„Republica Moldova e guvernată de fasciști” este unul dintre narativele care a luat amploare în ultima săptămână de campanie electorală. Unii actori politici au acuzat autoritățile centrale că recurg la metode similare cu cele utilizate de Germania nazistă și Italia fascistă, iar ideea a fost promovată intens și în presa rusă. De unde a pornit acest fals, ce scop urmăresc cei care l-au lansat și ce presupune de fapt fascismul au aflat realizatorii emisiunii „Alo, TV8! Avem un fals de raportat”.
La scurt timp după publicarea rezultatelor preliminare ale referendumului din 20 octombrie, câțiva simpatizanți ai partidului PAS au promovat mesaje xenofobe pe rețelele sociale. Partidul Acțiune și Solidaritate s-a disociat de aceste declarații, iar președinta a făcut apel la calm. Și politia s-a sesizat, iar promotorii au fost sancționați.
Chiar și așa, fugarul Ilan Șor, a profitat de context pentru a lansa unul din cele mai grosolane falsuri: „Republica Moldova este guvernată de fasciști, care alimentează în rândul societății ideologia fascistă/nazistă”.
„Astăzi, rog pe toți: nu vă lăsați provocați de fasciștii români. Victoria noastră e mai aproape ca niciodată. Am făcut primul pas. Iar voi, fasciști rămași în viață, ați pierdut referendumul și veți pierde alegerile. Sunteți învinșii care trebuie să plece pentru totdeauna, ca o pagină neagră în istoria țării noastre. Mulțumesc!”, a menționat într-un video, Ilan Șor.
Videoclipul lansat de Șor a fost rapid distribuit de mai multe canale de telegram, iar unii actori politici au acuzat guvernarea că recurge la metode similare cu cele utilizate de Germania nazistă și Italia fascistă.
„...sau la noi trebuie să guverneze doar românii și arienii. Stimaților, dacă așa este, atunci cu siguranță că acesta nu este fascism? Mă adresez către ambasadorul Uniunii Europene în Moldova, Jānis Mažeiks. Domnule ambasador, acestea sunt valorile europene? Când pe criterii de rasă și etnie sunt aleși conducătorii. Dacă nu este așa, atunci de ce tăceți. Ce poți să zici? În țară ridică capul fascismul și dictatura”, susține deputatul BCS, Bogdat Țîrdea.
Ideea că în Moldova fascismul prinde contur a fost promovată intens și în presa rusă, inclusiv de cel mai cunoscut propagandist al Moscovei, Vladimir Soloviov.
Dar să aruncăm o privire în istorie. În 1922, la cârma Italiei ajunge Benito Mussolini, primul dictator fascist din Europa. În 1933, Adolf Hitler devine cancelarul Germaniei, iar nazismul, o ramură a fascismului, devine ideologie de stat.
Fascismul este o ideologie politică radicală de dreapta, care promovează supremația statului și a națiunii, adesea condusă de un dictator autoritar puternic. Printre principalele trăsături ale fascismului sunt:
- Unipartitism:
- Cultul personalității liderului suprem;
- Persecuții politice/cenzură.
Să vedem câte din aceste caracteristici sunt prezente în Moldova. În primul rând, la noi există 64 de formațiuni politice, iar la ultimele scrutine au participat circa 30 de formațiuni. Și la alegerile prezidențiale, pe buletinul de vot se regăseau 11 persoane, cu viziuni și preferințe politice diferite. Astfel, este evident că cetățenii își pot alege singuri șeful statului și reprezentanții în Parlament.
În orice regim totalitar există un puternic cult al personalității. Imaginea dictatorului apare peste tot și este prezentat ca un ghid pentru societate și ca o persoană invincibilă, adorată de toată lumea. În Moldova, imaginea președintei apare mai des în campanii electorale. Nu există portrete cu șeful statului în birourile demnitarilor, clădiri administrative sau în spații publice.
„... la toți ceilalți le închid gura. Asta e cenzură. O cenzură severă în Republica Moldova. Mâine-poimâine, vom ajunge la situația în care, vecinul va raporta vecinul că este împotriva guvernării. Cenzura funcționează. Nu doar că ne întoarcem în epoca de piatră, noi deja trăim în ea”, a declarat deputata neafiliată, Irina Lozovan.
Într-adevăr în Moldova au fost închise câteva posturi TV care promovau războiul și falsurile. Dar nu există condamnări pentru critica adusă guvernării sau pentru promovarea viziunilor politice diferite. Oamenii au dreptul să protesteze și să își manifeste public dezacordul cu politicile autorităților.
Pretinsa „cenzură” din zilele noastre nici ni se compară cu cea din regimurile totalitare din secolul trecut. De exemplu, în Germania nazistă, Helmuth Hübener în vârstă de 17 ani a fost condamnat la moarte, pentru că a distribuit pamflete/pliante anti-naziste. În anii 1937-1938, în URSS peste 1.300.000 de persoane au fost condamnate pentru viziuni politice, dintre care 681.000 la pedeapsa cu moartea.
Trecând printr-un filtru foarte simplu, putem observa că în Republica Moldova nu a fost și nu este un regim fascist. Mai mult, am putut observa că caracteristicile sunt chiar opuse, fapt ce confirmă că Republica Moldova este un stat democrat și nu are nimic în comun cu un regim totalitar.
