07 noiembrie 2024, ora 11:15

Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor și ușurința cu care acestea pot fi folosite, fac ca vânzarea de droguri să fie ca la ea acasă în mediul on-line, ascunsă după diferite aplicații și roboți. Instituțiile responsabile de combaterea traficului de droguri luptă zi de zi cu astfel de canale create pe aplicația de mesagerie telegram. Pe unele reușesc să le închidă, pe altele - nu. Se fac și arestări, dar cu toate astea, fenomenul nu pare să încetinească din avânt. Am făcut și noi un experiment. Am accesat mai multe canale de telegram, pentru a ne convinge cât e de ușor să cumperi substanțe interzise în Republica Moldova, cât costă și cum poți achita pentru ele. 

„Noi avem aici un bot pe Telegram, un așa-zis magazin, de unde poți să achiziționezi tot felul de substanțe. Mi-a luat 10 minute să găsesc botul ăsta pe Telegram, am făcut o simplă căutare. - Un motor. - Motor de căutare, da. Am făcut un search și am ajuns la userul ăsta, la botul respectiv. Iar aici vedem că el e în limba rusă și te rog cu tine mai departe să mă ajuți. - Ce pot să-ți spun aici este că avem așa o ofertă, 5 cumpărături, iar una ți-o face cadou, un bonus. Și mai departe, mi s-au deschis deja adresele, să zicem regiunile unde se află potențialul cumpărător. 

- Aha, deci regiunile unde vând ei. - Alegeți orașul probabil în care vă aflați sau vă este comod să ridicați marfa. O să alegem Chișinău, pentru că suntem în Chișinău. Deja noi mai departe nu știm ce se întâmplă, pentru că noi nu am văzut asta. - Da, noi nu cunoaștem și vedem ce se întâmplă când deschidem Chișinău. Și avem așa informație că s-a terminat marfa”.

A doua zi am primit un mesaj identic, prin care eram anunțați că nu este marfă. 

„Ieri dimineață, 30 octombrie, am mai încercat împreună cu Constantin să vedem dacă facem sau nu rost de marfă. Exact același mesaj a fost expediat în adresa noastră, că s-a terminat marfa și că să revenim mai târziu. Iar azi dimineață, 31 octombrie, am primit un asemenea mesaj, e în limba rusă, Constantin ți-l traduc eu, prin care suntem anunțați că în câteva zile, stocurile ar urma să fie suplinite și că ni se recomandă să urmărim informația fie din acest bot sau de pe canalul respectiv. 

- Între timp, dacă noi am observat că aici nu este marfă, eu am mai făcut câteva cercetări și am mai găsit câteva magazine. Oamenii ăștia au și site-uri, ca și ceilalți. Există niște site-uri pe care am auzit că autoritățile nu le pot bloca, pentru că ele sunt hostate prin Statele Unite, nu știu pe unde. - Chiar Statele Unite, deci nu vorbim acum de Belarus, Rusia... - Dar ce observ eu la magazinul pe care l-am găsit astăzi, că domeniul este .md, adică domeniul ăsta ar putea fi blocat ușor. Și se pare că au tot un canal de Telegram, eu aici n-am intrat, deci noi acum facem de la început, pas cu pas. - Noi nu știm ce se întâmplă mai departe. - Nu știm, e prima dată când dau click aici, hai să vedem ce se întâmplă. 

- Deci accesăm acum un canal de Telegram sau un bot al canalului. - Și bănuiesc că o să fie tot în limba rusă. - Așa, eu să te ajut. Deci ni se cere să verifice dacă nu suntem un robot. Spune ce simbol îl vezi aici. Așa, deci pune start, da, dă-i un start acum. Deci suntem anunțați, suntem bineveniți în acest magazin numărul 1, se consideră în Republica Moldova. Aici vei găsi tot de ce ai nevoie, Stock-urile se suplinesc în timp rezonabil. - Ca la magazin, da? - Așa, da. Chișinău, hai să zicem, da. Ați ales orașul Chișinău, ce vă interesează? Hașiș euro, deci suntem anunțați că 2 grame costă 38 de dolari. - Deci altceva, altceva nu au. Hașiș euro, hai să zicem că suntem ok cu acest Hașiș. Așa, deci ați ales Hașiș euro, 2 grame. Ni se oferă câteva detalii despre marfă. - Deci două grame costă 38 de dolari. - Da. Botanica. Deci intuiesc, ni se sugerează deodată unde ar trebui să ridicăm. - Deci ei lucrează în zona asta probabil. 

- Comanda dumneavoastră, deci comanda dumneavoastră este numărul 112, orașul este Chișinău, sectorul este Botanica. Încă o dată am ales Hașiș, 2 grame și prețul. - E singura variantă din câte am observat. - Da. Și trebuie să alegem metoda de plată cea mai convenabilă. - Văd că ei plătesc prin criptomonede, din câte observ eu aici. - Și asta cum ar fi? Un QR code cu rechizitele pentru ca să finalizăm comanda, să putem plăti. Am selectat metoda de plată prin criptomonede. - E singura oferită. - Deci pentru a primi această marfă trebuie să plătim pe acest link. Pentru că altfel eu nu văd o soluție, despre cum aș putea eu face plata în acest cont de crypto. - Dar doar ei ne-au dat. - Doar această soluție ei ne-au dat-o. 

- Da. Și îți spun și de ce e singura soluție, pentru că este anonimă. Și tu nu știi unde ajung banii ăștia, tu nu vezi persoana, nu ai nicio legătură cu numele ei, cu datele personale. De asta cei mai mulți aleg plata prin criptomonede, pentru că e total anonim. Teoretic eu ar trebui ca să-mi generez acest QR code. - Așa. Cu un telefon. - Poftim prin acest QR code. Și văd că el are un semn al exclamării, sau asta este doar așa? - Hai să mai încercăm, am mai generat odată codul, hai să mai facem o încercare. Nu, mi-a spus că acest cod nu poate fi folosit”.

Cei care vând aceste droguri au gândit foarte bine acest sistem, pentru a fi protejați de eventualele riscuri. Unul dintre sistemele de siguranță pe care infractorii îl folosesc este vânzarea drogurilor se face în criptomonede.

„Deci, ce am descoperit noi până acum? În magazinul ăsta putem cumpăra, dar avem nevoie de criptomonede pe care le achiziționăm cu bani reali. - Disponibil doar pentru sectorul botanica? Un Hașiș era vorba. - Și celălalt magazin ne-a spus că prima dată nu are marfă și apoi să așteptăm că în curând o să primim marfă. Deci, soluții sunt, oricine ar dori să achiziționeze astfel de substanțe o poate face foarte ușor. Ceea ce e o mare problemă”.

I-am zis despre aceste încercări ale noastre șefului Direcției Antidrog din cadrul Inspectoratului Național de Investigații. 

„Sunt așa ceva, este o aplicație prin care chiar însuși organizatorul acestei platforme, acestui grup Telegram, ca să nu fie legat permanent de telefon, ca să răspundă la toate mesajele, procură o aplicație, un bot. Prin intermediul lui sunt realizate drogurile. Practic, el mai rar verifică telefonul și are posibilitatea să se ocupe cu alte probleme de familie. Deci, dacă se trecem per ansamblu, drogurile au devenit mult mai accesibile datorită noilor inovații, datorită faptului că infractorii folosesc din ce în ce mai mult tehnologii noi. Practic, să spunem așa, au trecut în jur de 80% realizarea drogurilor în mediul online. Asta și le dă posibilitatea consumatorilor la orice o oră a zilei să aibă acces la droguri. Făcând comanda de droguri, de acum el primește locația de unde poate, simplu, fără contact fizic, să se ducă și să ridice drogurile. Pentru ei, asta e mai securizat, dintr-un punct de vedere și de aceea toți preferă această modalitate de a procura droguri”, spune șeful Direcției Antidrog, Inspectoratul Național de Investigații, Ruslan Cucu.

Ruslan Cucu ne-a spus că, din discuțiile pe care acesta le-a avut cu colegii din România, aplicația telegram a devenit foarte populară și acolo, fiind folosită pentru același tip de infracțiuni. Pentru vânzarea automată a drogurilor, administratorii acestor „magazine” folosesc niște boți, despre care poliția cunoaște cum funcționează.

„În ultimele săptămâni am avut mai multe operațiuni cu succes. Au fost scoase din circuit cantități impunătoare de droguri care au venit în special pentru magazine online. Au fost reținute câteva verigi importante de la careva organizații criminale internaționale, care se ocupau cu transportarea de droguri prin contrabandă în Republica Moldova. Și acum, la dânșii logistica a fost ruptă și nu au de unde să propună droguri. Caută alte canale, alte căi de introducere a drogurilor pe teritoriul Republicii Moldova”.

Cât despre proveniența acestor substanțe, există o țară din care vin cele mai multe.

„O bună parte din substanțele narcotice, să spunem așa, sarea, PVP-ul cel mai răspândit, vine preponderent din Ucraina, unde sunt foarte multe laboratoare. Recent a fost o reținere a colegilor din Ucraina, unde au destructurat în jur de 20 de laboratoare într-o operațiune în mai multe regiuni. O altă parte de droguri vin din Uniunea Europeană. Cel mai des vin din Spania și Olanda. Pastile Ecstasy, cocaina, Hașișul și, în ultimul rând, chiar și marijuana”.

Conform datelor de la Direcția Antidrog, cea mai consumată substanță a fost și a rămas marijuana, urmată de sărurile sintetice, iar pe locul trei se află hașișul și cocaina, ambele aflate cam la același nivel. În spatele multor canale de Telegram stau cetățeni moldoveni, care sunt plecați peste hotare. 

„La moment avem în jur de 15 cetățeni ai Republicii Moldova care se află peste hotare în diferite țări, atât a Uniunii Europene, cât și în Federația Rusă și care sunt anunțați în căutare pentru a fi reținuți”.

În acest an, spune șeful de la Antidrog, au fost scoase din circuit substanțe narcotice în valoare de zeci de milioane de euro. Comparativ cu anul trecut, consumul de cocaină în Republica Moldova a crescut de șase ori. 

„Cocaina este un drog foarte scump, vă dați seama. Noi în ultima reținere am avut două kilograme jumătate de cocaină scoasă din circuit, într-o reținere. - Și asta în bani cât înseamnă, două kilograme? - Asta înseamnă în jur de vreo 400.000 de dolari”.

În perioada 2023-2024, poliția a reușit să închidă 130 de canale de telegram și să rețină 360 de persoane care se ocupau cu vânzarea drogurilor pe această platformă. 

„În ultima perioadă avem, să spunem așa, o colaborare puțin mai bună cu telegramul datorită conducerii poliției care s-a implicat foarte mult pentru ca să avem posibilitatea să blocăm canalele din telegram. Și ultima lună au fost blocate peste 13 magazine online de pe aplicația telegram, care au fost cele mai mari, adică aveau un auditoriu foarte mare. De la 2.000 până la 5.000 de utilizatori erau abonați la acestea. - Deci administratorii aplicației sunt deschiși pentru colaborare acum, da? Că înainte nu prea era... - Sunt deschiși, dar nu pe deplin. Parțial au început să colaboreze. Adică, în cel mai bun caz, blocarea canalelor, dar nu primim nici o informație despre administratorii canalelor”.

Se produc droguri și pe teritoriul Republicii Moldova, chiar dacă în cantități mici și nu atât de diverse. 

„Republica Moldova, marihuana, cel mai des. Dar au fost câteva cazuri de producere a sărurilor PVP. Deci, în parcursul ultimilor șase ani au fost destructurate câteva laboratoare de PVP. Însuși capii grupărilor au găsit de cuviință că nu au să mai dezvolte laboratoare pe teritoriul Republicii Moldova. Țara e foarte mică și sunt repede găsite, identificate”.

În Republica Moldova, consumul de droguri este interzis și se pedepsește contravențional cu până la 3 mii de lei. Dacă acest lucru se întâmplă în locuri publice, intervine pedeapsa penală. Iar pentru circulația ilegală a drogurilor, în cantități deosebit de mari se pedepsește cu până la 15 ani de închisoare. 

Un reportaj de Constantin Niculae 
Imagine de Vlad Glinjan 

23 decembrie 2024, ora 10:18

În Republica Moldova există o lipsă de cadre medicale de aproape 2000 de medici și aproximativ 3000 de asistente, conform datelor oferite de sindicatul „Sănătatea”. În realitate, cifra ar putea fi dublă dacă ținem cont că unii medici își fac meseria în două, trei sau mai multe sate în același timp. Cu toate astea, există localități care sunt lipsite de servicii medicale, oamenii fiind nevoiți să meargă până în centrul raional pentru servicii medicale sau, în cazurile de urgență, trebuie să apeleze la ambulanță, care deseori întârzie din cauza drumurilor rele sau din cauza condițiilor meteo. 

„Azi am ajuns în satul Bogzești din raionul Telenești. În spatele meu este punctul medical al satului și marea problemă a satului, a oamenilor din acest sat, este că medicul vine de două ori pe săptămână, în timpul programului de lucru. După programul de lucru, oamenii de aici nu au decât o singură variantă, aceea de a suna la serviciul de ambulanță dacă au o urgență. hai să vedem ce ne zic oamenii și să discutăm cu domnul doctor.”

„Văd că și domnul doctor e tot în vârstă. Ați avut înainte doctor în sat? - Am avut sora medicală din sat, de-a noastră, dar ea a fost bolnavă și a decedat. - Și dacă domnul doctor pleacă, ce faceți? - Rămânem ai nimănui.” 

„Trebuie să aibă medicul condiții, să fie remunerat cum trebuie ca el să poată să lucreze aici, nu să se gândească cu ce mă duc, cu ce să vin sau ce o să mănânc. - De ce credeți că ăștia tineri nu prea vin? - Nu vin, iată domnul e la pensie, dacă ne mai leapădă și el, nici o îndreptare, nici o rețetă nu are cine scrie. - Sunteți nevoiți să mergeți la raion. - Da cum, și acolo e așa o atârnare.”

„Singur tu știi cum se atârnă medicii față de oameni, dar pentru o oaie parșivă nu trebuie să judeci tot cârdul. Dar sunt medici unde, mai bine să nu intri la dânșii. - Dar aveți copii, sunt copii aici în sat? - Sunt, dar puțini. Erau mai mulți, dar era satul mai tânăr, familii tinere, se nășteau copii. Acum lucrează grădinița, dar aduc și din satul vecin. - Școala s-a închis, da? - S-a închis că nu e numărul de copii.” 

„Care sunt de urgență, urgența vine aici. - Dar pentru restul de medicamente cum faceți, mergeți la oraș? - Pentru restul la raion. - La Telenești? - Da, care cu ce poate și cum poate și cât de repede. - Acum nici rutieră nu o să fie și să te mai duci la Telenești. La ocazie, dacă te ia bine, nu...” 

„Salvarea, cum ceva, salvarea. - Dacă domnul doctor nu e în sat și se întâmplă ceva noaptea, să zicem? - Da, noaptea, dupa-masa, seara, numai ambulanța. Altcineva nu poate să rezolve nimic. Văd că le-a dat transport și îi aduce, că dacă nu aveau transport nu erau nici ăștia și noi ne prăpădeam. E greu la sat, foarte greu. În privința la bolnavi, iată sunt care stau la pat, sunt care cu tensiune. - Și ei cum se duc la raion? - Ei cum se duc, dacă ceva mai urgent numai salvarea. Cum se ridică tensiunea la careva cheamă salvarea. - Dar cât timp face salvarea până aici? - Depinde de vreme. Dacă e timp de vară, știu eu, o juma de oră, poate mai puțin. Drumurile sunt rele, foarte rele. Acolo e o bucățică asfaltată, o bucățică sunt gropi, parcă a bombardat cineva și e foarte greu de mers, nici salvarea aia nu poate zbura. Și dacă mai e și ghețuș, salvarea aia poate să ajungă târziu sau să nu ajungă deloc. Și socotiți ce se întâmplă cu bolnavul acela.” 

Astăzi, medicul satului Bogzești este Vasile Popa, pensionar, în vârstă de 71 de ani. Și-a început activitatea acum aproape cinci decenii, în raionul Orhei.

„Lucrul l-am început imediat după internatură, la Bălți am făcut internatura. - În ce an? - Deodată am fost repartizat în 1978. Atunci internatura se făcea un an și te trimiteau unde aveau nevoie, că acolo mulți ani nu au avut doctor.” 

A ajuns în Telenești după ce fostul medic a ales să plece, iar asistenta medicală din sat a decedat în urmă cu puțin timp. 

„Aici a fost un medic din sat, din Crăsnășeni, dar dumnealui s-a dus la Chișinău și aici era vacant, aveau nevoie. Doi ani nu au avut medic deloc. - Și cum s-au descurcat oamenii: - Mergeau la Budăi, dar de aici până acolo sunt 15 kilometri. - Și se duceau pe jos? - Transport era odată în zi.” 

Medicul ne-a spus că problemele celor din sat sunt diferite de cele din orașe, iar medicul de familie trebuie să știe să facă de toate, deoarece nu sunt alți specialiști care ar putea investiga nevoile cetățenilor. 

„Îs 385. - Toți? - Da. Și merge în descreștere, eu am o singură gravidă și un copil până la un an. El a împlinit anul, dar să zicem. Aici a activat, cu regret, o soră medicală de aici din sat, dar care a decedat la 52 de ani, anul ăsta. Ei au avut noroc că a fost dumneaei, din sat, dar noi nu suntem de aici. - Nici colega dumneavoastră? - Nici ea și noi suntem pensionari amândoi. Și iată eu vin de la Budăi că acolo trăiesc. - Cu ce veniți? - Când nu e transport, vin cu rutiera, mă scol mai devreme, că miercurea și vinerea, el vine la orele 6. - Deci la orele 5 vă treziți. - Da, mă trezesc și ies în drum, iar la orele 7 sunt aici.”

Ne-a citit din jurnalul pe care îl ține zi de zi din care am aflat că, în cele două zile pe săptămână cât se află la punctul medical, are circa 30 de pacienți.

„Pentru un tânăr eu nu știu mai departe, dar eu am iată, aici în Crăsnășeni, un medic. Ea e cu copilul, că a născut acum, de curând. Socot că dacă o să iasă ea, o să mai aibă cine lucra. - Dar dacă nu? - Dacă nu, nu știu. Aici în sat aveau dumneaei, doamna care a decedat, era în sat un lucrător medical, dar așa nu-i nimeni. - Dacă Doamne ferește ceva se întâmplă? - Salvarea, cheamă salvarea. - Dar nimeni la fața locului care să-ți acorde primul ajutor? - Nu-i nimeni.” 

Pentru reticența tinerilor de a veni să profeseze în sat, a dat vina pe lipsa condițiilor minime de trai din mediul rural și a salariilor mici. Chiar și cabinetul lui nu ar fi pe placul unui tânăr specialist, fiind îngust și soba alături. 

„Condițiile nu-s, în primul rând. Bun că ea are părinți și o să stea la părinți, dar unul tânăr iată să-ți vină, unde ai să-l aranjezi, la gazdă, așa-i? Și ce să facă el acolo, ce condiții, ce are vreun cămin acolo, cu ligheanul în cap doar să se spele, de exemplu. Și apoi salariul e mititel. - Cât are salariu un medic în sat? - Eu de exemplu am, cu anii mei, să zicem 48 de ani de muncă, am vreo 16 mii. - Cu toți anii de muncă adunați, da? - Da, da. - Dar un tânăr la început de cale cât are? - N-au atât, poate că 11-12 mii. - Dar nu e atât de motivant ca să îi facă să se mute în sat. - Nu, nu, nu.

Eu împlinesc 71. - Și încă vă faceți meseria. - Eei, ce să facem dacă... Eu cu mare plăcere iată o aștept pe dânsa, dacă ceva, numai să iasă. - Vreți să rămâneți acasă, să vă odihniți? - Da, da. Am eu cu ce mă ocupa acasă, mi-am făcut o prisacă. Mă rog, pe acasă, să nu stai degeaba. Trebuie să-ți placă și să te poți orienta rapid. Aici ești la periferie și vine lumea cu diferite întrebări, dar tu trebuie să iei decizia repede, nu ai ce aștepta. Iată o să vă povestesc un caz, în toamna asta chiar a fost. În pădure tăia lemne și un viespar din ăia mari l-a înțepat. Dar ei au mai băut vin și norocul lui că a băut trei, patru stacane de vin. Pădurea nu-i departe și el s-a pornit pe jos. Eu nu știu cum a ajuns el, Doamne ferește, roșu, umflat”. 

Spre deosebire de cei din Bogzești, sătenii din Bănești, același raion, au un medic al lor, pe care nu trebuie să-l împartă cu satele vecine. Liuba Chipăruș practică medicina de aproape zece ani, timp în care a fost medic pentru mai multe localități.

„Știți, era cale de alegere, profesor sau medicină. La început medicina mi se părea ceva foarte departe de mine, dar în general sunt o persoana căreia îi place să ajute. Cred că asta a fost influența, da. Știam că trebuie să fac studii superioare, știam că trebuie să activez, dar eram nedeterminată. Și am decis că merg la colegiul de medicină, deoarece este mai scurt timp de studii și am să ies la serviciu după trei ani. Ca studiind trei ani la colegiu la specialitatea de moașă, am înțeles că-mi place totuși medicina și-mi place lucrul legat de copii mici. Am decis totuși că merg la medicină, dar totuși cu frică. A avut o mare influență diriginta mea.

Nu-mi pare rău. Îmi pare rău poate că nu suntem atât de apreciați, poate. Dar a profesie aleasă, dacă aș începe din nou cred că tot aici aș veni, tot în medicină, dar poate un pic altfel, poate nu aș trece prin colegiu ca să economisesc timp. Altceva nu mă văd.” 

Își amintește de perioada de început a carierei, atunci când avea un salariu de 2.500 de lei, salariu pe care îl considera destul de bun pentru acea perioadă. După zece ani de lucru, a reușit să ajungă la un salariu de aproape 15 mii de lei. 

„Nu se îmbulzesc tinerii. Dacă programul ăsta ar fi fost cu zece ani în urmă, cred că eram cei mai fericiți, cu suma asta care este acum, da. Acum e altă generație și e clar că generațiile au alte cerințe. Și e corect să fie așa, nu poate un medic să vină cu un salariu foarte mic. Ca să fiu corectă, noi avem nevoie să vină colegi aici, pentru că atunci când lucru e făcut de o singură persoană pentru două, este destul de greu. 

Aici eu sunt mai fericită, vedeți că eu am patru asistente medicale, cât de cât avem un oficiu care nu e chiar așa cum ar fi trebuit, dar este bine până o să mai găsim ceva surse. - Vă încălziți cu lemna ați zis. - Cu lemne, da, gazificarea satului a început dar încă nu a ajuns până aici. Când va ajunge vedem cu se va schimba, pentru că e e cald, e bine, dar infirmiera știe cum face focul acolo și cum nu poate intra de fum câteodată. Dar trebuie să avem colegi, trebuie să avem cu cine lucra, echipă să fie.” 

„A fost perioadă în care nu ați avut medic în sat? - Dacă e numai unul, când mai iese în concediu, dar așa. - Și ce faceți atunci când nu-i? - Mai vine de la Telenești cineva și înlocuiește. - E bine să aveți medic în sat, da? - E foarte bine. - Noi am fost în sate unde oamenii trebuie să meargă până la raion. - Nu, noi suntem fericiți că sunt medici și încă sunt de sat. - Dar farmacie este? - Da, iată este. - Deci aveți tot ce vă trebuie în sat? - Tot ce ne trebuie, nu de mult s-a deschis și tare ne-am mai bucurat. - Ce făceați când nu aveați farmacie? - Ne chinuiam la Telenești. Alde mine foarte greu ajunge, dar când e pe loc clar că e mai bine.” 

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, afirmă că nu există o lipsă de cadre în Republica Moldova, conform statisticilor și că Ministerul face tot ce e posibil pentru a perfecționa cadrele existente și tinerii absolvenți. 

„Noi nu avem cumva o criză acută de cadre în Republica Moldova și vreau să deschideți statistica și să vedeți unde se spune că, noi în Republica Moldova avem înregistrați la 10 mii de cetățeni, 50,2 medici. Comparativ cu Uniunea Europeană, este foarte mult, Uniunea Europeană are 34 de medici la 10 mii de cetățeni.

În noiembrie am acoperit foarte multe din cererile care au venit de la instituțiile medicale din țară, am majorat pentru cei care vor finaliza în următorii ani, indemnizația unică pentru zona rurală, egală cu 250 de mii de lei, îi trimitem la perfecționări peste hotare, încercăm să investim cât mai mult în tineri, echipăm, modernizăm instituțiile astfel ca ele să fie atractive. Deci nu doar cele din Chișinău, dar și cele raionale. Toți acești factori împreună, iată ne aduc la o creștere, la o majorare a numărului de cadre.”

Pe de altă parte, vicepreședinta federației sindicale „Sănătatea” din Republica Moldova ne-a oferit alte cifre, obținute în urma unei analize interne.

„Noi avem o analiză a noastră, a federației, și în ultimii cinci ani numărul de cadre încadrate în instituțiile medicale scade de la an, la an. Ce ține de anul 2023, putem spune că o insuficiență este atât la medici cât și la asistenții medicali. La medici avem o lipsă de aproape 2000 de specialiști, mai exact 1977, iar la asistenți medicali avem insuficiență de cadre de aproape 3000 de persoane. Cifra nu este chiar atât de mare, ținând cont de faptul că mulți dintre ei lucrează mai mult decât o normă de salariu. Respectiv, dacă ar lucra doar pe un salariu, aceste cifre ar fi mult mai mari. - Duble probabil. - Probabil duble, pentru că mulți dintre ei lucrează două norme aproape. Medicii de familie lucrează în mediul rural în special, în mai multe sate, lucrează și în centrul raional și în sate și încearcă cumva să acopere această necesitate de cadre”, a declarat Natalia Chihai.

Conform federației sindicale, Republica Moldova pierde de la an la an cadrele medicale tinere, iar cele mai multe dintre ele aleg să lucreze în România, având condiții mai bune și salarii mai mari. 

„Ca să fii medic în sat, este cu adevărat o provocare. Trebuie să accepți să mergi la această provocare.” 

Potrivit sindicatului Sănătatea, în anul 2023, circa 950 de studenți au absolvit Universitatea de Medicină, dintre care aproape 600 erau moldoveni. Doar 20 la sută s-au angajat în Republica Moldova. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae