07 noiembrie 2024, ora 11:15

Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor și ușurința cu care acestea pot fi folosite, fac ca vânzarea de droguri să fie ca la ea acasă în mediul on-line, ascunsă după diferite aplicații și roboți. Instituțiile responsabile de combaterea traficului de droguri luptă zi de zi cu astfel de canale create pe aplicația de mesagerie telegram. Pe unele reușesc să le închidă, pe altele - nu. Se fac și arestări, dar cu toate astea, fenomenul nu pare să încetinească din avânt. Am făcut și noi un experiment. Am accesat mai multe canale de telegram, pentru a ne convinge cât e de ușor să cumperi substanțe interzise în Republica Moldova, cât costă și cum poți achita pentru ele. 

„Noi avem aici un bot pe Telegram, un așa-zis magazin, de unde poți să achiziționezi tot felul de substanțe. Mi-a luat 10 minute să găsesc botul ăsta pe Telegram, am făcut o simplă căutare. - Un motor. - Motor de căutare, da. Am făcut un search și am ajuns la userul ăsta, la botul respectiv. Iar aici vedem că el e în limba rusă și te rog cu tine mai departe să mă ajuți. - Ce pot să-ți spun aici este că avem așa o ofertă, 5 cumpărături, iar una ți-o face cadou, un bonus. Și mai departe, mi s-au deschis deja adresele, să zicem regiunile unde se află potențialul cumpărător. 

- Aha, deci regiunile unde vând ei. - Alegeți orașul probabil în care vă aflați sau vă este comod să ridicați marfa. O să alegem Chișinău, pentru că suntem în Chișinău. Deja noi mai departe nu știm ce se întâmplă, pentru că noi nu am văzut asta. - Da, noi nu cunoaștem și vedem ce se întâmplă când deschidem Chișinău. Și avem așa informație că s-a terminat marfa”.

A doua zi am primit un mesaj identic, prin care eram anunțați că nu este marfă. 

„Ieri dimineață, 30 octombrie, am mai încercat împreună cu Constantin să vedem dacă facem sau nu rost de marfă. Exact același mesaj a fost expediat în adresa noastră, că s-a terminat marfa și că să revenim mai târziu. Iar azi dimineață, 31 octombrie, am primit un asemenea mesaj, e în limba rusă, Constantin ți-l traduc eu, prin care suntem anunțați că în câteva zile, stocurile ar urma să fie suplinite și că ni se recomandă să urmărim informația fie din acest bot sau de pe canalul respectiv. 

- Între timp, dacă noi am observat că aici nu este marfă, eu am mai făcut câteva cercetări și am mai găsit câteva magazine. Oamenii ăștia au și site-uri, ca și ceilalți. Există niște site-uri pe care am auzit că autoritățile nu le pot bloca, pentru că ele sunt hostate prin Statele Unite, nu știu pe unde. - Chiar Statele Unite, deci nu vorbim acum de Belarus, Rusia... - Dar ce observ eu la magazinul pe care l-am găsit astăzi, că domeniul este .md, adică domeniul ăsta ar putea fi blocat ușor. Și se pare că au tot un canal de Telegram, eu aici n-am intrat, deci noi acum facem de la început, pas cu pas. - Noi nu știm ce se întâmplă mai departe. - Nu știm, e prima dată când dau click aici, hai să vedem ce se întâmplă. 

- Deci accesăm acum un canal de Telegram sau un bot al canalului. - Și bănuiesc că o să fie tot în limba rusă. - Așa, eu să te ajut. Deci ni se cere să verifice dacă nu suntem un robot. Spune ce simbol îl vezi aici. Așa, deci pune start, da, dă-i un start acum. Deci suntem anunțați, suntem bineveniți în acest magazin numărul 1, se consideră în Republica Moldova. Aici vei găsi tot de ce ai nevoie, Stock-urile se suplinesc în timp rezonabil. - Ca la magazin, da? - Așa, da. Chișinău, hai să zicem, da. Ați ales orașul Chișinău, ce vă interesează? Hașiș euro, deci suntem anunțați că 2 grame costă 38 de dolari. - Deci altceva, altceva nu au. Hașiș euro, hai să zicem că suntem ok cu acest Hașiș. Așa, deci ați ales Hașiș euro, 2 grame. Ni se oferă câteva detalii despre marfă. - Deci două grame costă 38 de dolari. - Da. Botanica. Deci intuiesc, ni se sugerează deodată unde ar trebui să ridicăm. - Deci ei lucrează în zona asta probabil. 

- Comanda dumneavoastră, deci comanda dumneavoastră este numărul 112, orașul este Chișinău, sectorul este Botanica. Încă o dată am ales Hașiș, 2 grame și prețul. - E singura variantă din câte am observat. - Da. Și trebuie să alegem metoda de plată cea mai convenabilă. - Văd că ei plătesc prin criptomonede, din câte observ eu aici. - Și asta cum ar fi? Un QR code cu rechizitele pentru ca să finalizăm comanda, să putem plăti. Am selectat metoda de plată prin criptomonede. - E singura oferită. - Deci pentru a primi această marfă trebuie să plătim pe acest link. Pentru că altfel eu nu văd o soluție, despre cum aș putea eu face plata în acest cont de crypto. - Dar doar ei ne-au dat. - Doar această soluție ei ne-au dat-o. 

- Da. Și îți spun și de ce e singura soluție, pentru că este anonimă. Și tu nu știi unde ajung banii ăștia, tu nu vezi persoana, nu ai nicio legătură cu numele ei, cu datele personale. De asta cei mai mulți aleg plata prin criptomonede, pentru că e total anonim. Teoretic eu ar trebui ca să-mi generez acest QR code. - Așa. Cu un telefon. - Poftim prin acest QR code. Și văd că el are un semn al exclamării, sau asta este doar așa? - Hai să mai încercăm, am mai generat odată codul, hai să mai facem o încercare. Nu, mi-a spus că acest cod nu poate fi folosit”.

Cei care vând aceste droguri au gândit foarte bine acest sistem, pentru a fi protejați de eventualele riscuri. Unul dintre sistemele de siguranță pe care infractorii îl folosesc este vânzarea drogurilor se face în criptomonede.

„Deci, ce am descoperit noi până acum? În magazinul ăsta putem cumpăra, dar avem nevoie de criptomonede pe care le achiziționăm cu bani reali. - Disponibil doar pentru sectorul botanica? Un Hașiș era vorba. - Și celălalt magazin ne-a spus că prima dată nu are marfă și apoi să așteptăm că în curând o să primim marfă. Deci, soluții sunt, oricine ar dori să achiziționeze astfel de substanțe o poate face foarte ușor. Ceea ce e o mare problemă”.

I-am zis despre aceste încercări ale noastre șefului Direcției Antidrog din cadrul Inspectoratului Național de Investigații. 

„Sunt așa ceva, este o aplicație prin care chiar însuși organizatorul acestei platforme, acestui grup Telegram, ca să nu fie legat permanent de telefon, ca să răspundă la toate mesajele, procură o aplicație, un bot. Prin intermediul lui sunt realizate drogurile. Practic, el mai rar verifică telefonul și are posibilitatea să se ocupe cu alte probleme de familie. Deci, dacă se trecem per ansamblu, drogurile au devenit mult mai accesibile datorită noilor inovații, datorită faptului că infractorii folosesc din ce în ce mai mult tehnologii noi. Practic, să spunem așa, au trecut în jur de 80% realizarea drogurilor în mediul online. Asta și le dă posibilitatea consumatorilor la orice o oră a zilei să aibă acces la droguri. Făcând comanda de droguri, de acum el primește locația de unde poate, simplu, fără contact fizic, să se ducă și să ridice drogurile. Pentru ei, asta e mai securizat, dintr-un punct de vedere și de aceea toți preferă această modalitate de a procura droguri”, spune șeful Direcției Antidrog, Inspectoratul Național de Investigații, Ruslan Cucu.

Ruslan Cucu ne-a spus că, din discuțiile pe care acesta le-a avut cu colegii din România, aplicația telegram a devenit foarte populară și acolo, fiind folosită pentru același tip de infracțiuni. Pentru vânzarea automată a drogurilor, administratorii acestor „magazine” folosesc niște boți, despre care poliția cunoaște cum funcționează.

„În ultimele săptămâni am avut mai multe operațiuni cu succes. Au fost scoase din circuit cantități impunătoare de droguri care au venit în special pentru magazine online. Au fost reținute câteva verigi importante de la careva organizații criminale internaționale, care se ocupau cu transportarea de droguri prin contrabandă în Republica Moldova. Și acum, la dânșii logistica a fost ruptă și nu au de unde să propună droguri. Caută alte canale, alte căi de introducere a drogurilor pe teritoriul Republicii Moldova”.

Cât despre proveniența acestor substanțe, există o țară din care vin cele mai multe.

„O bună parte din substanțele narcotice, să spunem așa, sarea, PVP-ul cel mai răspândit, vine preponderent din Ucraina, unde sunt foarte multe laboratoare. Recent a fost o reținere a colegilor din Ucraina, unde au destructurat în jur de 20 de laboratoare într-o operațiune în mai multe regiuni. O altă parte de droguri vin din Uniunea Europeană. Cel mai des vin din Spania și Olanda. Pastile Ecstasy, cocaina, Hașișul și, în ultimul rând, chiar și marijuana”.

Conform datelor de la Direcția Antidrog, cea mai consumată substanță a fost și a rămas marijuana, urmată de sărurile sintetice, iar pe locul trei se află hașișul și cocaina, ambele aflate cam la același nivel. În spatele multor canale de Telegram stau cetățeni moldoveni, care sunt plecați peste hotare. 

„La moment avem în jur de 15 cetățeni ai Republicii Moldova care se află peste hotare în diferite țări, atât a Uniunii Europene, cât și în Federația Rusă și care sunt anunțați în căutare pentru a fi reținuți”.

În acest an, spune șeful de la Antidrog, au fost scoase din circuit substanțe narcotice în valoare de zeci de milioane de euro. Comparativ cu anul trecut, consumul de cocaină în Republica Moldova a crescut de șase ori. 

„Cocaina este un drog foarte scump, vă dați seama. Noi în ultima reținere am avut două kilograme jumătate de cocaină scoasă din circuit, într-o reținere. - Și asta în bani cât înseamnă, două kilograme? - Asta înseamnă în jur de vreo 400.000 de dolari”.

În perioada 2023-2024, poliția a reușit să închidă 130 de canale de telegram și să rețină 360 de persoane care se ocupau cu vânzarea drogurilor pe această platformă. 

„În ultima perioadă avem, să spunem așa, o colaborare puțin mai bună cu telegramul datorită conducerii poliției care s-a implicat foarte mult pentru ca să avem posibilitatea să blocăm canalele din telegram. Și ultima lună au fost blocate peste 13 magazine online de pe aplicația telegram, care au fost cele mai mari, adică aveau un auditoriu foarte mare. De la 2.000 până la 5.000 de utilizatori erau abonați la acestea. - Deci administratorii aplicației sunt deschiși pentru colaborare acum, da? Că înainte nu prea era... - Sunt deschiși, dar nu pe deplin. Parțial au început să colaboreze. Adică, în cel mai bun caz, blocarea canalelor, dar nu primim nici o informație despre administratorii canalelor”.

Se produc droguri și pe teritoriul Republicii Moldova, chiar dacă în cantități mici și nu atât de diverse. 

„Republica Moldova, marihuana, cel mai des. Dar au fost câteva cazuri de producere a sărurilor PVP. Deci, în parcursul ultimilor șase ani au fost destructurate câteva laboratoare de PVP. Însuși capii grupărilor au găsit de cuviință că nu au să mai dezvolte laboratoare pe teritoriul Republicii Moldova. Țara e foarte mică și sunt repede găsite, identificate”.

În Republica Moldova, consumul de droguri este interzis și se pedepsește contravențional cu până la 3 mii de lei. Dacă acest lucru se întâmplă în locuri publice, intervine pedeapsa penală. Iar pentru circulația ilegală a drogurilor, în cantități deosebit de mari se pedepsește cu până la 15 ani de închisoare. 

Un reportaj de Constantin Niculae 
Imagine de Vlad Glinjan 

11 decembrie 2024, ora 10:00

Ministrul Mediului, care e la prima sa campanie națională de împădurire, anunță că din cele circa 4 mii de hectare, plantate anul trecut, 70 de la sută au prins rădăcini. Constatarea aparține unei comisii speciale, în care sunt și reprezentanți ai Agenției Moldsilva. Există și terenuri unde procentul de prindere este mult mai mic, fiind nevoie ani la rând de noi completări. Un hectar de pădure nouă, în medie, costă circa cinci mii de euro, pentru primii trei ani de creștere. La ședința Parlamentului, deputații au ratificat un acord cu Banca Europeană de Investiții, prin care Ministerul Mediului va primi 200 de milioane de euro. Cu o parte din această sumă, urmează să fie plantate peste 60 de mii de hectare în următorii patru ani.

„- Din informația pe care o am de la colegii de la Moldsilva, rata de prindere a anului 2023 este în jur de 70%. - La nivel de țară? - La nivel de țară”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Se apropie la final și campania de împădurire din această toamnă. Autoritățile din acest domeniu și-au propus să planteze în jur de 4 mii de hectare, având la dispoziție 26 de milioane de puieți. Aceste terenuri noi, care în proporție de 80 la sută sunt oferite de primării, vor completa suprafețele plantate în primăvară, urmând să constituie peste 7 mii de hectare în total. 

„În mare măsură depinde și de condițiile meteorologice, depinde de terenul alocat de către primării, în mare parte acest teren este teren degradat. Și sperăm la o rată de prindere, la fel, ca în 2023. Pentru că noi adaptăm speciile de arbore în dependență de sol. Ne dorim totuși să avem o prindere de peste 70 la sută”, a explicat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

„În situația în care sunt pierderi, să zicem pe o suprafață de câteva hectare sunt pierderi mari, cine își asumă pierderile? - În acest caz, iese comisia la fața locului...cine își asumă că au fost ploile din toamnă și au spălat câteva hectare? - Aici vorbim despre calamități, dar nu avem tot anul calamitate. - Cine își asumă pierderile pentru seceta care a fost în sudul țării, timp de două săptămâni de zile, 40 de grade? Noi facem o analiză a cui e vina și după asta se ia decizia. Dacă e calamitate naturală și vin experți și fac această constatare, ne transmit concret care sunt cauzele. Sunt foarte puține cazuri în care noi avem reușită mai puțin de 40 la sută”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Noile păduri, plantate în acest an, costă puțin peste 200 de milioane de lei. Au mai fost alocați bani și pentru procurarea tehnicii speciale. 

„Un cost total. Până la moment au fost alocate 137 de milioane pentru plantare, urmează acum o rectificare de încă 60 de milioane pentru a închide tot programul în acest sezon. În primăvară au mai fost alocate 63 de milioane pentru procurarea de tehnică și au fost achiziționate 14 tractoare, 14 mulcere și rotovatoare pentru pregătirea solului. O parte din sol a fost pregătit cu această tehnică și vă asigur că o să ne ducem anul viitor și o să vedeți reușită mult mai bună”.

Și lucrările de completare a suprafețelor compromise necesită resurse financiare. Îngrijirea puieților, vitală în primii ani de viață, presupune la fel costuri, în funcție de tipul copacilor sădiți. 

„Dacă vorbim de completări, în dependență de unde se fac aceste plantări. Dacă se fac din programul național de reabilitare și extindere, într-adevăr noi avem alocată sumă și pentru completări. Pentru că noi tot ne dorim să avem o completare, o rată de prindere mare, dar aici chiar depinde și de condițiile meteo. „Eu vreau să cunoașteți că anul acesta doar pentru îngrijiri noi am cheltuit în jur de 40 de milioane. Adică, vreau să înțelegeți că, în acest preț pe care l-ați menționat și dvs., ce ține de împădurirea unui hectar de 5 mii de euro, vorbim și despre lucrările de îngrijire. Fiecare fișă tehnologică, inclusiv completări, dar vreau aspectul acesta să-l concretizați și cu ICAS-ul, unde este fișa tehnologică. Pentru că în dependență de fișa tehnologică, acolo avem două îngrijiri, trei îngrijiri, în dependență de ce arbore, îl sădim”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Pentru a crește noi păduri, este nevoie de tot mai multe suprafețe de terenuri. O soluție sunt primăriile. În campania din această toamnă, circa 3.300 de hectare au fost oferite de primării. 

„Credeți-mă că acest program este foarte benefic, fiindcă toți primarii vor pădure. Asta înseamnă încă un loc de muncă în cadrul primăriei și fiecare localitate vrea să aibă pădurea ei. Atunci, este posibilitatea să încheie un acord de colaborare cu instituția silvică și deja pădurea va fi întreținută conform normativelor. „Trebuie să luăm în calcul că majoritatea terenurilor sunt terenuri degradate. Terenuri care sunt lângă gunoiști, terenuri care au sunt râpe, terenuri care au fost stâne sau nu știu ce au mai fost. 

Practic, terenuri care au fost nefolosite. Prin acest program care este benefic, aceste terenuri le întoarcem în circuitul de utilitate publică. Aceste râpe sau terenuri care nu au fost valorificate și nu sunt valorificate, ele vor aduce un beneficiu economic primăriilor și localnicilor din localități, cât și un beneficiu indirect, recreere sau altceva”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Pentru ca plantațiile să devină păduri, este nevoie de ani buni de supraveghere și îngrijire. 

„- Primii 3 ani sunt... Dacă vorbim de plantații de stejari, chiar primii 7 ani. Fiecare arbore are modelul său de viață și, respectiv, are tehnologia sa de plantare și de îngrijire. Este foarte important, într-adevăr, să fie asigurate îngrijirile care se fac, de obicei, în primăvară-vară”.- S-au experimentat diferite modele. În primul rând, atunci când există vegetație , la rădăcină, să zic așa, e important buruianul să nu sufoce puietul. Exact ca și la orice plantație. Și la porumb exact la fel. Dar sufocarea asta și lupta între plante este pentru apă. Că asta este resursa naturală cea mai importantă pentru supraviețuire”, a declarat consiliera prezidențială, fostă ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu.

„Seceta din anul acesta și seceta din anul trecut, este o secetă destul de severă. Ceea ce înseamnă că afectează nu numai plantațiile agricole, dar inclusiv tinerele plantații forestiere. Trebuie de găsit soluții. în primul rând, de a păstra umiditatea în sol. Există tehnologii avansate, trebuie acuma colegii care vor implementa proiectele care vin în baza granturilor de la AFD și de la Banca Europeană. Să găsească aceste soluții, să le aplice tehnologiile noi, fiind că ambele proiecte au componenta de investiții și aplicarea tehnologiilor. Trebuie de identificat aceste măsuri și trebuie de aplicat. În caz contrar, în realitate nu vom face față, ținând cont de aceste condiții severe. 

Plus la aceasta, mai avem un aspect destul de riscant - faptul că noi plantăm pe terenurile care au fost catalogate sub statutul de terenuri degradate. Deci ele nu au fost permanent întreținute, nu au fost permanent îngrijite și acuma pe parcursul la un an, colegii de la Moldsilva prelucrează aceste terenuri. De regulă, se fac două arături și apoi plantarea. Deci nu este destul de prelucrat terenul ca să spunem că el face față proceselor climatice”, a afirmat fosta ministră a Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Reporterul Moldova gândește, Constantin Niculae, a urmărit în timp plantările din Mălăiești.

Un reportaj de Constantin Nicuale și Veronica Gherbovețchii 
Imagine de Vlad Glinjan