Avionul Azerbaidjan Airlines care s-a prăbușit, provocând moartea a 38 de persoane, ar fi fost doborât de un sistem rus de apărare aeriană, susțin patru surse Reuters. Între timp, atacurile masive ale Moscovei au continuat și după Crăciun, după ce armata lui Vladimir Putin a bombardat Ucraina în ajunul și în timpul marii sărbători creștine. SUA vor continua să trimită arme în Ucraina după atacul rusesc de Crăciun împotriva acesteia, a spus Joe Biden, potrivit Rador.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a declarat că a dejucat mai multe comploturi ale serviciilor de informaţii ucrainene ce vizau uciderea de ofițeri ruşi de rang înalt şi familiile acestora la Moscova. Totodată, Rusia foloseşte bitcoin în comerțul exterior, pentru a contracara sancţiunile occidentale, potrivit ministrului de finanţe.

UPDATE Guvernul Ucrainei a aprobat pe 24 decembrie un proiect de lege prin care propune ca limba „moldovenească” să fie înlocuită cu limba română în lista internațională propusă de Ucraina în Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare este un tratat european adoptat în anul 1992, sub auspiciile Consiliului Europei pentru protejarea și promovarea limbilor istorice regionale și minoritare în Europa, scrie Gândul.

UPDATE Disponibilitatea de a susține Ucraina „până la victorie” a scăzut brusc în mai multe țări din Europa de Vest ca sprijină intens Kievul. Un studiu făcut de YouGov arată că această schimbare radicală de atitudine vine într-un moment critic pentru soarta Ucrainei, scrie Ziare.com.

UPDATE O investigaţie preliminară a stabilit că o rachetă rusească sol-aer a provocat prăbuşirea zborului 8432 al Azerbaijan Airlines lângă Aktau, Kazahstan, în urma căreia au murit toţi cei 38 de pasageri, pe 20 decembrie, informează EuroNews. Potrivit surselor guvernamentale azere, racheta, lansată în timpul unui atac cu drone deasupra oraşului Groznîi, a explodat în apropierea avionului în timpul zborului, iar schijele au rănit mortal pasagerii şi echipajul, notează Mediafax.

UPDATE Poliția finlandeză suspectează că petrolierul Eagle S, provenit din Rusia, ar fi implicat în deteriorarea unui cablu electric submarin între Finlanda și Estonia, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Incidentul a avut loc miercuri, în prima zi de Crăciun, iar nava face parte dintr-o așa-numită „flotă fantomă”, scrie Digi24.

UPDATE Cel puţin opt persoane au fost rănite într-un atac rusesc asupra oraşului Nikopol din sudul Ucrainei, au raportat joi autorităţile, conform agenția de știri dpa, citată de Agerpres.

UPDATE Rusia a arestat patru suspecți într-un presupus complot ucrainean de asasinare a unor oficiali militari de rang înalt, la câteva zile după ce generalul Igor Kirillov a fost ucis într-un atac revendicat de Kiev, relatează site-ul televiziunii Euronews.

UPDATE Autoritatea rusă pentru supravegherea aviației, Rosaviaţia, a declarat joi că toate cele patru aeroporturi din Moscova și aeroportul din Kaluga, la 160 km sud-vest de Moscova, au fost închise temporar, fără a preciza motivul. „Echipajele aeronavelor, controlorii de trafic aerian și serviciile aeroportuare iau toate măsurile necesare pentru a asigura siguranța zborurilor”, se arată în comunicatul emis de Rosaviaţia, scrie Rador.

UPDATE Forțele Speciale de Operațiuni ale Ucrainei (SSO) au publicat o nouă parte din notițele unui soldat nord-coreean, care au ajuns în mâinile SOS după eliminarea militarului în regiunea Kursk a Rusiei, scrie pravda.ua.Potrivit informațiilor oferite de SSO, soldatul nord-coreean decedat făcea parte dintr-o unitate de operațiuni speciale. În ultimele note publicate, Gyeong Hong Jong, soldatul care a fost eliminat înainte de a intra în contact cu operatorii SSO, a descris tactici de doborâre a dronelor și metode de a se ascunde de obuzele de artilerie ucrainene.Deși nu se știe sigur dacă aceste tehnici sunt autentice sau dacă au fost învățate de la ruși, operatorii ucraineni spun că tacticile folosite implică utilizarea unei „momele vii” pentru a atrage dronele, scrie Ziare.com.

UPDATE NATO a cerut o investigație completă a cauzei prăbușirii unui avion Azerbaijan Airlines care a ucis 38 de persoane. “Gândurile și rugăciunile noastre sunt alături de familiile și victimele zborului Azerbaijan Airlines J28243”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO Farah Dakhlallah într-o postare pe platforma X. “Le dorim celor răniți în accident o recuperare rapidă și solicităm o anchetă completă”, potrivit Money.

UPDATE Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, a afirmat că Moscova este deschisă să colaboreze cu viitoarea administrație a lui Donald Trump pentru a îmbunătăți relațiile bilaterale. Cu toate acestea, oficialul rus a subliniat că inițiativa trebuie să pornească de la Statele Unite, accentuând că revine Washingtonului responsabilitatea de a face primul pas în această direcție. Declarația a fost făcută joi, conform agenției de presă Reuters.

UPDATE Moscova a acuzat joi „serviciile secrete ucrainene” că se află în spatele a aproximativ 50 de incendii criminale şi atacuri cu explozibili care au vizat clădiri administrative din Rusia în decembrie, informează France Presse, citată de Agerpres.

UPDATE În urma prăbuşirii unui avion de pasageri în Kazahstan, în care şi-au pierdut viaţa 38 din cele 67 de persoane aflate la bord, Moscova a avertizat joi, 26 decembrie, împotriva speculaţiilor că aeronava ar fi fost doborâtă, informează Reuters.

UPDATE Rusia şi Kazahstanul încearcă să tempereze speculaţii cu privire la cauza prăbuşirii avionului Azerbaijan Airlines, iar Kremlinul cere tuturor să aştepte rezultatul investigaţiei, după ce un oficial ucrainean din cadrul securităţii a apreciat că tragedia, în care au murit 38 de oameni de Crăciun, a fost cauzată de un tir al apărării aeriene ruse, relatează News.ro.

UPDATE Cumpărătorii ruși continuă să aibă acces la mărci occidentale de lux, în ciuda sancțiunilor impuse după invadarea Ucrainei, relatează The Financial Times. A apărut o industrie de cumpărători personali, revânzători și contrabandiști transfrontalieri, permițând rușilor bogați să eludeze restricțiile, dar și să rămână în pas cu moda, notează Digi24.

UPDATE Regiunea transnistreană va rămâne fără gaze începând cu data de 1 ianuarie, după ce Gazprom a anunțat că va sista furnizarea acestora, invocând o datorie pe care autoritățile de la Chișinău nu o recunosc. Într-un interviu pentru HotNews, vicepremierul Oleg Serebrian spune că Tiraspolul nu va reuși să gestioneze situația decât maxim 2-3 săptămâni și va fi nevoie de o intervenție umanitară din exterior. Oficialul a mai explicat că Gazprom are soluția tehnica de a continua livrările de gaze în regiunea transnistreană chiar și fără tranzitul prin Ucraina care va fi stopat în dimineața zilei de 1 ianuarie 2025. 

UPDATE Războaie în desfăşurare, răsturnarea dramatică de la putere a unor lideri autoritari precum Bashar al-Assad, căderi de guverne, alegeri cu final neaşteptat, noi dezastre aduse de schimbările climatice în cel mai cald an de când se fac măsurători meteorologice - în întreaga lume, anul 2024 nu a încetat să aducă evenimente de mare impact, schimbări, emoţii şi îngrijorări pentru viitor, notează News.ro.

UPDATE Rusia dorește un acord obligatoriu din punct de vedere juridic pentru o pace durabilă care să asigure securitatea Rusiei și a vecinilor săi. Moscova nu vede rostul unei încetări a focului pentru a îngheța războiul din Ucraina, a declarat joi ministrul de Externe Serghei Lavrov, notează Money. “Un armistițiu este o cale spre nicăieri”, a declarat Lavrov, adăugând că Moscova suspectează că un armistițiu atât de slab ar fi pur și simplu folosit de Occident pentru a reînarma Ucraina. El a adăugat că Moscova dorește ca documentele juridice să fie redactate astfel încât să asigure “imposibilitatea încălcării acestor acorduri”.

UPDATE Biroul Procurorului General al Rusiei a adăugat Comisia Helsinki din SUA pe lista aşa-numitelor organizaţii indezirabile, relatează Radio Svoboda, potrivit Ukrinform. După cum se menţionează în decizia Parchetului General, activităţile comisiei „vizează destabilizarea situaţiei socio-politice din Rusia, membrii organizaţiei diseminând masiv materiale care discreditează politicile externe şi interne ale conducerii ţării, activitatea organelor de aplicare a legii şi a sistemului judiciar”, scrie Mediafax.

UPDATE Astăzi în Azerbaidjan a fost declarată zi de doliu în urma catastrofei aviatice în care au murit cel puțin 38 de persoane. Între timp, au apărut noi detalii despre incident. Una dintre versiunile examinate la moment este că avionul ar fi lovit de sistemele antiaeriene ale cecenilor, care l-ar fi confundat cu o dronă ucraineană. Autoritățile din Kazahstan, Azerbaidjan și Rusia au declarat că investighează accidentul.

UPDATE Avionul Azerbaijan Airlines, cu 67 de oameni la bord, care s-a prăbușit în ziua de Crăciun în Kazahstan, ar fi putut fi lovit de sistemele antiaeriene ale cecenilor. Scenariul este invocat și de presa rusă și de cea ucraineană, scrie Digi 24.

UPDATE Starea de urgență federală va fi decretată după incidentul soldat cu scufundarea a două petroliere în Strâmtoarea Kerci, a anunțat preşedintele R.Crimeea, Serghei Aksenov. Starea de urgență federală va fi declarată din cauza scurgerii de păcură, după ce cisternele s-au scufundat în apele dn zona Strâmtorii Kerci, a declarat, joi, preşedintele desemnat de ruşi în Crimeea, Serghei Aksenov, la postul de televiziune Crimea 24, scrie Rador.

UPDATE Regiunea Belgorod din Rusia a fost atacată de drone în cursul nopţii de miercuri spre joi. Au fost raportate pene de curent în mai multe localităţi, potrivit canalelor ruseşti Telegram, citate de RBC-Ucraina. Atacul a fost confirmat de guvernatorul regiunii, Vyacheslav Gladkov. Acesta a declarat că dronele au vizat districtul Grayvoronsky. Potrivit lui Gladkov, dispozitivele explozive lansate de drone au avariat o linie electrică. Ca urmare, mai multe localităţi au rămas fără curent electric, scrie Mediafax.

UPDATE Enclavele etnice formate din familiile de migranți pot deveni un teren propice pentru extremism, a scris vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev pe pagina sa oficială de pe reţeaua de socializare VKontakte. Vicepreședintele Consiliului rus de Securitate a remarcat faptul că șederea îndelungată a membrilor familiei lucrătorilor migranți în Rusia creează o povară extrem de gravă pentru sfera socială, scrie Rador.

UPDATE Scufundarea navei cargou ruseşti Ursa Major în Marea Mediterană a fost cauzată de un "atac terorist", a declarat miercuri, 25 decembrie, compania care deţine nava, relatează AFP şi Reuters.

UPDATE Ucraina a primit 150 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru a finanţa mese şcolare gratuite pentru elevii din ciclul primar şi pentru a reconstrui infrastructura, a anunţat premierul ucrainean Denîs Şmîhal, potrivit Ukrinform. „Fondurile vor fi alocate pentru furnizarea de mese gratuite pentru copiii din clasele 1-4, refacerea infrastructurii şi asigurarea producţiei neîntrerupte de bunuri agricole”, a declarat Şmîhal, potrivit Mediafax.

UPDATE Concernul Kalașnikov din Rusia a arătat primele imagini ale utilizării noii drone kamikaze Kub-10E, care a fost anunțată pentru prima dată de directorul general al companiei, Alan Lușnikov, într-un interviu pentru TASS.

UPDATE Guvernul regiunii Voronej, sud-estul Rusiei, a aprobat „Programul de creștere a ratei fertilității”, conform căruia, din ianuarie, fiecare familie în care soții au sub 35 de ani va primi o plată unică de 300.000 de ruble, circa 2.900 de euro, pentru nașterea unui al treilea copil (sau mai mult), relatează portalul independent Holod Media. Regiunea are circa 2,3 milioane de locuitori, notează Libertatea.

UPDATE Comandantul Forțelor de Apărare ale Estoniei, Andrus Merilo, a declarat într-un interviu că Federația Rusă, în calitate de agresor, și-a atins deja obiectivul, transmiţând lumii un semnal despre „normalitatea” ocupării teritoriului altui stat. Potrivit lui Merilo, prin ocuparea teritoriului unei țări vecine, Rusia a transmis lumii un semnal clar că acest lucru este „normal”, relatează agenția RBC-Ukraine, preluată de Rador.

UPDATE Șeful diplomației ruse, citat de cotidianul Kommersant, a spus că Franța a trimis în mod constant Moscovei invitații de a discuta, la început fără Ucraina. Lavrov spune că Rusia e interesată de un dialog cu Vestul, scrie HotNews.

UPDATE Regimul lui Vladimir Putin diluează granițele între nostalgie imperială și tendințele fasciste, iar întrebarea care se pune acum este dacă Rusia sub conducerea acestuia poate fi considerată un regim fascist. Folosirea termenului „fascism” pentru a descrie Rusia lui Putin capătă o semnificație deosebită, întrucât acest termen își îndeplinește rolul de analogie istorică, dar și de etichetă cu greutate, reflectând nu doar politica internă a Kremlinului, ci și agresiunile din Ucraina și ocuparea teritoriilor acestuia, scrie, în Kyiv Independent, Andreas Umland analist la Centrul de Studii Est-Europene din Stockholm al Institutului Suedez de Afaceri Internaționale, scrie Ziare.com.

UPDATE Serghei Lavrov a declarat într-un interviu că „centrele de comanda aflate în Kiev ar putea fi vizate de Federația Rusă, în funcție de amenințările venite”, dar și că „Moscova nu țintește niciodată obiective civile” , transmite Tass. 

UPDATE Un sondaj arată că disponibilitatea de a sprijini Ucraina „până la victorie” a scăzut brusc în Europa de Vest, în timp ce apropiata revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ridică semne de întrebare cu privire la viitorul asistenței militare americane pentru Kiev, scrie Adevărul.

UPDATE Imaginile din satelit arată că Coreea de Nord furnizează tot mai multe muniții Rusiei și își extinde producția de arme pentru a sprijini Federația Rusă. Potrivit lui Andrii Kovalenko, șeful Centrului pentru Contracararea Dezinformării (CCD) și ofițer al Forțelor de Apărare ale Ucrainei, 60% din proiectilele de artilerie și mortiere folosite în prezent de Rusia în Ucraina provin de la Phenian.

UPDATE Militarii Brigăzii de Rachete Antiaeriene Herson au distrus una dintre rachetele rusești de croazieră lansate către Ucraina în prima zi de Crăciun. Totodată, comandamentul a informat că în cursul nopții și al dimineții, luptătorii brigăzii au doborât un total de 11 ținte inamice, notează NewsWeek.

UPDATE Un sondaj de opinie în Ucraina arată o schimbare importantă în privința aderării la NATO. 36% dintre respondenți nu sunt pregătiți să susțină aderarea la NATO dacă o parte din teritoriul Ucrainei este ocupată, ceea ce este cu 16 puncte procentuale mai puțin decât în ​​iunie 2023, scrie Hotnews.

UPDATE Keith Kellogg, generalul american desemnat de Donald Trump ca reprezentant special pentru conflictul dintre Ucraina și Rusia, a condamnat atacul masiv cu rachete și drone din ziua de Crăciun și a spus că Statele Unite sunt „mai hotărâte ca niciodată să aducă pacea în regiune”. „Crăciunul ar trebui să fie un timp de pace, dar Ucraina a fost atacată cu brutalitate în ziua de Crăciun”, a scris Kellogg miercuri pe platforma socială X, citat de The Hill. „Lansarea unor atacuri la scară largă cu rachete și drone în ziua nașterii Domnului este greșită. Lumea urmărește îndeaproape acțiunile de ambele părți. SUA sunt mai hotărâte ca niciodată să aducă pacea în regiune”, potrivit Spotmedia.

UPDATE Premierul britanic Keir Starmer a denunțat miercuri "mașina de război sângeroasă şi brutală a lui Putin", după atacul masiv cu rachete şi drone explozive ruseşti asupra sistemului energetic ucrainean, care s-a soldat cu un mort, în ziua de Crăciun, relatează AFP.

UPDATE Un cablu electric submarin care leagă Finlanda de Estonia s-a defectat miercuri, a declarat prim-ministrul Finlandei, acesta fiind cel mai recent incident dintr-o serie care implică cabluri şi conducte de energie în Marea Baltică, transmite News.ro. Arto Pahkin, şeful operaţiunilor rețelei finlandeze de electricitate, a declarat pentru postul public de televiziune Yle că nu se poate exclude sabotajul. Prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo, a declarat că întreruperea nu a afectat aprovizionarea cu energie electrică a ţării.

UPDATE Bombardarea masivă a Ucrainei de către Rusia în ziua de Crăciun demonstrează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu este interesat de pace – consideră ministrul olandez de externe, Caspar Veldkamp. Acesta a scris pe X că, alegând să atace inclusiv în ziua de Crăciun, Putin a arătat că vrea să distrugă Ucraina. Caspar Veldkamp a asigurat că, în 2025, Ţările de Jos vor continua să rămână angajate în oprirea agresiunii crude a Rusiei, potrivit Rador.

UPDATE Forţele Aeriene ale Ucrainei raportează că, în noaptea de 25 spre 26 decembrie, trupele ruse au lansat 31 de drone de diferite tipuri. Apărarea aeriană ucraineană a reuşit să doboare majoritatea dronelor folosite de ruşi pentru a ataca teritoriul Ucrainei. Atacul aerian a fost respins de forțe de rachete antiaeriene, sisteme de război electronic şi grupuri mobile de foc ale Forțelor Aeriene și Forțelor de Apărare ucrainene. Până la ora 08:30, a fost confirmată doborârea a 20 de drone, în regiunile Harkiv, Kiev, Cernihiv și Dnipropetrovsk. În plus, 11 drone inamice au dispărut de pe radare, ca urmare a activității desfăşurate de echipamentele de război electronic, scrie Rador.

UPDATE Cei trei ucraineni, care au trecut marți seară granița în România prin Munții Maramureșului în condiții meteo extreme și care au cerut ajutorul autorităților după ce s-au rătăcit, au fost găsiți și recuperați. Unul dintre ei este accidentat. Potrivit salvamontiștilor, ucrainienii nu au respectat inițial indicațiile salvatorilor și operațiunea a durat peste 12 ore, scrie Rador.

UPDATE Avionul cu 67 de oameni la bord, care s-a prăbușit în Kazahstan, ar fi putut fi lovit de sistemele antiaeriene ale cecenilor. Acestea ar fi confundat aeronava cu o dronă ucraineană. Scenariul este invocat și de presa rusă și de cea ucraineană. Imaginile cu partea din spate avionului plină de găuri par să întărească această ipoteză. Cel mai recent bilanț arată că 38 de persoane au murit în urma accidentului aviatic. Se pare că avionul a încercat de trei ori să aterizeze la Groznîi, însă ceața și luptele din regiune au împiedicat acest lucru. În acea zonă, sistemele antiaeriene cecene Panțîr răspundeau unui atac cu drone al ucrainenilor.

UPDATE Imagini cu momentul în care supraviețuitorii avionului prăbușit în Kazahstan sunt scoși dintre rămășițe au fost publicate pe platformele sociale. Peste 20 de oameni au scăpat cu viață, iar alți mai bine de 30 au murit, după ce o aeronavă a Azerbaijan Airlines s-a prăbușit miercuri, 26 decembrie, în orașul Aktau, relatează Daily Mail.

UPDATE Avionul companiei Azerbaidjan Airlines care s-a prăbuşit miercuri, în ziua de Crăciun, în drum spre Rusia ar fi putut fi doborât de o rachetă sol-aer rusească, potrivit unor rapoarte ale unor instituții media ruse independente, citate de Kyiv Independent.

UPDATE Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat joi că a dejucat mai multe comploturi ale serviciilor de informaţii ucrainene (SBU) ce vizau uciderea de ofițeri ruşi de rang înalt şi familiile acestora la Moscova, folosind bombe deghizate ca baterii externe sau dosare de documente, informează Reuters, conform Agerpres. Documente împachetate în plicuri speciale, care conțineau explozibil, a fost unul dintre planurile de dată recentă ale Ucrainei, susțin rușii, care au arestat un număr de suspecți la Moscova, unii dintre ei fiind cetățeni ruși.

UPDATE Şeful Administraţiei Militare Regionale Herson, Oleksandr Prokudin, a raportat că, în ultimele 24 de ore, trupele de invazie ale Rusiei au bombardat 27 de localităţi din această regiune sudică. Într-un comunicat remis joi dimineaţă, oficialul precizează că două persoane au fost rănite în timpul atacurilor ruseşti. Armata rusă a atacat infrastructura socială și cartiere rezidențiale, potrivit Rador.

UPDATE Croații renunțaseră în 2008 la serviciul militar obligatoriu, însă războiul declanșat de ruși în Ucraina i-a speriat. Astfel că au revenit asupra decizie. „Ministerul Apărării a pregătit propuneri legislative care reglementează formarea militară de bază, precum şi alte aspecte legate de punerea în aplicare a serviciului militar obligatoriu", a precizat ministerul într-un comunicat citat de Agerpres.

UPDATE Companiile din Rusia au început să utilizeze bitcoin şi alte monede digitale în plăţi internaţionale, în urma modificărilor legislative care au permis o astfel de utilizare pentru a contracara sancţiunile occidentale. În acest an, Rusia a permis utilizarea criptomonedelor în comerţul exterior şi a luat măsuri pentru a legaliza „mineritul” de criptomonede, inclusiv bitcoin. Rusia este unul dintre liderii mondiali în minerit de bitcoin.

UPDATE Oamenii de știință ruși au criticat eforturile de curățare a petrolului care a ajuns pe țărmurile Mării Negre din cauza a două tancuri petroliere rusești, susținând că acestea nu dispun de echipamente suficiente. Pe 15 decembrie, două tancuri petroliere rusești, Volgoneft-212 și Volgoneft-239, au fost lovite de o furtună în strâmtoarea Kerci, unul dintre ele scufundându-se, iar celălalt fiind adus la mal, scrie The Guardian.

UPDATE Președintele Vladimir Putin (72 de ani) s-a lăudat cu racheta revoluționară Oreșnik, însă, după cum arată analiza fragmentelor și a rămășițelor, nu este o rachetă nouă, relatează portalul militar ucrainean Defense Express și ziarul Blesk din Cehia. În plus, data fabricării unor piese corespunde cu momentul la care ar fi trebuit respectat Tratatul privind eliminarea rachetelor, scrie Libertatea. Vladimir Putin a susținut ca producerea rachetei Oreșnik a început anul trecut.

Preşedintele Volodimir Zelenski susține că războiul din Ucraina este ceva ce ține de dictatorul rus, Vladimir Putin, și depinde de voința personală a acestuia. Mai mult, Zelenski îi cere lui Trump să preseze Rusia pentru pace, nu Ucraina, refuzând cedarea de teritorii. Liderul ucrainean a spus că poporul său este „obosit”, în cadrul unui interviu exclusiv acordat Politico și Die Welt. Totodată, șeful comuniștilor din Rusia se teme că Trump va ataca Moscova după ce termină operațiunile din Iran. Între timp, trimisul lui Putin a discutat cu negociatorii lui Trump.

Vizita de joi a lui Volodimir Zelenski la București este un moment important în relația dintre România și Ucraina, spune la RFI eurodeputatul român Dan Barna. El atrage atenția că dacă Rusia câștigă războiul, următoarea țintă ar putea fi România. Ulterior, Volodimir Zelenski va merge vineri la Paris. Între timp, războiul din Orientul Mijlociu par să dea bine economiei Rusiei, dar oamenii lui Putin pregătesc măsuri de austeritate.

UPDATE Președinții Volodimir Zelenski și Nicușor Dan au fost întrebați, la conferința de presă comună de la Palatul Cotroceni, dacă tensiunile cu Iranul ar putea transforma România într-o țintă. Liderul ucrainean a afirmat că Iranul este un aliat al Rusiei, iar șeful statului român a spus că prezența militară americană în România înseamnă mai multă securitate, nu un risc, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a condamnat joi ceea ce a numit șantaj și amenințări din partea președintelui american Donald Trump de a iniția o „preluare” a Cubei, un aliat tradițional al Moscovei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Moscova va oferi tot sprijinul politic și diplomatic posibil Cubei și a cerut o soluție diplomatică la tensiunile cu Washington. Trump a declarat luni că Cuba se află în „dificultăți grave” și că secretarul de stat american Marco Rubio se ocupă de această problemă, care ar putea fi sau nu o „preluare amiabilă”, scrie Rador.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene să elaboreze un "plan B" pentru a finanța Ucraina, după ce un ajutor de 90 de miliarde de euro oferit Kievului de UE este blocat de premierul ungar Viktor Orban.

UPDATE Președintele consiliului de administrație al celui mai mare concern german de armament Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că există un deficit critic de muniție în Europa, avertizând că, în cazul unor acțiuni militare reale, stocurile vor fi epuizate în câteva zile, scrie Digi24.

UPDATE Președintele Ucrainei a răspuns întrebărilor jurnaliștilor despre sistemele Patriot, despre producția de drone și despre sprijinul militar primit de Ucraina din partea partenerilor occidentali. În acest context, liderul de la Kiev a explicat că războiul modern presupune un consum uriaș de rachete și muniție, iar capacitatea de producție este limitată chiar și pentru statele mari. „Un exemplu foarte bun: în Orientul Mijlociu, peste 700 de rachete au fost folosite în primele 24-36 de ore. În cei patru ani de război în Ucraina nu au avut atâtea rachete, nici pe aproape”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a subliniat că, în actualul context de securitate, nici cele mai puternice state nu pot produce suficient de repede muniția necesară pentru a face față atacurilor masive cu rachete și drone. „700-1000 de rachete nu vor ajuta atunci când zboară mii de rachete. O dronă costă 30 de mii, iar chiar dacă Statele Unite sunt destul de bogate, aceste costuri sunt foarte mari”, a afirmat liderul ucrainean, scrie Mediafax.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, în conferința de presă cu omologul său Nicușor Dan de la Cotroceni, că cele două țări pot produce în comun drone, dar că acestea trebuie integrate în sistemele de apărare. El nu a vrut să spună dacă România a furnizat Ucrainei interceptoare pentru sistemele Patriot, scrie Digi24.

UPDATE Protecția spațiului aerian al Republicii Moldova a devenit o prioritate strategică, a subliniat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul raportului prezentat astăzi în forul legislativ. Ministrul a explicat că, în contextul războiului din Ucraina, un radar recent achiziționat este acum funcțional și oferă țării capacitatea de supraveghere a spațiului aerian, comunică Moldpres.

UPDATE Președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat, joi, la București, un acord care prevede înființarea de instalații de producție pentru sisteme și capacități de apărare în România, cu tehnologie ucraineană, iar primul obiectiv este producția de drone, printr-un proiect de 200 de milioane de euro, finanțat în principal prin mecanismul SAFE, scrie G4media.

UPDATE Comandantul adjunct al Forţelor Aeriene ale Ucrainei, Pavlo Elizarov, precizează că țara sa dezvoltă propriul sistem de apărare antiaeriană, inspirat de modelul israelian „Iron Dome”, dar la o scară mult mai mare, pentru a se potrivi dimensiunii ţării.

UPDATE Autoritățile poloneze au demarat joi o anchetă după ce o dronă de mari dimensiuni, a fost descoperită de un angajat al unei mine de lignit din regiunea Konin, din vestul Poloniei, scrie Mediafax. Poliția a anunțat drona a fost găsită de un angajat al unei mine de lignit din localitatea Gałczyce din Konin, în vestul Polonia, iar oamenii legii au fost alertați imediat după descoperirea aparatului de zbor. 

UPDATE Locuitorii Moscovei se confruntă de mai bine de o săptămână cu întreruperi inexplicabile ale internetului mobil, situație care a stârnit temeri că autoritățile ruse pregătesc un control mult mai strict asupra activității online. În unele cazuri, oamenii au ajuns să folosească stații radio sau pagere pentru a comunica, pe fondul problemelor de conectivitate, scrie Adevărul.

UPDATE Ziua limbii române va fi marcată oficial și în Ucraina. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat un decret prin care această sărbătoare va fi celebrată anual pe 31 august. Aflat în vizită oficială în România, Volodimir Zelenski a susținut o conferință împreună cu Nicușor Dan, unde a subliniat că noua sărbătoare va fi un semn de respect față de comunitatea românească din Ucraina.

UPDATE Vladimir Putin se teme că ar putea sfârși precum ultimul țar al Rusiei, Nicolae al II-lea, executat după abdicare – este opinia fostului emisar special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg. Fostul oficial american consideră că temerile lui Putin sunt legate de propriul destin politic și istoric. „Putin este îngrijorat că ar putea deveni un alt Nicolae al II-lea”, a spus Kellogg, amintind că ultimul țar al Rusiei a fost împușcat împreună cu familia sa după ce a fost forțat să abdice de la tron. Fostul emisar american a subliniat că pentru a se ajunge la pace, Putin trebuie să accepte o realitate esențială: Rusia nu va mai câștiga teritorii. „Pentru un armistițiu, Putin trebuie să fie de acord că nu va mai obține alte teritorii”, a spus Kellogg. Următorul pas, a adăugat el, este ca liderul rus să înțeleagă că nu mai are nimic de câștigat din continuarea războiului, notează Adevărul.

UPDATE Tacticile pe care rușii le-au folosit în Ucraina sunt îndreptate acum împotriva forțelor americane din Golf. Rusia împărtășește Iranului tactici cu drone, testate în războiul împotriva Ucrainei, care vizează forțele americane și țările din Golf, în Orientul Mijlociu, relatează CNN. Moscova are cea mai vastă experiență operațională în folosirea acestor tipuri de drone în luptă.În același timp, Ucraina are cea mai mare expertiză din lume în ceea ce privește interceptarea dronelor Shahed, de concepție iraniană. Kievul și-a oferit ajutorul pentru doborârea acestor drone, în contextul operațiunii americane și israeliene împotriva Iranului.

UPDATE Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, susține că scenarii precum cele prezentate în jocul și serialul The Last of Us ar putea deveni realitate din cauza dezvoltării rapide a biotehnologiilor moderne. Oficialul rus afirmă că unele cercetări desfășurate în Statele Unite ar permite, în teorie, controlul răspândirii bolilor și studierea rezistenței genetice a oamenilor la diferite infecții, potrivit Adevărul.

UPDATE Presa de la Moscova critică decizia României de a permite staționarea unor avioane cisternă ale Statelor Unite la baza aeriană Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, susținând că măsura ar reprezenta o „amenințare militară directă” la adresa Rusiei. Autoritățile române afirmă însă că este vorba doar despre echipamente și aeronave cu rol defensiv, fără armament.Jurnaliștii de la Newsweek România arată că experții militari din Rusia vorbesc de faptul că, prin aducerea unor avioane militare în România, SUA „vor să țină Rusia sub control”. 

UPDATE Vizita președintelui Volodimir Zelenski stabilește un parteneriat strategic între Ucraina și România, cele două state urmând să coopereze pe toate domeniile de activitate, de la economie, militar și până la drepturile minorităților, notează Adevărul.

UPDATE Pensionarii ucraineni vor primi o plată suplimentară automată de 1.500 grivne (echivalentul a 30 de euro) în aprilie. Guvernul introduce, de asemenea, cashback (n.r. returnarea unei părți din bani cheltuiți) pentru a compensa costurile cu motorina și benzina, scrie UNN. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat o plată suplimentară de 1.500 grivne pentru pensionari și beneficiarii de asistență socială – un total de 13 milioane de ucraineni, precum și cashback pentru combustibil.

UPDATE Situație fără precedent pe râul Nistru, ca urmare a războiului purtat de Rusia în Ucraina – artera care alimentează cu apă mai multe orașe, printre care și capitala Chișinău, este poluată cu o tonă și jumătate de petrol, în urma bombardamentelor asupra sistemului energetic ucrainean. Autoritățile moldovene, împreună cu cele din Ucraina, iau măsuri pentru a curăța râul și spun că testele de laborator sunt în parametrii optimi. Opoziția folosește situația pentru a promova falsuri și a genera panică, scrie RFI.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că premierul Ungariei, Viktor Orbán, blochează sprijinul pentru Ucraina și adoptă o poziție aliniată politicii liderului rus, Vladimir Putin. Într-un interviu pentru Politico, Zelenski a afirmat că „diferența dintre Putin și Orbán este că acesta din urmă nu bombardează, nu folosește drone sau soldați împotriva noastră, dar blochează ajutorul”, scrie Libertatea.

UPDATE Drone ucrainene au atacat un depozit de petrol de la centrul petrolier Tihorețk, din regiunea Krasnodar, incendiind rezervoarele de combustibil ale uneia dintre cele mai mari instalații de transbordare a petrolului din sudul Rusiei. „Nu există victime. Suprafața totală a incendiului este de 150 mp. 83 de persoane și 26 de echipamente sunt implicate în stingerea incendiului”, au anunțat autoritățile locale citate de Kiev Post. Conform imaginilor difuzate de canalul rus Astra, mai multe rezervoare de combustibil au luat foc. Din cauza incidentului, au fost impuse restricții de trafic pe autostrada Tikoreţk-Belaia Glina, a relatat presa rusă, potrivit Spotmedia.

UPDATE Iranul primește ajutor medical din partea Rusiei, după ce Moscova a decis să trimită un transport umanitar de medicamente care va ajunge în țară prin Azerbaidjan. Anunțul a fost făcut joi, de într-o Ministerul rus pentru Situații de Urgență, care a precizat că transportul include peste 13 tone de medicamente. „Livrarea medicamentelor către Republica Azerbaidjan a fost organizată pentru transferul ulterior către reprezentanții autorizați ai guvernului Republicii Islamice Iran”, se arată într-un comunicat al ministerului, citat de Izvestia.

UPDATE Volodimir Zelenski a ajuns la București. Președintele ucrainean a zburat de la aeroportul din Rzeszow (Polonia) la București cu Airbusul A319ACJ deținut de guvernul ucrainean, conform Boarding Pass.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află azi în vizită oficială în România. Liderul de la Kiev a fost primit, în cadrul unei ceremonii oficiale, de la ora 13:30, la Palatul Cotroceni, unde are discuții cu președintele Nicușor Dan. Ulterior, cei doi șefi de stat vor susține o declarație de presă comună, la ora 15:00. Zelenski va fi primit și de premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, în jurul orei 16:00. Liderul de la Kiev va efectua și o vizită la Centrul European de Instruire F-16 de la Baza Aeriană 86 de la Borcea. Este a doua sa deplasare la București după cea din octombrie 2023.

UPDATE Rusia a câștigat încă 6 miliarde de euro în două săptămâni de lupte dintre SUA și Iran, conform unei analize realizate de Centrul pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat (CREA). Veniturile suplimentare din combustibili fosili, de 510 milioane de euro (588 de milioane de dolari) pe zi, sunt suficiente pentru ca Moscova să cumpere 17.000 de drone Shahed la fiecare 24 de ore, la un cost de 35.000 de dolari bucata, conform analizei CREA citate de Kiev Independent.

UPDATE Un atac nocturn cu drone rusești a vizat regiunea Harkov. O femeie a fost rănită, iar mai multe case și infrastructura din trei localități a fost avariată. În timp ce pompierii stingeau incendiile, rușii au mai atacat de două ori. Echipamentele de intervenție au fost avariate, dar pompierii au scăpat nevătămați.

UPDATE Încercările președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, de a rescrie istoria prin inventarea unei versiuni a Holodomorului în timpul RSS Moldovenești și demonizarea trecutului sovietic al republicii sunt pur și simplu dezgustătoare, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, în timpul unei conferințe de presă, scrie Rador.

UPDATE Forțele ruse au lansat 94 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a Ucrainei a reușit să doboare 77 în nordul, sudul și estul țării. 16 drone au lovit în 11 locuri, au transmis dimineață Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE Potrivit unui raport al Ministerului rus al Apărării, sistemele de apărare aeriană aflate în alertă au „interceptat și distrus” 80 de drone ucrainene în timpul nopții. 30 au fost neutralizate în Krasnodar, iar opt deasupra Mării Negre. Au fost observate drone și pe cerul regiunilor Rostov, Bryansk, Belgorod, Kursk, Kaluga și Voronej, precum și deasupra Crimeei, notează Spotmedia.

UPDATE Forțele de Operațiuni Speciale și Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei (SSO) au atacat ținte rusești în teritoriile ocupate, distrugând un radar în Crimeea și lovind un depozit de drone de recunoaștere în regiunea Zaporojie. „În Sevastopol, radarul 64N6E și antena sa, care serveau drept «ochi» pentru sistemele de rachete antiaeriene S-300 și S-400 ale inamicului, au fost distruse”, a anunțat unitatea. De asemenea, forțele ucrainene au transmis pe Telegram că au distrus un depozit de rachete și arme de artilerie din Șiroka Balka, regiunea Donețk, provocând detonarea muniției. SSO a publicat imagini care arată momentele loviturilor, notează Spotmedia.

UPDATE Răbdarea lui Volodimir Zelenski pare să ajungă la epuizare - şi acest lucru începe să se vadă, scrie, joi, POLITICO, după ce miercuri a publicat in interviu cu preşedintele ucrainean în care acesta a spus că vrea ca Donald Trump să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin şi să înceteze să-l forţeze pe el să accepte un armistițiu. După mai bine de patru ani de război, deşi poporul ucrainean a „obosit”, nu este dispus să accepte ultimatumuri, a arătat liderul de la Kiev.

UPDATE  Rusia a cerut joi, 12 martie, Israelului și Statelor Unite să oprească atacurile asupra Iranului și să revină la dialog, avertizând asupra escaladării situației din Orientul Mijlociu.

UPDATE Republica Moldova a reuşit să continue pe calea europeană, în pofida unor mari dificultăţi, şi are un parcurs ambițios de reforme, iar NATO este gata să ofere sprijinul necesar, a declarat miercuri secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, într-o conferinţă de presă comună cu vicepremierul R.Moldova, Mihai Poşoi, aflat la Bruxelles, relatează Agerpres.

UPDATE Comisia guvernului rus pentru activitatea legislativă a aprobat amendamente care extind autoritatea președintelui Putin de a desfășura trupe în străinătate în „apărarea cetățenilor ruși”. Acesta e motivul pentru care a decis invadarea Ucrainei, notează NewsWeek.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski îi cere lui Trump să crească presiunea asupra lui Putin pentru a încheia războiul. Liderul ucrainean a declarat că poporul său este obosit, dar refuză să cedeze teritorii din estul țării. El dorește mai multă claritate din partea Statelor Unite privind garanțiile de securitate promise pentru viitor. Totodată, Zelenski cere liderilor europeni un plan alternativ pentru finanțare, din cauza blocajelor impuse de Ungaria, notează Cotidianul.

UPDATE „Echipele au discutat o varietate de subiecte şi au decis să rămână în contact”, a declarat emisarul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, într-un comunicat publicat pe X după discuțiile cu negociatorul rus Kirill Dmitriev.

UPDATE Reuters relatează că trimisul prezidențial rus Kirill Dmitriev a declarat, joi, că a discutat despre criza energetică actuală cu omologii săi americani în cadrul reuniunii grupului de lucru SUA-Rusia pe probleme economice, care a avut loc în Florida, scrie Digi24. 

UPDATE „Trupele ruse au efectuat lovituri aeriene asupra orașului Zaporojie. Preliminar, 7 persoane au fost rănite, printre care un copil. Victimelor li se acordă asistența medicală necesară. În urma bombardamentului a fost avariat o casă privată și a izbucnit un incendiu pe un teren deschis. Focarele au fost deja lichidate. De asemenea, unda de șoc a avariat 6 blocuri de locuințe și 9 case private. Psihologii serviciului de urgență au acordat ajutor la 8 persoane, dintre care 4 copii. La fața locului lucrează toate serviciile de urgență”, anunță salvatorii ucraineni.

UPDATE SUA și Rusia au reluat discret dialogul, după o pauză de aproape trei luni. Emisarul președintelui rus Vladimir Putin s-a întâlnit în Florida cu echipa de negociatori ai administrației Donald Trump. Discuțiile marchează primul contact oficial dintre Washington și Moscova după izbucnirea războiului din Iran și au vizat mai multe teme sensibile de securitate, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina nu este dispusă să își cedeze teritoriul liderului rus Vladimir Putin, în ciuda presiunilor și a compromisurilor făcute până acum pentru a opri războiul. Ucrainenii nu au încredere în Rusia, mai ales atunci când vine vorba despre compromisuri politice sau militare, scrie Adevărul.

UPDATE Într-un interviu pentru Politico, Zelenski a răspuns la întrebarea jurnalistului dacă Rusia va exista după Putin și în ce condiții situația pentru Ucraina s-ar putea îmbunătăți. Potrivit șefului statului ucrainean, liderul de la Kremlin a concentrat puterea în jurul său de-a lungul multor ani. „Cred că este greu pentru o singură persoană să controleze o țară atât de mare, chiar și cu experiența Rusiei. Dar nu știu, nu sunt sigur că, pe termen scurt, chiar este așa. Mă întreb dacă cineva ar putea controla totul așa cum controlează acum Putin? De aceea, cred că va fi greu să găsești un alt Putin cu aceleași abilități și aceleași resurse”, a afirmat Zelenski. Totuși, a adăugat preşedintele, acest lucru nu înseamnă că la conducere va veni neapărat o persoană cu o altă viziune sau alte valori. „În acest sens, nu există certitudini. Persoana care va prelua conducerea după Putin va fi, cel mai probabil, de același tip. Dar nu sunt sigur că va fi suficient de puternică pentru a controla absolut tot. De aceea, cred că o altă persoană se va concentra mai mult pe provocările interne”, a subliniat Zelenski.

UPDATE Preşedintele francez Emmanuel Macron îl va primi vineri pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski la Paris unde vor discuta, între altele, „mijloacele vizând întărirea presiunii asupra Rusiei” după patru ani de război, „în special prin lupta împotriva flotei sale fantomă”, a anunţat joi Palatul Elysee, citat de AFP, transmite Agerpres. Cei doi lideri „vor discuta de asemenea despre condiţiile unei păci juste, durabile şi vor evalua angajamentele luate în cadrul Coaliției de Voinţă privind garanțiile de securitate”, a precizat preşedinţia franceză. Aliaţii Ucrainei, reuniți în cadrul aceste coaliții de 35 de ţări, au cerut pe 24 februarie Rusiei să fie de acord cu „o încetare a focului necondiționată”, chiar dacă Emmanuel Macron s-a declarat cu această ocazie „foarte sceptic” privind posibilitatea de a ajunge la „pace pe termen scurt”.

UPDATE Liderul partidului KPRF (n.red. Partidul Comuniștilor din Federația Rusă), Gennad Ziuganov, a declarat că războiul din Orientul Mijlociu face parte dintr-o strategie mai amplă a SUA și că, în perspectivă, va reprezenta o amenințare pentru Rusia. El a făcut această declarație pe 11 martie, în cadrul unei ședințe a Dumei de Stat, scrie „Parlamentarskaya Gazeta”. „În ceea ce privește lupta pentru supraviețuire, acum se luptă Iranul. Noi vom fi următorii. Uitați-vă la strategia lui Trump: pe primul loc este China, pe al doilea suntem noi, pe al treilea este Iranul”, a declarat Ziuganov. Potrivit lui, ceea ce se întâmplă în Golful Persic demonstrează că „măștile imperialismului american au căzut”, iar politica SUA a fost caracterizată de Ziuganov ca „agresiune, violență și lipsă totală de principii”, scrie Digi24.

UPDATE Escaladarea conflictului dintre Iran și Statele Unite a provocat turbulențe pe piețele globale de energie și a dus la creșterea prețului petrolului. După ce traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul mondial de petrol, a fost perturbat în urma atacurilor din regiune, analiștii spun că Rusia ar putea avea de câștigat. În acest context, cererea pentru petrolul rusesc crește, iar Moscova ar putea obține venituri mai mari din exporturi, potrivit Kyiv Independent.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că țara sa a primit un nou pachet de ajutor militar din partea Germaniei, constând în rachete de tip PAC-3 pentru sistemele Patriot (rachete interceptoare fabricate de compania americană Lockheed Martin), livrare care face parte dintr-un pachet de ajutor din partea partenerilor internaționali ai Kievului. „Partea germană a acestor rachete a sosit ieri (n.r. – marți), vă mulțumesc pentru asta! Acesta este unul dintre pachetele de apărare antiaeriană pe care le negociem periodic cu partenerii noștri. Ne-ar fi plăcut să primim mai mult, dar așa s-a întâmplat”, a declarat Zelenski, citat de agenția de presă ucraineană Ukrinform.