Președintele Vladimir Putin a amenințat că va ataca centrele decizionale din capitala ucraineană Kiev cu noua rachetă balistică a țării, Oreșnik. Amenințarea vine în aceeași zi în care armata lui a lansat un atac masiv care a lăsat peste 1 milion de oameni fără curent electric. Mai mult, retorica belicoasă e promovată și de biserică, iar patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse spune că ortodocșilor nu le este frică de sfârșitul lumii. Între timp, Rusia a pierdut peste 2.000 de soldați într-o singură zi, pentru prima dată de la începutul războiului, susține Kievul. Cifrele nu pot fi verificate din surse externe, dar analiștii estimează că aproximativ 1.600 de soldați ruși mor în luptă în fiecare zi.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia de o „escaladare josnică” după ce aceasta a desfășurat al doilea mare atac asupra infrastructurii energetice a Ucrainei din această lună și a avertizat că orice formă de „șantaj rusesc” va fi întâmpinată cu un răspuns ferm. Putin nu are interesul de a pune capăt războiului iar escaladarea actuală este o presiune asupra liderilor occidentali, susține Zelenski. Între timp, preşedintele american Joe Biden a subliniat joi „importanţa sprijinirii poporului ucrainean”, după ultimele lovituri masive lansate de Rusia în Ucraina, relatează AFP.

UPDATE Donald Trump este gata să aplice sloganul ”Pace prin forță” al Americii pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Iar acum a venit cu prima mutare specială pentru a-și atinge obiectivul, numind un general ca un consilier cheie ce îl poate răpune pe Putin. Keith Kellogg este gata ”să lucreze neobosit pentru a asigura pacea prin forță, susținând în același timp intereselor Americii”.Kellogg a declarat că ”dacă Putin ar refuza oportunitatea de a negocia, într-un interviu din iunie, subliniind potențialele presiuni diplomatice asupra Rusiei, atunci Statele Unite ar putea oferi Kievului „tot ce le trebuie pentru a-i distruge pe ruși pe front”, potrivit The Washington Post. 

UPDATE Războiul din Ucraina se apropie de un posibil punct de cotitură, conform unui articol publicat de The Conversation. Președintele rus Vladimir Putin ar putea accepta un acord de pace care să permită Moscovei să păstreze o parte semnificativă din teritoriul ocupat în Ucraina.

UPDATE Cancelarul Olaf Scholz l-a asigurat pe președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy de sprijinul militar continuu al Germaniei în prima lor convorbire oficială de când Scholz a vorbit cu președintele rus Vladimir Putin la începutul acestei luni.

UPDATE O dronă neidentificată a survolat ambasada Rusiei din Stockholm vineri dimineață, aruncând vopsea pe terenul complexului diplomatic, a anunțat poliția suedeză.

UPDATE Ucraina a anunţat, vineri, că Rusia i-a predat corpurile a 502 soldaţi, ucişi în războiul dintre cele două ţări, fără a preciza dacă a fost vorba despre un schimb, relatează AFP, potrivit Agerpres. 

UPDATE Moscova se confruntă cu probleme tot mai mari în procesul de recrutare. În ultimele luni, armata rusă a fost nevoită să-și mărească semnificativ soldele pentru a atrage noi recruți. Cu toate acestea, tinerii nu se înghesuie să semneze contracte. Aproape jumătate din cetățenii rușii care au semnat în acest an contracte cu Ministerul Apărării de la Moscova pentru a lupta în Ucraina au peste 50 de ani.

UPDATE Preşedinta prooccidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, aseamănă situaţia post-electorală din ţara sa cu cea din România, sugerând că este vorba de implicarea Rusiei într-un „război electoral” şi îndemându-i pe liderii occidentali să descifreze această strategie împotriva Europei, relatează news.ro.

UPDATE Numărul soldaților ruși care au murit într-o singură zi în lupta împotriva Ucrainei a depășit 2.000 pentru prima dată de la începutul războiului, potrivit oficialilor ucraineni, citați de Sky News. Într-o postare pe X, Ministerul ucrainean al Apărării susține că 2.030 de persoane au murit în ultimele 24 de ore.

UPDATE Serviciul de Informații Externe (MI6) al Regatului Unit a descoperit o „campanie uluitor de îndrăzneaţă” de sabotaj rusesc în Europa, care se desfăşoară în timp ce regimul de la Moscova recurge, de asemenea, la ameninţări de natură nucleară pentru a descuraja ţările occidentale să susţină Ucraina, a avertizat vineri şeful MI6, Richard Moore, relatează agenția de presă Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi securitate comună, Josep Borrell, a declarat vineri că ameninţarea Rusiei la adresa UE va creşte şi a făcut apel la statele membre să se unească şi să evite fragmentarea pentru a impulsiona dezvoltarea industriei de apărare, informează EFE., potrivit Agerpres. 

UPDATE Polonia a desfăşurat tancuri de luptă Leopard 2 în Letonia pentru a întări brigada NATO în această ţară baltică, membră a UE şi Alianţei Nord-Atlantice, relatează agenția de presă dpa, citată de Agerpres.

UPDATE Șeful armatei ucrainene, Oleksandr Syrskyi, a declarat vineri că va întări trupele desfășurate pe frontul de est cu rezerve, muniție și echipamente, după ce a vizitat două locații cheie deținute de ucraineni în regiunea Donețk.

UPDATE Militari ruşi au trecut un râu important Oskil, un afluent al râului Doneţk, care constituia linia frontului după contraofensiva ucraineană plină de succes din toamna lui 2022, şi au stabilit un cap de pod pe malul drept, la nord de Kupiansk, relatează Le Figaro.

UPDATE Ucraina a primit 100 de milioane de dolari din partea Coreei de Sud, anunţă premierul ucrainean Denis Şmîhal. „Este un prim ajutor pentru Ucraina: „Acesta este primul ajutor bugetar din partea partenerilor noştri coreeni, destinat susţinerii sectorului social”, a declarat Şmîhal. El a menţionat că, la începutul acestui an, Ucraina şi Coreea au semnat un acord care va permite Ucrainei să obţină o finanţare de până la 2,1 miliarde de dolari, notează Mediafax.

UPDATE Forţele ruse au preluat controlul asupra a două aşezări din Doneţk, în estul Ucrainei, anunţă ministerul rus al apărării, potrivit Sky News. Potrivit acestuia, trupele ruse ar deţine acum Verkhokamianka şi Rozdolne. Rusia controlează cea mai mare parte a regiunii Doneţk, dar continuă să avanseze de-a lungul frontierei, scrie Mediafax.

UPDATE Fragmente de dronele ruseşti doborâte au lovit joi seară clădiri în două cartiere din Kiev şi au rănit o persoană, au declarat oficialii ucraineni, relatează Reuters, citat de news.ro.

UPDATE Centralele nucleare din Ucraina au redus producţia de energie electrică, ca măsură de precauţie, ca răspuns la un atac aerian rusesc în masă asupra Ucrainei, a declarat şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Mariano Grossi.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut joi aliaţilor săi să ofere un "răspuns ferm" la "şantajul" lui Vladimir Putin, care a ameninţat în urmă cu câteva ore că va lovi Kievul cu noua sa rachetă strategică Oreşnik, relatează AFP.

UPDATE Armata rusă a atacat regiunea Odesa în noaptea spre 29 noiembrie. În urma bombardamentului, șapte persoane au fost rănite, patru dintre aceștia au fost spitalizați, iar trei au primit ajutor medical la fața locului. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Odesa, Oleg Kiper, o femeie este spitalizată în stare gravă.

UPDATE Uniunea Europeană a confirmat joi angajamentul său de a acorda Ucrainei un sprijin financiar în valoare de 18,1 miliarde euro, în cadrul unui împrumut acordat de principalele state industrializate din lume (G7) ce va fi rambursat din dobânzile aferente activelor ruseşti îngheţate, transmite AFP.

UPDATE Sectorul aviaţiei civile din Rusia se confruntă cu dificultăţi, în pofida cererii crescute pentru călătorii aeriene interne şi internaţionale, pe fondul sancţiunilor occidentale care limitează accesul la aeronave şi piese de schimb, transmite Reuters, transmite News.ro.

UPDATE Autoritățile ruse încearcă să calmeze panica legată de deprecierea bruscă a rublei, care a atins miercuri cel mai scăzut nivel din martie 2022, de 114 ruble pentru un dolar. Potrivit Meduza, Vladimir Putin a declarat la o conferință de presă la Astana, după vizita sa în Kazahstan, că situația este „în general” sub control.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin încearcă să forţeze SUA „să accepte condiţiile Rusiei”, a apreciat joi seara preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în mesajul său zilnic către populaţie, comentând pe marginea ameninţărilor proferate în cursul aceleiaşi zile de şeful statului rus, potrivit căruia armata rusă lucrează deja la identificarea de noi ţinte pe teritoriul ucrainean pe care să le atace cu rachete balistice hipersonice Oreşnik, informează vineri EFE, citată de Agerpres.

UPDATE Rusia vrea să trimită nord-coreeni în cele mai periculoase zone din Ucraina. Soldații nord-coreeni care sprijină eforturile de război ale Rusiei în Ucraina vor fi desfășurați în cele mai periculoase regiuni de pe front, fiind considerați „carne de tun”, anunță Coreea de Sud, scrie NewsWeek.

UPDATE Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, a sosit la Phenian pentru o vizită oficială pe 29 noiembrie, pe fondul intensificării cooperării militare dintre Rusia şi Coreea de Nord. Vizita lui Belousov în Coreea de Nord are loc după vizita de stat a preşedintelui rus Vladimir Putin în iunie, în cadrul căreia Rusia şi-a aprofundat în mod oficial cooperarea militară şi economică cu Phenianul.

UPDATE Tentativa Kremlinului de a aduce omul său la conducerea Republicii Moldova a eșuat, moldovenii ieșind la vot în număr mare în turul doi al alegerilor prezidențiale, de teama să nu revină sub papucul Rusiei. Totuși, Federația Rusă își va intensifica acțiunile în contextul alegerilor parlamentare de anul viitor, spun unii experți consultați de ,,Adevărul”.

UPDATE Țările NATO nu au susținut ideea desfășurării de trupe NATO în Ucraina, în ciuda implicării altor țări în război de partea Rusiei. Acest lucru a fost declarat de Secretarul general al NATO, Mark Rutte, relatează „Vocea Americii”, citată de TSN.  „Cred că nu ar fi înțelept să facem acest lucru”, a spus Rutte când a fost întrebat despre posibilitatea desfășurării de trupe NATO în Ucraina, deoarece Rusia primește soldați din Coreea de Nord. Potrivit lui, Alianța nu dorește să intre într-o confruntare totală cu Rusia și să devină o parte directă a conflictului.

UPDATE În ultimele 24 de ore, forţele ruseşti au continuat bombardamentele asupra unor aşezări din regiunea Herson, Ucraina, provocând moartea unei persoane şi rănirea altor nouă. 15 localităţi, inclusiv Antonivka, Prydniprovske şi Bilozerka, precum şi zone rezidenţiale din oraşul Herson, au fost ţinte ale atacurilor cu artilerie. Aceste atacuri au avariat case private, o clădire administrativă, autobuze şi alte vehicule. Oleksandr Prokudin, şeful Administraţiei Militare Regionale Herson, a condamnat bombardamentele şi a subliniat impactul asupra civililor din zonă. De asemenea, au fost confirmate informaţii din 28 noiembrie privind atacuri asupra satului Shliakhove, care au provocat daune suplimentare locuinţelor, notează Mediafax.

UPDATE Un depozit de petrol din regiunea Rostov a fost cuprins de flăcări în urma unui atac cu drone, în dimineaţa zilei de vineri. Yuriy Slyusar, şeful interimar al regiunii Rostov, a confirmat atacul, însă nu a precizat cauza exactă a incendiului. Pe lângă incendiu, resturi de drone au avariat mai multe case particulare în satul Masalivka din districtul Kamensky şi în localitatea Dyachkino, din districtul Tarasivsky. Nu au fost raportate victime imediat după atac, scrie Mediafax.

UPDATE Patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse spune că ortodocșilor nu le este frică de sfârșitul lumii, și face apel la aceștia să nu se teamă de posibila utilizare a armelor nucleare în contextul conflictului din Ucraina, potrivit presei ruse. „Frica în jurul unor posibile scenarii apocaliptice, alarmismul excesiv și speculațiile cu privire la problema nucleară nu sunt utile din punct de vedere spiritual. Inamicul rasei umane încearcă să semene anxietate în inimile oamenilor... pentru că este mai ușor să manipuleze o persoană lipsită de lumea spirituală... Nu este nevoie să ne jucăm de-a toate acestea. Creștinii nu se tem de așa-numitul sfârșit al lumii. Îl așteptăm pe Domnul Iisus, care va veni în mare glorie, va distruge răul și va judeca toate națiunile”, spune Kirill, citat de Adevărul.

UPDATE Președinta R.Moldova, Maia Sandu, îndeamnă cetățenii români să meargă la vot pe 1 și 8 decembrie. ”Și eu voi merge la vot. Pentru că vreau o Românie care să trăiască în pace, cu o voce puternică în lume și cu un nivel de trai înalt pentru toți cetățenii săi. Bunicii mei, care s-au născut în România, sigur ar fi mers la vot. Poporul român este liber. Nu vrem ca Kremlinul să dicteze relațiile Bucureștiului cu Chișinăul. Dimpotrivă, avem șansa să ne regăsim în marea familie europeană”, susține șefa statului. 

UPDATE Guvernul german propune desfăşurarea unor unităţi de apărare antiaeriană PATRIOT în Polonia, în vederea apărării unui nod logistic ”de o importanţă capitală în livrarea de material Ucrainei”, relatează AFP.

UPDATE În timp ce Donald Trump se pregătește să revină la Casa Albă, oficialii ucraineni lucrează în culise pentru a construi legături cu noua sa administrație, au declarat pentru Ukrainska Pravda surse din cercurile politice și diplomatice ucrainene.

UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, consideră că liderul rus Vladimir Putin „îşi flutură” acum noile rachete Oreşnik doar pentru a perturba eforturile lui Donald Trump de a pune capăt războiului şi dă asigurări că Ucraina doreşte pacea.

UPDATE Putin, „ode” la adresa lui Trump. Președintele rus Vladimir Putin l-a lăudat pe Donald Trump, președintele ales al SUA, numindu-l un lider „inteligent” și exprimându-și încrederea că acesta va găsi soluții pentru „reîmprietenirea” Rusiei cu Occidentul „decadent”. Putin a acuzat administrația actuală a președintelui Joe Biden de escaladarea tensiunilor cu Rusia și de încercarea de a complica misiunea viitoarei administrații conduse de Trump, notează NewsWeek.

UPDATE Conform Statului Major al Ucrainei, citat de Ukrinform, trupele ruseşti au suferit pierderi de aproximativ 738.660 de persoane de la începutul invaziei pe 24 februarie 2022. Doar în ultimele 24 de ore, 2.030 de soldaţi ruşi au fost ucişi sau răniţi. De asemenea, forţele ucrainene au distrus o cantitate semnificativă de echipament militar rus, printre care 9.458 de tancuri, 19.339 de vehicule blindate, 20.886 de sisteme de artilerie, 1.255 de sisteme de lansare multiplă de rachete (MLRS), 1.006 sisteme de apărare aeriană, 369 de avioane, 329 de elicoptere, 19.750 de UAV-uri tactice, 2.851 de rachete de croazieră, 28 de nave/embarcatiuni de război, 1 submarin, 30.272 de vehicule şi rezervoare de combustibil, şi 3.700 de echipamente speciale, notează Mediafax.