12 ianuarie 2024, ora 14:05

Cumpărăm că să aruncăm. Circa 5,2% din cheltuielile lunare ale moldovenilor merg pentru alimente care ajung la gunoi. Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, fiecare persoană din Republica Moldova aruncă în mediu 76 kg de mâncare pe an. Asta în timp ce unii cetățenii sunt nevoiți să dea jumătate din venituri pentru produse, mai mult decât pentru sănătate, odihnă sau educație.

Conform unei analize economice, realizate de Veaceslav Ioniță, în Republica Moldova, în 2023, risipa și pierderile de alimente au constituit 19,2 miliarde de lei, cu 1,4 miliarde de lei mai mult decât în 2022, dintre care aproape 12 miliarde de lei – doar risipa de alimente. 

„Suntem niște risipitori, nu cei mai răi din Europa, dar foarte mari având în vedere nivelul de dezvoltare al țării noastre. Alimentele pe care noi anual le aruncăm la gunoi,  ar fi de ajuns pentru a hrăni un milion din cei mai săraci din Moldova care se subalimentează”,a declarat expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

Veaceslav Ioniță susține că deși în ultimii 3 ani moldovenii au cunoscut cea mai mare creștere a prețurilor la produsele alimetare din ultimi 20 ani, ei continuă să risipeacă produsele alimentare. 

„Cu cât o țară este mai săracă, cu atât ponderea cheltuililor pentru produsele alimentare în bugetul familiei este mai mare. Se consideră că dacă se cheltuie mai puțin de 20% din bugetul unei familii pentru produse alimentare reprezinți clasa medie a societății”, susține expertul. 

În Uniunea Europeană (UE), în mediu, pentru produsele alimentare se cheltuie 14,3% din bugetul unei familii. Republica Moldova și Ucraina cheltuie circa 42%, cel mai mult din toate țările UE și țările candidate. România cheltuie 24,8%. 

„Aproape jumătate din banii câștigați de către moldoveni, 42%, merg pentru produse alimentare. Este trist când aflăm câte din produsele alimentare, pentru care s-au dat sume enorme de bani, se aruncă la gunoi”, a spus Veaceslav Ioniță.

Analistul economic declară că 20%, cei mai avuți dintre moldoveni, cheltuie 30,3% pentru alimente. Ira cei mai săraci 20% (circa 250 de mii de familii)- tocmai 56,9%. 

„Ultimii, practic după ce au cumpărat produse alimentare nu mai rămân cu bani și pentru altceva. La noi, cei mai bogați oameni cheltuie mai puțin pentru produsele alimentare, dar își permit să plătească pentru o educație mai bună a copilului, să călătorească, să meargă la restaurant, odihnă etc”, a declarat economistul.

Totodată, moldovenii aruncă anual, din ceea ce au procurat, în mediu 76 kg de mâncare de persoană. Astfel, 5,2% din cheltuielile lunare ale moldovenilor merg pentru alimente care ajung la gunoi. Pe lângă acesta se mai aruncă din magazine, fabrici, mai rămâne pe dealuri etc. 

Economistul menționează că pe fundalul acestui nivel înalt al risipei alimentare, trebuie susținute activitățile de donație care sunt organizate în sprijinul păturilor sociale vulnerabile. 

22 decembrie 2024, ora 21:00

Escrocii profită de febra cumpărăturilor de iarnă și de neatenția oamenilor, folosind mesaje false, pagini suspecte și conturi frauduloase pentru a atrage noi victime în plasă. Cum să recunoaștem schemele frauduloase și să ne protejăm datele cu caracter personal, au aflat colegii de la „Alo, TV8”. 

Sărbătorile de iarnă reprezintă momentul perfect pentru cadouri și surprize! Este perioada când cresc vertiginos și cumpărăturile online. Însă, magia Crăciunului poate fi umbrită de schemele escrocilor, mereu pregătiți să profite de neatenția și bunătatea oamenilor. De exemplu, în ultimele săptămâni, mai mulți cetățeni au sesizat cazuri în care au primit mesaje suspecte de la Poșta Moldovei prin care li se solicitau datele bancare pentru recuperarea coletelor. Reprezentanții instituției avertizează cetățenii să fie vigilenți:

„Pentru că ne aflăm în pragul sărbătorilor de iarnă, de obicei se amplifică numărul de atacuri cibernetice de tip fishing, inclusiv pentru persoanele care de exemplu așteaptă colete. Deci, se transmit tot mai multe mesaje din partea escrocilor, persoanelor precum că a venit un colet sau sunt în așteptarea unui colet. Care sunt expediate de către poștă. Nici într-un caz și niciodată nu sunt solicitate date confidențiale sau corectarea unor date, inclusiv nume, prenume. Cu atât mai mult date ale cardurilor bancare”, a declarat pentru TV8 șeful biroului securitate informațională, Poșta Moldovei, Adrian Șargu.

Pentru a verifica dacă un mesaj provine cu adevărat de la Poșta Moldovei, există câteva puncte de reper la care trebuie să fiți atenți, precum numărul de pe care a fost trimis și conținutul mesajului.

„Unicul număr de pe care vin mesaje din partea Poștei Moldovei este 2525. Alte surse noi nu avem, de pe care expediem mesaje. Și în textul mesajului este doar informația despre faptul că a parvenit un oarecare colet. Și atât. Pentru a vă apropia la oficiul poștal și al ridica”, spune Adrian Șargu. 

Un sol fertil pentru scheme de înșelătorii sunt rețelele sociale. Folosindu-se de conturi false cu denumirea unor instituții, escrocii promovează oferte fierbinți, precum produse la doar 53 de lei. Mai mult, postările sunt însoțite și de comentarii care susțin că deja le-au fost livrate produsele mult râvnite la super preț.

„După cum se spune, dacă pare prea ieftin să fie adevărat, probabil cumperi o iluzie frumos ambalată, nu un produs. Haideți să analizăm împreună două pagini care se prezintă drept oficiale ale Poștei Moldovei. În primul rând, trebuie să atragem atenția la denumirile paginilor: Posta MD și MD Post. În comentarii regăsim preponderent nume străine, nespecifice țării noastre. De asemenea, în istoricul postărilor regăsim poze cu apartamente sau poze de profil al unor persoane. 

Dacă deschidem pagina oficială a Poștei Moldovei, ne sar în evidență câteva aspecte. De exemplu, la prezentarea paginii regăsim adresă, număr de contact, email, program de lucru și link către site-ul oficial. La secțiunea „fotografii” observăm o consecvență în istoricul pozelor specifică activității poștei. Același lucru îl putem urmări și la secțiunea „clipuri video”, explică reporterul „Alo, TV8”, Alexandru Gorea. 

O altă metodă frecvent utilizată de escroci este preluarea profilului. Impostorul poate sparge contul sau copia pozele unei persoane cunoscute și să inventeze o poveste precum că se află într-o situație extrem de dificilă și vă roagă să-i trimiteți bani. Victima, văzând o poză sau profil familiar și primind un mesaj alarmant, poate să cadă rapid în plasă, fiind condusă de emoții. În acest caz, este recomandat să telefonați persoana respectivă pe numărul personal de telefon sau să puneți întrebări la care doar ea ar putea răspunde.

Pentru a nu deveni victima unei înșelătorii, este esențial să rămâneți vigilenți și atenți. Totuși, dacă ați fost implicat într-o astfel de situație, se recomandă să contactați imediat poliția sau Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Nu lăsați escrocii să transforme bucuria sărbătorilor într-o experiență amară!