Creștinii ortodocși de stil vechi îi sărbătoresc pe Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil, considerați conducătorii cetelor de îngeri și călăuzele sufletelor spre Rai. În tradiția populară, această zi marchează trecerea dintre toamnă și iarnă.
Arhanghelul Gavriil, al cărui nume se traduce din ebraică prin „Dumnezeu este puterea mea”, este cunoscut ca mesager al veștilor bune. În Noul Testament, el le-a vestit sfinților părinți Ioachim și Ana nașterea Fecioarei Maria, iar mai târziu, Maicii Domnului, nașterea Mântuitorului.
Arhanghelul Mihail, al cărui nume înseamnă „Cine-i ca Dumnezeu”, este cel care poartă rugăciunile credincioșilor către Tatăl Ceresc. El a condus îngerii în lupta împotriva celor răzvrătiți și este considerat primul dintre îngerii păzitori.
Conform obiceiurilor, în această zi fiecare om ar trebui să aprindă o lumânare, simbol al călăuzirii sufletelor spre Rai. De asemenea, în sâmbăta dinaintea sărbătorii, se obișnuiește să se facă pomană pentru cei adormiți.
Tradiția spune că munca în această zi este interzisă, deoarece cei care o încalcă vor avea parte de chinuri înainte de moarte.
Ciobanii folosesc această zi pentru a amesteca berbecii cu oile, crezând că astfel vor avea noroc la miei în anul următor.
Dacă plouă sau ninge în această zi, se spune că iarna va fi lungă și grea, cu multe precipitații. În alte regiuni, se crede că precipitațiile aduc recolte bogate în anul următor, fiind un semn de belșug. Dacă vremea este frumoasă, se consideră că iarna va fi mai blândă și mai scurtă.
Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil este ultima mare sărbătoare înainte de Postul Nașterii Domnului, care începe pe 28 noiembrie.
