11 decembrie 2024, ora 10:00

Ministrul Mediului, care e la prima sa campanie națională de împădurire, anunță că din cele circa 4 mii de hectare, plantate anul trecut, 70 de la sută au prins rădăcini. Constatarea aparține unei comisii speciale, în care sunt și reprezentanți ai Agenției Moldsilva. Există și terenuri unde procentul de prindere este mult mai mic, fiind nevoie ani la rând de noi completări. Un hectar de pădure nouă, în medie, costă circa cinci mii de euro, pentru primii trei ani de creștere. La ședința Parlamentului, deputații au ratificat un acord cu Banca Europeană de Investiții, prin care Ministerul Mediului va primi 200 de milioane de euro. Cu o parte din această sumă, urmează să fie plantate peste 60 de mii de hectare în următorii patru ani.

„- Din informația pe care o am de la colegii de la Moldsilva, rata de prindere a anului 2023 este în jur de 70%. - La nivel de țară? - La nivel de țară”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Se apropie la final și campania de împădurire din această toamnă. Autoritățile din acest domeniu și-au propus să planteze în jur de 4 mii de hectare, având la dispoziție 26 de milioane de puieți. Aceste terenuri noi, care în proporție de 80 la sută sunt oferite de primării, vor completa suprafețele plantate în primăvară, urmând să constituie peste 7 mii de hectare în total. 

„În mare măsură depinde și de condițiile meteorologice, depinde de terenul alocat de către primării, în mare parte acest teren este teren degradat. Și sperăm la o rată de prindere, la fel, ca în 2023. Pentru că noi adaptăm speciile de arbore în dependență de sol. Ne dorim totuși să avem o prindere de peste 70 la sută”, a explicat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

„În situația în care sunt pierderi, să zicem pe o suprafață de câteva hectare sunt pierderi mari, cine își asumă pierderile? - În acest caz, iese comisia la fața locului...cine își asumă că au fost ploile din toamnă și au spălat câteva hectare? - Aici vorbim despre calamități, dar nu avem tot anul calamitate. - Cine își asumă pierderile pentru seceta care a fost în sudul țării, timp de două săptămâni de zile, 40 de grade? Noi facem o analiză a cui e vina și după asta se ia decizia. Dacă e calamitate naturală și vin experți și fac această constatare, ne transmit concret care sunt cauzele. Sunt foarte puține cazuri în care noi avem reușită mai puțin de 40 la sută”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Noile păduri, plantate în acest an, costă puțin peste 200 de milioane de lei. Au mai fost alocați bani și pentru procurarea tehnicii speciale. 

„Un cost total. Până la moment au fost alocate 137 de milioane pentru plantare, urmează acum o rectificare de încă 60 de milioane pentru a închide tot programul în acest sezon. În primăvară au mai fost alocate 63 de milioane pentru procurarea de tehnică și au fost achiziționate 14 tractoare, 14 mulcere și rotovatoare pentru pregătirea solului. O parte din sol a fost pregătit cu această tehnică și vă asigur că o să ne ducem anul viitor și o să vedeți reușită mult mai bună”.

Și lucrările de completare a suprafețelor compromise necesită resurse financiare. Îngrijirea puieților, vitală în primii ani de viață, presupune la fel costuri, în funcție de tipul copacilor sădiți. 

„Dacă vorbim de completări, în dependență de unde se fac aceste plantări. Dacă se fac din programul național de reabilitare și extindere, într-adevăr noi avem alocată sumă și pentru completări. Pentru că noi tot ne dorim să avem o completare, o rată de prindere mare, dar aici chiar depinde și de condițiile meteo. „Eu vreau să cunoașteți că anul acesta doar pentru îngrijiri noi am cheltuit în jur de 40 de milioane. Adică, vreau să înțelegeți că, în acest preț pe care l-ați menționat și dvs., ce ține de împădurirea unui hectar de 5 mii de euro, vorbim și despre lucrările de îngrijire. Fiecare fișă tehnologică, inclusiv completări, dar vreau aspectul acesta să-l concretizați și cu ICAS-ul, unde este fișa tehnologică. Pentru că în dependență de fișa tehnologică, acolo avem două îngrijiri, trei îngrijiri, în dependență de ce arbore, îl sădim”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Pentru a crește noi păduri, este nevoie de tot mai multe suprafețe de terenuri. O soluție sunt primăriile. În campania din această toamnă, circa 3.300 de hectare au fost oferite de primării. 

„Credeți-mă că acest program este foarte benefic, fiindcă toți primarii vor pădure. Asta înseamnă încă un loc de muncă în cadrul primăriei și fiecare localitate vrea să aibă pădurea ei. Atunci, este posibilitatea să încheie un acord de colaborare cu instituția silvică și deja pădurea va fi întreținută conform normativelor. „Trebuie să luăm în calcul că majoritatea terenurilor sunt terenuri degradate. Terenuri care sunt lângă gunoiști, terenuri care au sunt râpe, terenuri care au fost stâne sau nu știu ce au mai fost. 

Practic, terenuri care au fost nefolosite. Prin acest program care este benefic, aceste terenuri le întoarcem în circuitul de utilitate publică. Aceste râpe sau terenuri care nu au fost valorificate și nu sunt valorificate, ele vor aduce un beneficiu economic primăriilor și localnicilor din localități, cât și un beneficiu indirect, recreere sau altceva”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Pentru ca plantațiile să devină păduri, este nevoie de ani buni de supraveghere și îngrijire. 

„- Primii 3 ani sunt... Dacă vorbim de plantații de stejari, chiar primii 7 ani. Fiecare arbore are modelul său de viață și, respectiv, are tehnologia sa de plantare și de îngrijire. Este foarte important, într-adevăr, să fie asigurate îngrijirile care se fac, de obicei, în primăvară-vară”.- S-au experimentat diferite modele. În primul rând, atunci când există vegetație , la rădăcină, să zic așa, e important buruianul să nu sufoce puietul. Exact ca și la orice plantație. Și la porumb exact la fel. Dar sufocarea asta și lupta între plante este pentru apă. Că asta este resursa naturală cea mai importantă pentru supraviețuire”, a declarat consiliera prezidențială, fostă ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu.

„Seceta din anul acesta și seceta din anul trecut, este o secetă destul de severă. Ceea ce înseamnă că afectează nu numai plantațiile agricole, dar inclusiv tinerele plantații forestiere. Trebuie de găsit soluții. în primul rând, de a păstra umiditatea în sol. Există tehnologii avansate, trebuie acuma colegii care vor implementa proiectele care vin în baza granturilor de la AFD și de la Banca Europeană. Să găsească aceste soluții, să le aplice tehnologiile noi, fiind că ambele proiecte au componenta de investiții și aplicarea tehnologiilor. Trebuie de identificat aceste măsuri și trebuie de aplicat. În caz contrar, în realitate nu vom face față, ținând cont de aceste condiții severe. 

Plus la aceasta, mai avem un aspect destul de riscant - faptul că noi plantăm pe terenurile care au fost catalogate sub statutul de terenuri degradate. Deci ele nu au fost permanent întreținute, nu au fost permanent îngrijite și acuma pe parcursul la un an, colegii de la Moldsilva prelucrează aceste terenuri. De regulă, se fac două arături și apoi plantarea. Deci nu este destul de prelucrat terenul ca să spunem că el face față proceselor climatice”, a afirmat fosta ministră a Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Reporterul Moldova gândește, Constantin Niculae, a urmărit în timp plantările din Mălăiești.

Un reportaj de Constantin Nicuale și Veronica Gherbovețchii 
Imagine de Vlad Glinjan

21 decembrie 2024, ora 21:24

Nu e secret că o bună parte din localitățile rurale sunt populate de vârstnici. Iar bătrânii, din păcate, sunt dependenți de medicamente. Dar, așa cum arată informațiile oferite de Agenția Medicamentului, doar 612 sate și comune au farmacii, respectiv - în celelalte 1000 nu există asemenea servicii vitale. Acum aproape un an, pentru a rezolva această problemă, Guvernul a lansat proiectul național „Farmacie în satul tău”. S-au făcut licitații, iar în cele din urmă 16 agenți economici au câștigat dreptul de a deschide farmacii în sate. Nu peste tot și-au onorat obligațiunile, printre ele fiind și localitatea Cărbuna. 

Sunt două luni de când satul Cărbuna nu mai are farmacie. Aceasta aparținea centrului medical din Ialoveni, dar, după expirarea licenței, nu a mai fost reactualizată, susține primarul. Fosta farmacie activa în incinta oficiului medicilor de familie. 

„Iată aici a fost farmacia. Toate condițiile au fost. Aici la ghișeu. Aici a fost loc pentru farmacie. Toate condițiile, dulap... deja a fost și a luat filiala. Aici nu urmează o farmacie, ceva am înțeles că nu se permite. Instituția unde-s medicii de familie, nu se permite să fie farmacie. De asta ei și au închis. 10 ani aici a fost farmacie”.

Violeta Rață, medic de familie din 1993, nu-și amintește ca satul să fi rămas vreodată fără farmacie. 

„- Farmacie noi am avut permanent. În instituția veche în care am activat, acolo tot era farmacie. Iar acum de 10 ani am avut altă farmacie. - Și acum două luni în urmă s-a închis farmacia. - S-a închis. - Cunoașteți din ce motive s-a închis? - S-a închis filiala centrală de la Ialoveni. A fost filială și s-a închis farmacia de bază. Nu doar a noastră, toate s-au închis care erau sub diviziunea lor. - Cum reacționează oamenii când le dați medicamente să cumpere și ei știu că nu au de unde? - Reacție negativă. Și nouă ne vine greu. Dacă nu aveam ceva de primul ajutor, ne duceam la farmacie, dar acuma”.

Rămași fără acest serviciu, localnicii spun că le este tot mai greu să-și procure medicamentele și se arată îngrijorați de situația creată.

„- Vă este greu fără farmacie în sat? - Foarte greu. - Unde mergeți ca să vă cumpărați niște pastile, medicamente? - La capitală, la raion, la Căinari. - Dar unde vă este mai ușor să mergeți, la capitală? - Mai ușor ar fi să fie aici pe loc. - Cunoașteți din ce motiv s-a deschis farmacia la dvs.? - Nu, nu cunosc. - Dar vă doriți o farmacie aici în sat? - Dapoi cum. Să fie aici o farmacie pentru un pensionar, pentru bugetari, pentru toți. Îi clar că ar fi bine să fie aici. - Cât de des mergeți să vă cumpărați medicamente? - Ei, ne străduim ai rar. Soția se ocupă cu așa ceva”. 

„- Am aflat că nu aveți farmacie în sat. - Îi închisă farmacia. - Dar cunoașteți din ce motiv farmacia este închisă? - Nu-s leacuri, nu au de unde aduce. Cred că așa ceva. - Dar vă lipsește farmacia, aici, în sat la dvs.? - Da, ar trebui să fie. Toată lumea e de acord ca să fie”.

„- Iată nora mea s-a dus acuma la Ialoveni, la Chișinău, nu știu unde-i dusă. Cu băiatul bolnav, îl doare de-o ureche, una alta. Și iată s-a dus pe drum acum”. 

„- La Chișinău la doctori. Că aici nu avem doctori. Nu pot să verifice aici urechile, să pună aici un doctor? Iată s-a dus femeia la oraș asta și trebuie să vină la ora 18.00”.

„- Adică vreți, totuși, un medic aici, o farmacie? - D-apăi cum. O farmacie, un medic. Așa se duce un medic... Eu idee nu am. Lasă să hotărască ceva, să facă ceva”. 

„- Nu demult au închis-o. Ne-au promis că face alta. - Este greu fără farmacie aici în sat? - Sigur că este greu. La atâta lume, trebuie farmacie”. 

„- Trebuiește lecuire, trebuiește tablete, trebuiește injecții. Ce nu trebuiește de la farmacie? Ce nu le trebuiește la oameni? Sărmanii unde să se ducă să cumpere. - Dar dvs., unde mergeți să vă cumpărați medicamente? - La Căinari, la Răzeni, la Chișinău. - Și vă este greu să vă deplasați? - Dapăi cum. Desigur. Ia închipuie-te singură că ești în locul nostru. - Cât de des mergeți după medicamente? - Da cât de des... când îmi trebuiește. - La necesitate. - Da, dar sunt care le trebuiește într-una. Regulat le trebuiește să urmeze. Unde să se ducă să le ia? - Dar știți că degrabă se deschide o farmacie? - Să dea domnul. Asta este foarte convenabil. Foarte bine o să fie pentru satul Cărbuna”.

„- Cum fără farmacie. Pentru toată nimica trebuie să te trimită la Rezeni, la Ialoveni. - Și mergeți acolo, la Rezeni, la Ialoveni? - Dapoi numai că. Iată acuma pentru niște rezultate s-a dus la Răzeni”. 

„- Ce mai este ca farmacia în sat? - Un copil, o pastilă. Te-ai dus, ai luat. Dar așa, du-te la Răzeni, la Ialoveni, că în altă parte nu. - Dvs., nu vă deplasați acolo, da? - Nu. - Rugați pe cineva? - Dapăi cum. - Vă este greu. - Dapoi numai că e greu. - Dar știți că degrabă se deschide o farmacie aici în sat? - Nu, n-am știut”. 

De altfel, localitatea Cărbuna figurează în programul dezvoltat de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale - „Farmacie în satul tău”. Un agent economic a câștigat licitația de a deschide o farmacie, dar pe parcurs a renunțat. 

„Din păcate, eu nu știu care a fost motivul. Domnii care au câștigat licitația spun că nu au găsit edificiu care ar fi disponibil. Deși noi am pus două edificii la dispoziție. Da, sunt niște edificii mai vechi care aparțin primăriei și am putea să i le dăm în arendă. Dar ei la urmă s-au refuzat. Eu nici nu cunoșteam de decizia lor, ca mai târziu să sun să aflu, când s-a închis deja farmacia existentă, care a fost în localitate până nu demult, două luni în urmă. Interesându-mă, ei au spus că noi am trimis refuzul către Agenția Medicamentului. Interesându-mă mai departe, undeva s-a stopat chestia cu deschiderea farmaciei „Farmacie în satul tău”, a spus primarul de Cărbuna, Constantin Cecoi.

În lipsa unei soluții urgente, primăria a început să caute un alt agent economic dispus să deschidă o farmacie în sat.

„Noi am găsit la moment un agent economic, care vrea să deschidă o farmacie de la zero. Perfectează actele acuma pentru pământ, și nu a fost procurat de la primărie, dar a fost procurat de la o persoană fizică. Și perfectează actele de proiect pentru a deschide o farmacie modernă, care să corespundă tuturor standardelor naționale și internaționale pentru locuitorii satului Cărbuna. 

Pot spune că mai mult de 50% din populație, care este la moment în localitate, deja sunt peste vârsta de pensionare. Și, cum știm, bătrânețile aduc și cadourile de boli pe care trebuie, cumva, să le lecuim. - Considerați că ar fi bine ca în fiecare sat din țară să fie câte o farmacie? - Da. Cât de mică, dar ar trebui să fie. Nu numai în satul Cărbuna, dar în toate satele în care s-ar putea. Pentru că noi știm că, chiar și o navetă să o faci într-un sat vecin, e costisitor pentru un bătrân care trăiește dintr-o pensie. În afară de aceea ca să dea bani pe medicamente, mai plătești și pentru navetă. Ai cheltuieli mari”, a declarat primarul de Cărbuna, Constantin Cecoi.

„Până la momentul lansării proiectului Farmaciei în satul tău, farmaciile din sate, preponderent, erau niște filiale a farmaciilor centrurilor medicilor, centrului de sănătate din Raioane. Respectiv, în satul Cărbuna exista o farmacie, o filială, a centrului de sănătate din Ialoveni, însă ea nu era licențiată. Noi, respectiv, nefiind licențiați, după datele noastre, ea nu figurează ca farmacie. Și acolo s-au organizat licitații și s-a determinat un agent economic învingător. Când agentul economic s-a dus în sat, el, de fapt, a văzut că acolo farmacie există. 

Deci, noi am intrat în contact cu reprezentanțe din Ialoveni, de la centrul medicilor sănătate. Ei au confirmat că doresc și continuă activitatea și au aplicat la licențiere. Și, respectiv, au licențiat această farmacie și ea funcționează ca și licențiată. Ori, acum, dacă există o farmacie licențiată, satul, respectiv, nu mai este eligibil pentru proiectul farmaciei în satul tău, dar, oricând, doar că are alt agent economic, poate să vină, să-i deschidă o farmacie, o a doua farmacie, doar că ea nu va fi subvenționată”, a explicat directorul general al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Dragoș Guțu.

Statisticile arată că majoritatea farmaciilor sunt concentrate în orașe și municipii, în timp ce satele, mai ales cele îndepărtate sau mici, rămân fără acces la astfel de servicii. 

„Este un proiect de mare importanță socială, în primul rând. Și pornește de la ideea că fiecare cetățean al Republicii Moldova, poate și trebuie să beneficieze de serviciile farmaceutice de calitate, în localitatea unde trăiește. Istoric, așa s-au aranjat lucrurile că, pe parcursul ultimilor 30 de ani de zile, farmaciile în RM s-au deschis, preponderent, în localități mari. Municipii, în special, mun. Chișinău. În Chișinău, de exemplu, avem de 2-3 ori mai multe farmacii, decât ar fi trebuit să fie, conform normelor internaționale. Pe când fiecare 2 sate din 3, adică 70 la sută din satele Republicii Moldova, nu au o farmacie”.

Pentru a încuraja agenții economici să deschidă farmacii în sate, Guvernul oferă subvenții ca formă de susținere financiară. 

„Aparent, e ca un parteneriat public privat. Agentul economic identifică un spațiu, face reparație, o înzestrează cu mobilier, medicamente și începe a comercializa. Statul intervine pentru a-i acoperi cheltuielile operaționale. Deci, o dată la trei luni, ei ne trimit nouă raport, care au fost vânzările lor fără TVA. Dacă vânzările fără TVA au fost până la 50 000 MDL, atunci noi le transferăm o sumă de bani neimpozitată, în valoare de 20 000. Dacă vânzările-s până la 100 000 de lei, 15 000 mii. Dacă până la 150 000, 10 000 de lei. Iar dacă vânzările depășesc 150 000 de lei, atunci nu mai transferăm nimic, pentru că suma asta deja permite ca o farmacie să fie independentă financiar”.

Din februarie 2024, de când s-a lansat proiectul „Farmacie în satul tău” și până în prezent, au fost deschise 50 de farmacii, ce deservesc circa 65 de mii de oameni.

„Ne propunem pentru anul viitor, mai bine zis, inspectoratul farmaceutic din cadrul Agenției Medicamentelor să viziteze toate raioanele țării, în percursul anului viitor, și să stabilească exact câte farmacii funcționează sau câte farmacii intenționează să funcționeze. Și după auditul ăsta, așa să zic, larg, a întregii acteți farmaceutici din raioane și din sate, vom putea spune care este situația. Dar după analiza noastră preliminar, cam jumătate din satele Republicii Moldova rămân așa, fără farmacii. Este și altă adevăr, sunt sate foarte, foarte mici, cu două, trei sute de gospodării, unde probabil că farmacii, în sensul de plin, nu va fi posibil de deschis”.

Pe de altă parte, agenții economici care au câștigat licitațiile se confruntă cu numeroase provocări, cum ar fi un spațiu atractiv sau lipsa condițiilor. 

„Probleme sunt mai multe. În primul rând, noi începem de la comunicarea cu conducătorii localităților, cu primarii, cu consiliile locale. Așa a fost situația, de la destrămarea uniunii sovietice imobilele au fost lăsate, care erau în administrație, fostele farmacii, chiar a instituțiilor medicale. Imobilele au fost lăsate de izbeliște. O parte au fost distruse, nereparate. N-au fost bani de întreținere. Imobilele nici până astăzi nu sunt înregistrate la cadastru. Sunt situații în care, chiar primarul spune: Eu nu am nevoie de farmacie.

Clar, acolo unde nu sunt imobilele înregistrate la cadastru, încercăm să găsim la privați. Dar, iarăși, cine sunt privații în sate. Sunt foști președinți de colhoz, care au reușit să-și privatizeze atunci spațiile și nu au avut grijă de ele. Sunt în stare deplorabilă. Și ei consideră că în domeniul farmaceutic se fac bani mulți, și deodată îți pun un preț pentru chirie de 8000 de lei pe lună. Și am zis, așa nu merge”, a declarat directoarea adjunctă a unei companii farmaceutice, Veronica Bogatu.

Pentru proiectul „Farmacie în satul tău”, Guvernul a alocat un buget de 5 milioane de lei. Inițiativa prevede deschiderea a 150 de farmacii în localitățile rurale, fiind implementată în etape, pe baza tranșelor bugetare. În Republica Moldova, din 1.614 sate, doar 612 au farmacii. 

Un reportaj realizat de Gabriela Ursu
Imagini și montaj de Vlad Glinjan