30 noiembrie 2024, ora 21:19

Unul dintre cele mai cutremurătoare accidente produse în acest an este cel în care cinci oameni au ars de vii, după ce mașinile în care se aflau s-au ciocnit și au luat foc. Trecătorii au reușit să salveze din iad doar copiii, care oricum au avut nevoie de îngrijiri medicale complicate, din cauza rănilor. Doi dintre ei au rămas orfani de ambii părinți. Acum sunt crescuți de mătușa lor, care încă așteaptă ca vinovatul să-și asume responsabilitatea morală și financiară pentru comiterea accidentului. La trei luni distanță de la acest caz, aflăm de la procuratură că șoferul, care de altfel a scăpat cu viață, și-a recunoscut vina și colaborează cu ancheta. 

Pe 10 august, un accident teribil a luat viața a cinci oameni. Alți șase, în mare parte copii, au ajuns la spital. Impactul s-a produs într-o curbă, în apropiere de satul Codreanca, raionul Strășeni. Pentru că ambele automobile aveau instalații de gaz, acestea au luat foc devenind un iad pentru cei blocați în interior. Datorită unor trecători, copiii au fost scoși până ca flăcările să se extindă.

Conform informațiilor preliminare, accidentul a fost cauzat de un șofer în vârstă de 22 de ani, care conducea un Mitsubishi. Acesta ar fi lovit frontal cealaltă mașină, după ce ar fi ieșit la depășire. Tânărul a supraviețuit, dar s-a ales cu răni, inclusiv cu un picior fracturat. Și el a avut nevoie de reabilitare medicală, iar cât timp s-a aflat la spital, a fost păzit de oamenii legii. La prima ședință de judecată, la care procurorii au cerut un mandat de arest pentru 30 de zile, tânărul a refuzat să facă orice fel de declarații. 

La acea ședință, și avocatul său s-a abținut să facă declarații. 

Unele surse media, care au cercetat trecutul șoferului acuzat de producerea accidentului, au descoperit că acesta a mai fost certat cu legea, având două condamnări penale pentru furt și pentru jaf. La fel, acestuia i-a fost retras permisul de conducere, pentru că ar fi fost prins beat la volan, cu o lună înainte de producerea acestui accident. În acel impact dramatic, Valentina Cumatrenco și-a pierdut cele mai apropiate persoane: a murit mama ei, sora și cumnatul.

„Noi am fost telefonați de la poliție. Ne-au sunat și ne-au spus. Întâi m-au întrebat cum mă numesc, cine sunt eu, cine sunt pentru persoanele din accident. Am spus că sunt sora și fiica lui Tatiana Zelencu. Și-mi zic: ne pare rău, dar s-a întâmplat un accident și au decedat toți. Mama, sora și cumnatul meu. - Ei unde mergeau? - Mergeau în sat la părinții mei.

- Mergeau în vizită, pentru că mama a stat 3 luni cu piciorul în ghips. Au vrut să meargă în sat, să mai vadă casa, dar n-au mai pornit să ajungă în sat. - Știu că băiatul care a produs accidentul avea viteză foarte mare și nu și-a putut controla viteza sau nu a văzut că vine altă mașină și a dat peste mașina la familia mea. - De la poliție, practic, nu prea avem detalii. Că s-a produs accidentul, au decedat, el e închis și atât. Deja au trecut patru luni de la accident și nimeni nu ne sună, nu știm nimic.

Trebuie să fie toate 5 expertize gata și cred că o să ne invite la ședințe de judecată. Până când, nu știm nimic. Din acestea 5, doar 2 sunt gata. Prima expertiză a fost a surorii și a doua a fost a persoanei decedate din cealaltă mașină”.

În mașina în care au decedat cei dragi Valentinei se aflau și copiii surorii. Unul dintre ei, o fată de 10 ani, a spart geamul mașinii și a cerut ajutor. 

„Ei au avut noroc că erau în spate și băiețelul era în scaun. Și fetița a avut picioarele băgate sub scaune și de la pălitură a căzut jos. Are fractură la picior. Prin asta a reușit să scape, dacă nu, nici nu știu, dacă avea să fie mai strașnic... - Dar cum se simte ea acuma, are anumite traume? - Are piciorul fracturat. - Dar psihologic și moral? - Este. Încercăm. Ea încearcă cu copiii, se mai ia cu joaca, dar oricum. - Simte lipsa părinților? - Foarte. Băiețelul că e mic, nu simte. Deja eu sunt pentru dânsul mama, dar fetița simte. Avem psiholog. Când simt că avem nevoie, contactez și ea vine și discută. Și o perioadă se simte mai bine, mai bine și iarăși se începe”.

Valentina, pe lângă ai săi 3 copii, a luat nepoții în tutelă, însă îi este greu să facă față provocărilor. Spune că ar ierta vinovatul în accident, dacă acesta ar contribui financiar la creșterea copiilor, rămași orfani de părinți. 

„Dacă el să-și recunoască vina, măcar cât de cât să contribuie la ajutor ca să cresc copiii. - Vă este greu totuși. - Este greu, pentru că cu cinci copii și să stai la chirie tot nu-i ușor, și numai soțul să lucreze. Că s-a produs accidentul, cred că, suntem oameni și cu toții greșim, dar putea măcar să vină, cât de cât. - Adică dvs. în momentul în care el își va cere scuze o să puteți să-l iertați? - Cred că da. Și să contribuie la creșterea copiilor până la 18 ani. În primul rând, să-și ceară scuze de la nepoți. Că la 4 luni după accident, nimeni, nici din familie, nici nimic, nu s-au apropiat măcat de copii să spună, să-și ceară scuze. Suntem oameni și greșim, deja decedații nu-i mai întorci, dar...”

La trei luni distanță, procurorii încă desfășoară urmărirea penală. Au fost audiați martori, declară Procuratura Generală. Iar șoferul și-a recunoscut vina și colaborează cu ancheta. De altfel, în acel accident și-a pierdut viața prietena lui, care se afla împreună cu el. Și încă o femeie, care urcase cu nepoții, într-o cursă ocazională. Copiii au scăpat cu viață. 

„Urmărirea penală este în desfășurare. Au fost audiați martori, părțile vătămate, succesorii părților vătămate. Au fost dispuse mai multe expertize medico-legale. Momentan procuratura este în așteptarea rezultatelor rapoartelor de expertiză pentru a putea adapta o soluție pe caz. Învinuitul și-a recunoscut vinovăția în comiterea faptei imputate. Acesta colaborează cu ancheta”, ne-a spus procurora de la Procuratura Generală, Violina Moraru.

Am încercat din nou să discutăm cu avocatul șoferului, dar a refuzat invocând că are nevoie de permisiunea clientului său pentru a face declarații.

„Noi o să avem o întâlnire cu dumnealui și dacă dumnealui o să-mi permită să ofer careva comentarii pentru dvs., nu văd nicio problemă. Dar până atunci, mă scuzați, dar încă avem secretul urmăririi penale și nu pot da careva detalii sau comentarii vis-a-vis de cauză. - Dar când o să vă întâlniți cu dumnealui? - Practic suntem pe finalitate. Urmează să fie prezentate careva expertize medico-legale și instanța”, a zis avocatul inculpatului, Pavel Budu.

„Ne aflăm pe traseul M5, în apropierea localității Codreanca, raionul Strășeni, o zonă cunoscută pentru traficul intens, dar totodată și pentru numărul mare de încălcări ale regulilor de circulație. Anume aici, pe 10 august, s-a produs un accident grav, soldat cu cinci morți și șase răniți”.

Sătenii din Codreanca și acum sunt îngroziți de consecințele acestei tragedii rutiere. Unii spun că pe acest traseu, accidentele sunt frecvente, în timp ce alții constată o reducere a numărului, în ultima perioadă. 

„Iată, eu am numărat într-o zi. Iată numai în râpa, este o râpă aici, la al treilea stâlp. Unu, doi, trei. Acolo s-au dus în râpă. Și tot nu s-au învățat minte. Au schimbat bara. Este bară de protecție. Au pălit peste bară. S-au dus noaptea, cum pălesc ei, nu știu. Acuma, nu de mult, s-a făcut un accident mai la deal. Știți de cazul cela, da? - Care au ars. - Care au ars în mașină. Mai la vale s-a făcut iarăși. Au pălit la mijlocul stâlpului. S-a dus tocmai în vie, undeva la vreo 30-40 de metri. Tot așa, se grăbeau, noaptea au dat peste dânșii acolo. 

„- De ce oamenii aleg traseul ăsta? - Pur și simplu poliția mai puțin circulă, pe aici. Nu prea. Și ei aleg să meargă pe aici. Acum mașinile acestea au ieșit mai puternice și merg cum le place lor. - Ce ar trebui să implementăm sau să facem ca să reducem din accidente? - Nu știu care poate să fie cauza, dar nu respectă regulile de circulație toți șoferii. - Poate trebuie să fie poliția mai des pe drumuri? - Eu aș spune că ar trebui să fie poliția pe aici. După accident au venit cu o dronă. Au pus drona și timp de vreo două ore vreo 8 încălcări au făcut. Că doar la deal se dă voie pe două benzi, la vale pe una”.

„ - Eu am observat că, din contra, că la noi, acum de vreun an jumate, nu se aude nimica. Ca și cum s-a schimbat lumea mai în spre bine. - Adică nu se produc accidente, nu merg cu viteză? - Nu, nu , defel. Ei s-au liniștit. Și tineretul. Totul e în regulă. Mașinile mai încet merg”.

„- Am auzit, am auzit de lume că se întâmplă. - Ce s-a auzit? - Accidente. Se întâmplă. - Dar observați des că oamenii încalcă regulile? - Cam încalcă. Ba pe deal, acolo-ia spre Lupa Rece. A fost un accident mare. S-au ucis oamenii acolo. Pe aici, pe la Codreanca Nouă, încoa. - Aaa, de accidentul acela. Nam văzut, dar strașnic a fost. Că nu departe a fost, aicea. - Copiii, oameni câțiva, patru oameni. A fost periculos tare”. 

„Se produc foarte multe accidente. - Cum credeți, din ce motiv? - Nu știu. - Poate nu se respectă regulile de circulație. - Posibil. - Poate graba? - Da, posibil. Foarte mulți merg cu viteză. Acuma au pus cameră și cu atât respectă, dar...”

„Recunosc, amenzile sunt destul de bune acuma, dar oricum nu ajută. Nu știu ce ar fi mai bine. - Poate poliția să fie mai des prezentă pe drumuri? - Da, eu cred că o să ajute așa”. 

„- Cum credeți, ce ar trebui să facem ca să reducem din accidentele rutiere? Poate sfaturi pentru șoferi, poate la nivel de țară să facem ceva ? - Regulile de circulație de schimbat. Asta foarte mult. Și limitele de viteză”. 

În ziua accidentului, poliția a filmat porțiunea de drum, unde a constatat mai multe situații în care șoferii încalcă linia continuă, în timpul manevrelor de depășire. Respectiv, intră pe contrasens, unde, în orice moment, se pot lovi frontal cu automobilele care circulă regulamentar. Am surprins și noi, la fel cu ajutorul dronei, situații similare, chiar în preajma locului accidentului.

Un reportaj realizat de Gabriela Ursu
Imagini și montaj de Vlad Glinjan 

23 decembrie 2024, ora 10:18

În Republica Moldova există o lipsă de cadre medicale de aproape 2000 de medici și aproximativ 3000 de asistente, conform datelor oferite de sindicatul „Sănătatea”. În realitate, cifra ar putea fi dublă dacă ținem cont că unii medici își fac meseria în două, trei sau mai multe sate în același timp. Cu toate astea, există localități care sunt lipsite de servicii medicale, oamenii fiind nevoiți să meargă până în centrul raional pentru servicii medicale sau, în cazurile de urgență, trebuie să apeleze la ambulanță, care deseori întârzie din cauza drumurilor rele sau din cauza condițiilor meteo. 

„Azi am ajuns în satul Bogzești din raionul Telenești. În spatele meu este punctul medical al satului și marea problemă a satului, a oamenilor din acest sat, este că medicul vine de două ori pe săptămână, în timpul programului de lucru. După programul de lucru, oamenii de aici nu au decât o singură variantă, aceea de a suna la serviciul de ambulanță dacă au o urgență. hai să vedem ce ne zic oamenii și să discutăm cu domnul doctor.”

„Văd că și domnul doctor e tot în vârstă. Ați avut înainte doctor în sat? - Am avut sora medicală din sat, de-a noastră, dar ea a fost bolnavă și a decedat. - Și dacă domnul doctor pleacă, ce faceți? - Rămânem ai nimănui.” 

„Trebuie să aibă medicul condiții, să fie remunerat cum trebuie ca el să poată să lucreze aici, nu să se gândească cu ce mă duc, cu ce să vin sau ce o să mănânc. - De ce credeți că ăștia tineri nu prea vin? - Nu vin, iată domnul e la pensie, dacă ne mai leapădă și el, nici o îndreptare, nici o rețetă nu are cine scrie. - Sunteți nevoiți să mergeți la raion. - Da cum, și acolo e așa o atârnare.”

„Singur tu știi cum se atârnă medicii față de oameni, dar pentru o oaie parșivă nu trebuie să judeci tot cârdul. Dar sunt medici unde, mai bine să nu intri la dânșii. - Dar aveți copii, sunt copii aici în sat? - Sunt, dar puțini. Erau mai mulți, dar era satul mai tânăr, familii tinere, se nășteau copii. Acum lucrează grădinița, dar aduc și din satul vecin. - Școala s-a închis, da? - S-a închis că nu e numărul de copii.” 

„Care sunt de urgență, urgența vine aici. - Dar pentru restul de medicamente cum faceți, mergeți la oraș? - Pentru restul la raion. - La Telenești? - Da, care cu ce poate și cum poate și cât de repede. - Acum nici rutieră nu o să fie și să te mai duci la Telenești. La ocazie, dacă te ia bine, nu...” 

„Salvarea, cum ceva, salvarea. - Dacă domnul doctor nu e în sat și se întâmplă ceva noaptea, să zicem? - Da, noaptea, dupa-masa, seara, numai ambulanța. Altcineva nu poate să rezolve nimic. Văd că le-a dat transport și îi aduce, că dacă nu aveau transport nu erau nici ăștia și noi ne prăpădeam. E greu la sat, foarte greu. În privința la bolnavi, iată sunt care stau la pat, sunt care cu tensiune. - Și ei cum se duc la raion? - Ei cum se duc, dacă ceva mai urgent numai salvarea. Cum se ridică tensiunea la careva cheamă salvarea. - Dar cât timp face salvarea până aici? - Depinde de vreme. Dacă e timp de vară, știu eu, o juma de oră, poate mai puțin. Drumurile sunt rele, foarte rele. Acolo e o bucățică asfaltată, o bucățică sunt gropi, parcă a bombardat cineva și e foarte greu de mers, nici salvarea aia nu poate zbura. Și dacă mai e și ghețuș, salvarea aia poate să ajungă târziu sau să nu ajungă deloc. Și socotiți ce se întâmplă cu bolnavul acela.” 

Astăzi, medicul satului Bogzești este Vasile Popa, pensionar, în vârstă de 71 de ani. Și-a început activitatea acum aproape cinci decenii, în raionul Orhei.

„Lucrul l-am început imediat după internatură, la Bălți am făcut internatura. - În ce an? - Deodată am fost repartizat în 1978. Atunci internatura se făcea un an și te trimiteau unde aveau nevoie, că acolo mulți ani nu au avut doctor.” 

A ajuns în Telenești după ce fostul medic a ales să plece, iar asistenta medicală din sat a decedat în urmă cu puțin timp. 

„Aici a fost un medic din sat, din Crăsnășeni, dar dumnealui s-a dus la Chișinău și aici era vacant, aveau nevoie. Doi ani nu au avut medic deloc. - Și cum s-au descurcat oamenii: - Mergeau la Budăi, dar de aici până acolo sunt 15 kilometri. - Și se duceau pe jos? - Transport era odată în zi.” 

Medicul ne-a spus că problemele celor din sat sunt diferite de cele din orașe, iar medicul de familie trebuie să știe să facă de toate, deoarece nu sunt alți specialiști care ar putea investiga nevoile cetățenilor. 

„Îs 385. - Toți? - Da. Și merge în descreștere, eu am o singură gravidă și un copil până la un an. El a împlinit anul, dar să zicem. Aici a activat, cu regret, o soră medicală de aici din sat, dar care a decedat la 52 de ani, anul ăsta. Ei au avut noroc că a fost dumneaei, din sat, dar noi nu suntem de aici. - Nici colega dumneavoastră? - Nici ea și noi suntem pensionari amândoi. Și iată eu vin de la Budăi că acolo trăiesc. - Cu ce veniți? - Când nu e transport, vin cu rutiera, mă scol mai devreme, că miercurea și vinerea, el vine la orele 6. - Deci la orele 5 vă treziți. - Da, mă trezesc și ies în drum, iar la orele 7 sunt aici.”

Ne-a citit din jurnalul pe care îl ține zi de zi din care am aflat că, în cele două zile pe săptămână cât se află la punctul medical, are circa 30 de pacienți.

„Pentru un tânăr eu nu știu mai departe, dar eu am iată, aici în Crăsnășeni, un medic. Ea e cu copilul, că a născut acum, de curând. Socot că dacă o să iasă ea, o să mai aibă cine lucra. - Dar dacă nu? - Dacă nu, nu știu. Aici în sat aveau dumneaei, doamna care a decedat, era în sat un lucrător medical, dar așa nu-i nimeni. - Dacă Doamne ferește ceva se întâmplă? - Salvarea, cheamă salvarea. - Dar nimeni la fața locului care să-ți acorde primul ajutor? - Nu-i nimeni.” 

Pentru reticența tinerilor de a veni să profeseze în sat, a dat vina pe lipsa condițiilor minime de trai din mediul rural și a salariilor mici. Chiar și cabinetul lui nu ar fi pe placul unui tânăr specialist, fiind îngust și soba alături. 

„Condițiile nu-s, în primul rând. Bun că ea are părinți și o să stea la părinți, dar unul tânăr iată să-ți vină, unde ai să-l aranjezi, la gazdă, așa-i? Și ce să facă el acolo, ce condiții, ce are vreun cămin acolo, cu ligheanul în cap doar să se spele, de exemplu. Și apoi salariul e mititel. - Cât are salariu un medic în sat? - Eu de exemplu am, cu anii mei, să zicem 48 de ani de muncă, am vreo 16 mii. - Cu toți anii de muncă adunați, da? - Da, da. - Dar un tânăr la început de cale cât are? - N-au atât, poate că 11-12 mii. - Dar nu e atât de motivant ca să îi facă să se mute în sat. - Nu, nu, nu.

Eu împlinesc 71. - Și încă vă faceți meseria. - Eei, ce să facem dacă... Eu cu mare plăcere iată o aștept pe dânsa, dacă ceva, numai să iasă. - Vreți să rămâneți acasă, să vă odihniți? - Da, da. Am eu cu ce mă ocupa acasă, mi-am făcut o prisacă. Mă rog, pe acasă, să nu stai degeaba. Trebuie să-ți placă și să te poți orienta rapid. Aici ești la periferie și vine lumea cu diferite întrebări, dar tu trebuie să iei decizia repede, nu ai ce aștepta. Iată o să vă povestesc un caz, în toamna asta chiar a fost. În pădure tăia lemne și un viespar din ăia mari l-a înțepat. Dar ei au mai băut vin și norocul lui că a băut trei, patru stacane de vin. Pădurea nu-i departe și el s-a pornit pe jos. Eu nu știu cum a ajuns el, Doamne ferește, roșu, umflat”. 

Spre deosebire de cei din Bogzești, sătenii din Bănești, același raion, au un medic al lor, pe care nu trebuie să-l împartă cu satele vecine. Liuba Chipăruș practică medicina de aproape zece ani, timp în care a fost medic pentru mai multe localități.

„Știți, era cale de alegere, profesor sau medicină. La început medicina mi se părea ceva foarte departe de mine, dar în general sunt o persoana căreia îi place să ajute. Cred că asta a fost influența, da. Știam că trebuie să fac studii superioare, știam că trebuie să activez, dar eram nedeterminată. Și am decis că merg la colegiul de medicină, deoarece este mai scurt timp de studii și am să ies la serviciu după trei ani. Ca studiind trei ani la colegiu la specialitatea de moașă, am înțeles că-mi place totuși medicina și-mi place lucrul legat de copii mici. Am decis totuși că merg la medicină, dar totuși cu frică. A avut o mare influență diriginta mea.

Nu-mi pare rău. Îmi pare rău poate că nu suntem atât de apreciați, poate. Dar a profesie aleasă, dacă aș începe din nou cred că tot aici aș veni, tot în medicină, dar poate un pic altfel, poate nu aș trece prin colegiu ca să economisesc timp. Altceva nu mă văd.” 

Își amintește de perioada de început a carierei, atunci când avea un salariu de 2.500 de lei, salariu pe care îl considera destul de bun pentru acea perioadă. După zece ani de lucru, a reușit să ajungă la un salariu de aproape 15 mii de lei. 

„Nu se îmbulzesc tinerii. Dacă programul ăsta ar fi fost cu zece ani în urmă, cred că eram cei mai fericiți, cu suma asta care este acum, da. Acum e altă generație și e clar că generațiile au alte cerințe. Și e corect să fie așa, nu poate un medic să vină cu un salariu foarte mic. Ca să fiu corectă, noi avem nevoie să vină colegi aici, pentru că atunci când lucru e făcut de o singură persoană pentru două, este destul de greu. 

Aici eu sunt mai fericită, vedeți că eu am patru asistente medicale, cât de cât avem un oficiu care nu e chiar așa cum ar fi trebuit, dar este bine până o să mai găsim ceva surse. - Vă încălziți cu lemna ați zis. - Cu lemne, da, gazificarea satului a început dar încă nu a ajuns până aici. Când va ajunge vedem cu se va schimba, pentru că e e cald, e bine, dar infirmiera știe cum face focul acolo și cum nu poate intra de fum câteodată. Dar trebuie să avem colegi, trebuie să avem cu cine lucra, echipă să fie.” 

„A fost perioadă în care nu ați avut medic în sat? - Dacă e numai unul, când mai iese în concediu, dar așa. - Și ce faceți atunci când nu-i? - Mai vine de la Telenești cineva și înlocuiește. - E bine să aveți medic în sat, da? - E foarte bine. - Noi am fost în sate unde oamenii trebuie să meargă până la raion. - Nu, noi suntem fericiți că sunt medici și încă sunt de sat. - Dar farmacie este? - Da, iată este. - Deci aveți tot ce vă trebuie în sat? - Tot ce ne trebuie, nu de mult s-a deschis și tare ne-am mai bucurat. - Ce făceați când nu aveați farmacie? - Ne chinuiam la Telenești. Alde mine foarte greu ajunge, dar când e pe loc clar că e mai bine.” 

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, afirmă că nu există o lipsă de cadre în Republica Moldova, conform statisticilor și că Ministerul face tot ce e posibil pentru a perfecționa cadrele existente și tinerii absolvenți. 

„Noi nu avem cumva o criză acută de cadre în Republica Moldova și vreau să deschideți statistica și să vedeți unde se spune că, noi în Republica Moldova avem înregistrați la 10 mii de cetățeni, 50,2 medici. Comparativ cu Uniunea Europeană, este foarte mult, Uniunea Europeană are 34 de medici la 10 mii de cetățeni.

În noiembrie am acoperit foarte multe din cererile care au venit de la instituțiile medicale din țară, am majorat pentru cei care vor finaliza în următorii ani, indemnizația unică pentru zona rurală, egală cu 250 de mii de lei, îi trimitem la perfecționări peste hotare, încercăm să investim cât mai mult în tineri, echipăm, modernizăm instituțiile astfel ca ele să fie atractive. Deci nu doar cele din Chișinău, dar și cele raionale. Toți acești factori împreună, iată ne aduc la o creștere, la o majorare a numărului de cadre.”

Pe de altă parte, vicepreședinta federației sindicale „Sănătatea” din Republica Moldova ne-a oferit alte cifre, obținute în urma unei analize interne.

„Noi avem o analiză a noastră, a federației, și în ultimii cinci ani numărul de cadre încadrate în instituțiile medicale scade de la an, la an. Ce ține de anul 2023, putem spune că o insuficiență este atât la medici cât și la asistenții medicali. La medici avem o lipsă de aproape 2000 de specialiști, mai exact 1977, iar la asistenți medicali avem insuficiență de cadre de aproape 3000 de persoane. Cifra nu este chiar atât de mare, ținând cont de faptul că mulți dintre ei lucrează mai mult decât o normă de salariu. Respectiv, dacă ar lucra doar pe un salariu, aceste cifre ar fi mult mai mari. - Duble probabil. - Probabil duble, pentru că mulți dintre ei lucrează două norme aproape. Medicii de familie lucrează în mediul rural în special, în mai multe sate, lucrează și în centrul raional și în sate și încearcă cumva să acopere această necesitate de cadre”, a declarat Natalia Chihai.

Conform federației sindicale, Republica Moldova pierde de la an la an cadrele medicale tinere, iar cele mai multe dintre ele aleg să lucreze în România, având condiții mai bune și salarii mai mari. 

„Ca să fii medic în sat, este cu adevărat o provocare. Trebuie să accepți să mergi la această provocare.” 

Potrivit sindicatului Sănătatea, în anul 2023, circa 950 de studenți au absolvit Universitatea de Medicină, dintre care aproape 600 erau moldoveni. Doar 20 la sută s-au angajat în Republica Moldova. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae