca să micșorăm consumul de droguri. Acesta este în primul rând traficul de droguri, traficul ilicit, consumul necontrolat, aceasta înseamnă campanii de informare, educație, educație din școli, pe care Ministerul Educației, Ministerul de Interne, societatea trebuie să le facă. Este un efort conjugat, comun, pe care trebuie să-l realizăm toți, împreună”.
De altă parte, o mamă, care are un copil dependent de droguri, sub protecția anonimatului, a acuzat instituțiile statului că nu le pasă, cu adevărat de soarta dependenților.
Conform unui studiu național, realizat de către IMAS în Republica Moldova, pentru anul 2024, persoanele dependente de droguri sunt dorite ca vecini de numai 7 procente din populație, fiind cel mai mic grad de acceptare.
Un reportaj de Gabriela Ursu și Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
