Alegerile au trecut, referendumul a rămas în urmă, la fel și turul doi pentru funcția de președinte. Dar ecoul lor încă se mai simte. Primul popas îl facem în câteva sate, controlate de Republica Moldova, dar aflate peste râul Nistru. Comuna Molovata Nouă, în care poți ajunge fie cu podul plutitor, fie prin pretinsa vamă de la Dubăsari, a fost susținută, de-a lungul timpului, cu proiecte europene, dar și cu bani din bugetul public. Ca și în multe alte localități din țară, oamenii de aici au păreri împărțite despre integrarea țării în Uniunea Europeană, dar și despre cine merită fotoliul de președinte. Dacă la referendum, aici s-a votat majoritatea anti-UE, la alegerile prezidențiale din primul tur, preferințele aproape au fost egale.
Molovata Nouă este unul dintre cele 12 sate aflate în stânga Nistrului, dar controlate de autoritățile Republicii Moldova. Pentru a ajunge aici, sunt două soluții: terestru, însă pentru asta trebuie să treci de așa-zisa vamă de la Dubăsari, sau cu podul plutitor, pentru care am optat și noi. Cu toate acestea, toți cei care intră ori ies din sat sunt monitorizați de militarii postului mixt de pacificatori.
Pe listele electorale, în Moldova Nouă figurează circa 2300 de persoane. Am confruntat rezultatele de la referendumul republican și vedem că la acest exercițiu consultativ au participat în jur de 1000 de oameni. Dintre aceștia, o treime a votat pentru viitorul european al țării.
„- Cum este viața la pensie, aici în Molovata? - Iar o să vorbesc... e cam rău. De-atâta că-i tot scump. Pământ mi-au dat, dar ce folos? Pentru că s-a scumpit motorina, de arat e scump, totul e scump. De semănat. Așa că... Am lăsat tot. Pentru că nu ajung bani. - Dvs. ați mers la alegeri, la votare ați fost? - Da/ - Ați observat multă lume care a mers la votare? - Da. La noi toți au mers. - Ce ați ales dvs. să votați, pentru ce ? - Oi, nu spun nimic. Ia credeți-mă, eu am fată în Rusia, am în Belorusia, am frate în Rusia, copiii mei sunt în Rusia. Pe cine eu pot să aleg? Aa? Nu sunteți de acord? Eu prin Europa n-am pe nimeni, așa că...
- Care este pensia dvs? - Care măi, două mii și ceva. Ce, aceasta-i pensie? Banii care i-am avut în Rusia și am lucrat - mi i-au luat atunci și am rămas fără. Apoi cum mai poate să fie? Eu am ținut bani pentru ca să-mi cresc copiii. Gata”.
„- Iată că ați fost la votare, pentru ce ați mers la votare? Ce vă doriți dvs.? - Pentru ca să fim în Europa. Adică cum, că mulți spun: Ei, eu nu vreau în Europa. Păi, nu vrei tu în Europa, dar să aducem condițiile din Europa la noi. „ - Cum credeți, iată sunt unii oameni care nu vor în UE, inclusiv aici la dvs, în Molovata? - Ei, nu vor. Nu vor pentru că s-au deprins cu condițiile celea, cu nostalgie după trecut. Le pare că atunci le-a fost mai bine. Care mai bine?”.
„- Ați fost la votare? - Da, am fost la votare. - Ce vă doriți dvs. să se întâmple în țară, ce schimbări vă doriți? - Dorim să fie mai bine. Fiecare om vrea mai bine să fie. Oleacă mai ieftin și pensiile să le mărească. Și să facă pentru acești tineri care sunt duși peste hotare, să vină acasă lângă prinți. Să aibă de lucru. Așa cred că, asta e principalul. - Ce vă doriți dvs, Uniune Europeană sau ce alege Molovata, majoritatea oamenilor de aici? - Eu mă gândesc că, Molovata a ales Uniunea Europeană. Eu așa mă gândesc”.
Pe domnul Nicolae, în vârstă de 75 de ani, l-am găsit ocupat. Grebla frunzele din fața porții. Acum 12 ani, împreună cu soția, a decis să fugă de gălăgia capitalei și să-și trăiască bătrânețile în liniștea satului Molovata Nouă.
„- Vă vedem că sunteți ocupat. - Da. - Ce faceți aici în Molovata? Cum este aici? - Este foarte bine. Măcar că am viză de reședință în Chișinău, dar cu mare plăcere, din primăvară până-n toamnă târziu, suntem aici. - Ce ocupații aveți aici? - Știți cum, ca la sat. Ne odihnim, lângă grădină, aer curat, pe lângă casă. - Vreau să vă întreb dacă dvs. ați mers la votare? - Da, dapăi cum. Am fost, aici, la club sau cum se spune, casa de cultură. - Ați fost la votare, ce ați ales, pentru ce ? - Ei, clar că pentru schimbare, să fie oleacă măcar. Nu văd în economie ceva să se schimbe. Mute vorbe, puține fapte. Principalu asta, ca să fie locuri de muncă, ca să se întoarcă copii de peste hotare”.
S-a implicat în discuții și soția sa, Maria. Femeia s-a arătat încântată de condițiile de trai din sat, despre care crede că are toate șansele să devină precum cele europene.
„- Ați fost anul acesta la votare? - Am fost. - Aici în Molovata? - La Molovata. Da, am fost. - Ați observat mulți oameni să vină aici la votare? - Chiar foarte mulți. Noi veneam de la Chișinău, mașini foarte multe și eu nu înțelegeam. Satul e foarte mare, e bravo. Dacă tot așa ar merge, și, cum s-ar spune, o să fie un sat european. -Adică oamenii din Molovata își doresc Europa aici? - Dar cine nu-și dorește Europa, da-ți să vorbim așa. Cred că tineretul 100% și noi în vârstă tot. Eu am mai fost, chiar anul ăsta am fost în Germania la copii, am fost la nepoată în Praga. Păi acolo, într-adevăr, chiar îți vine a trăi și să te bucuri de viață”.
Maria Gazea este primar la primul mandat în comuna Molovata Nouă, însă de 15 ani a fost secretara consiliului local. Pe parcursul acestor ani, comuna a beneficiat de mai multe fonduri atât europene, cât și de la Guvern, pentru îmbunătățirea infrastructurii sociale. Ultimul proiect câștigat este prin programul Satul European.
„Foarte mult îmi doresc să schimbăm, în primul rând, și gândirea oamenilor, pentru că dorim să devenim o zonă turistică, că avem un potențial foarte mare pentru această activitate. O să punem accent pe amenajare. Deja am câștigat de la Satul European un proiect de 2,8 milioane pentru amenajarea unui parc european în centrul satului”.
În localitate, au fost deschise două secții de votare: una pentru localnici și alta pentru cetățenii care locuiesc în regiunea transnistreană.
„În primul rând am avut două secții de votare. O secție de votare la Casa de Cultură, unde au votat localnicii noștri din Molovata Nouă cu satul Roghi. Și o secție de votare pentru localnicii din zona transnistreană, Dubăsari, Corjova, o porțiune de Corjova și, practic, aveau dreptul să vină toți din Transnistria, în secția cealaltă. - S-a observat o tendință de votare mai mult în turul doi. - S-a votat ca de obicei. De exemplu, la locale noi am avut prezența undeva 800-900 de oameni, acuma cam tot așa”.
Deși comuna Molovata Nouă se află sub jurisdicția Republicii Moldova, locuitorii săi continuă să se confrunte cu dificultăți semnificative. Aprovizionarea școlii și accesul la servicii de bază - reprezintă provocări constante pentru comunitate. În plus, libera circulație dintre cele două maluri ale Nistrului complică și mai mult situația.
„Impedimente avem, în primul rând, cu selectarea agenților economici pentru aprovizionarea, de exemplu, a casei de cultură, a grădiniței, a școlii, cu alimentație pentru agenții economici ca să ducă marfă, fiindcă toate acestea sunt aduse peste bacul plutitor. Puțin avem greutăți în perioada rece, când îngheață Nistrul, atunci chiar avem probleme. Un alt impediment, văd foarte mult, asta din punct de vedere al activității agenților economici, dar și din punct de vedere al localnicilor, suntem limitați în a aduce un sac de zahăr, de exemplu, sau vrem 2-3 kg de semințe pentru lucernă. Undeva libera circulație este, cu toate, că Biroul de Reintegrare ne susține, problemele dacă apar permanent sunt rezolvate”.
Din comuna Molovata Nouă face parte și satul Roghi, dar, conform spuselor Mariei Gazea, este controlată de administrația de la Tiraspol. Doamna primar susține că ar vrea să desfășoare proiecte și pentru sătenii de acolo, însă nu i se permite.
„Ne dorim foarte mult ca să avem acces să facem proiecte noi în satul Roghi, fiindcă acolo noi nu avem acces. Practic, dacă ne vedeți localitatea, nu știu ce impresii v-ați făcut, ne străduim ca să implementăm, să renovăm, să plantăm, să asta. În satul Roghi noi nu avem acces. - De ce? - Suntem limitați și nu ne permite... Deja nu se ocupă partea asta? - Acolo e sub jurisdicția autoproclamatei. - Cum sunt în comună cu dumneavoastră? - Păi suntem în comună și oamenii din satul Roghi au dreptul să vină la noi, se documentează, căsătoria, certificat de naștere. Îmi doresc foarte mult pentru ei ca să asfaltăm drumul de acces de la Roghi până la Molovata Nouă. La ei drumul este de țară”.
Fără să ne dăm jurnaliști de la TV8, am mers în satul Roghi, pentru a vedea ce condiții sunt pentru locuitorii de aici. Primarul ne-a prevenit că am putea da de necazuri, pentru că, în centrul satului, se află un post al așa-zisei miliții transnistrene. Am constatat că drumul central este greu de parcurs, denumirile străzilor sunt scrise în limba rusă, cu toate că în localitate activează o școală cu predare în limba română.
„- Cam rău este drumul aici la dvs în Roghi. Din ce motiv? - Din ce motiv? Asta de sus. - De sus, ce aveți în vedere de sus? - Cum de unde? De acolo unde acei conduc aici toată asta. Înainte mai mergea mașina specială, mai făceau, acum mai rar. Au pus niște beton din capătul satului până încolo la Rîbnița și atât. - Sunteți comună cu Molovata Nouă, ați fost la alegeri, cum ați ajuns? cum vați deplasat? - Care cu mașina, care pe jos. Care și cum. - Dar nu v-a fost greu să vă deplasați pe jos spre Molovata Nouă? - Oamenii sunt deprinși deamu.
- Ce condiții vă doriți, iată, poate doriți un drum mai bun în satul Roghi. Ce vă doriți dvs.? - Nu dau voie aici să vină din Moldova să facă nimic. Școala-i cu Moldova și au făcut acolo niște drum, niște asta. Dar mai departe este conducere care aici de pe loc, ei hotărăsc”.
Mergând pe una din străzile din satul Roghi, am întâlnit alte două femei. Și ele confirmă că, din cauza că nu este transportul public, deplasarea dintr-o localitate în alta este una dificilă. Uneori, la necesitate, sunt nevoite să scoată mulți bani din buzunar pentru a achita drumul.
„- Ca noi să ne ducem la Molovata la medicul de familie, sunt 3 km și ceva. Noi dăm o sută de lei încolo și o sută înapoi. Pensionarii, noi avem 1500 de lei pensia. Închipuiți-vă, farmacie nu avem, trebuie să ne ducem ori la Dubăsari, ori la Cocieri. Iar dăm suta. - Dvs. ați mers la votare în Molovata, cu ce v-ați deplasat acolo în Molovata ca să puteți vota? - Cu transportul nostru. Ne-am organizat și am fost la votat. Pentru că asta e viitorul la copii noștri”.
Pentru că aflarea noastră în localitatea Roghi nu mai era în siguranță, am decis să plecăm.
Aici suntem deja la Cocieri, la fel un sat moldovenesc, dar situat în stânga Nistrului. Pe una dintre străzi, l-am întâlnit pe Mihail, un localnic care trebăluia prin curtea casei.
„Muncim. La lucru, acasă, muncim. - Locuiți aici și munciți aici pe loc? - Da, locuim aici și muncim aici pe loc. - Ce vârstă aveți? - 50 degrabă. - Ați fost la votare acum? -Da, am fost desigur. - Cum credeți, de ce este important să mergem la votare? - Pentru viitorul la copiii noștri. Să trăiască mai bine, să fie pace, să fie de toate în țară, să avem de lucru”.
„- Ați fost la votare? - Da. - Ați observat multă lume? - Data trecută îmi pare că mai multă a fost. - Ce ați dori să se facă de acum încolo aici în sat, cât și în Republica Moldova? - Da cum, să mergem înspre Europa cum merg toate țările. Poate o fi cumva mai bine, mă gândesc așa. - Dar întâlniți oameni care spun că ei sunt împotrivă? - Ei, sunt, dar oamenii se tem și să spună ceva. Ar fi bine să trecem cu partea ceea. Noi ca să ne ducem la Chișinău, trebuie să trecem 3-4 posturi. - Și vă fură timp asta? - Dapăi cum.
- Cu siguranță aveți în localitate și oameni care consideră sau sunt împotriva Uniunii Europene. - Sunt, sunt de aceștia. Iată am un mahalean lângă părinții mei. El are trei feciori în Rusia. Uneori chiar și ne contrăm. Trebuie într-o parte de rupt cumva. Am fost cu rusul, nu s-a primit. Dați să încercăm altă parte de-amu. - Cum este viața aici în Cocieri? - Aș zice că nu-i prost. Mă scuzați, eu pentru că Maia Sandu a fost, eu chiar m-am îmbătat ieri. Eu am luptat, sunt rănit, sunt veteran de război. Vreau ca nepoțeii mei, că-s 5, să fie în Europa. Alta nimic nu doresc. Și pace vreau”.
Ivan Mițcul este secretar al comunei Cocieri din anul 1993, adică de mai bine de 30 de ani. A fost martorul multor provocări și transformări ale comunității. A avut și un mandat, în calitate de primar al comunei. Una dintre cele mai persistente probleme pe care comuna Cocieri le înfruntă de trei decenii este legată de traversare și de libera circulație a populației între cele două maluri ale Nistrului.
„Viața-i ca în toate localitățile din Moldova, numai oleacă-i cu specific, cum sar spune. Noi suntem stânga Nistrului și localități supuse Republicii Moldova. Avem niște chestii pe care nu le au alte localități din Republica Moldova, cum ar fi trecerea liberă. Noi dacă să trecem terestru, numai prin organele Transnistrene putem. Noi avem un feribot care asigură accesul în localitate liber. Numai el e liber numai când, cum să vă spun, când e tot bine și, cum se spune, natura nu ne amestecă. Dar așa, când apar vânturi mari, ceață sau îngheață Nistrul, astea sunt probleme pentru deplasare.
Câteodată, locuitorii noștri rămân în partea aceea, înoptează acolo, nu pot trece. Că așa sunt. Sunt chestii specifice. Trecerea, cum să spunem, materialelor, produselor, chiar și pentru aceiași grădiniță, noi trebuie să asigurăm prin feribot. Prin Transnistria noi nu putem să asigurăm - Dar se colaborează cumva, comuna Cocieri cu Transnistria? - Nu, după cum eu am informație, este chiar și un decret al președintelui lor, ca să nu colaboreze cu noi. Noi suntem aici, cum ei spun, localități ocupate de Republica Moldova. Noi nu suntem la noi acasă”.
Din discuție în discuție, am ajuns și la subiectul electoral. La referendum, la cele două secții de votare din Cocieri s-au prezentat la vot circa 1500 de alegători. Majoritatea au votat contra integrării Moldovei în Uniunea Europeană. La alegerile prezidențiale, electoratul s-a activizat puțin, însă influența pro-rusă se resimte și în continuare asupra opțiunii de vot.
„Noi avem în localitate două secții de votare, la 3800 de alegători care-s incluși în liste. Cum am înțeles, la al doilea tur, oamenii mai activi au fost. Putem vedea și procese verbale. Se vede că oamenii oleacă s-au agitat mai tare. - Ce aleg, de fapt, oamenii de aici din Cocieri? - Vedeți că noi suntem o localitatie din stânga Nistrului, unde rușii au venit încă prin 1700 și ceva. E clar că aici, cum s-ar spune, ei sunt mai aproape de partea asta. Mai ales că orașul Dubăsari este, mulți ruși. Este o amprentă.
Dar eu vreau să vă spun că, la noi localitatea, toată vremea a fost cu Republica Moldova de la independență încoace. Ne dorim, cum se spune, să fim într-adevăr un sat european. Dacă vedeți, multe proiecte se implementează. La noi pe strada centrală se vede, eu cred că, diferența. Chiar și populația din localitate vede că, într-adevăr s-a pus accentul să facem ordine, pe urmă alte străzi. Și chiar și instituțiile noastre. Liceul, cât de cât, el a fost prin mult proiecte adus în condiții bune. Casa de cultură”.
În satele moldovenești, aflate în stânga Nistrului, în primul tur al alegerilor prezidențiale, au fost deschise 14 secții de votare. Pe listele de bază figurează 28 de mii de cetățeni cu drept de vot, dar au participat puțin peste 12 mii. Majoritatea a optat, în primul rând, pentru Alexandr Stoianoglo, și pentru Maia Sandu, diferența fiind de circa 400 de voturi.
Un reportaj realizat de Gabriela Ursu
Imagini și montaj de Vlad Glinjan